Page 73 - 1961-06

Pc;j:ona!ă
I Hunc-doara-Deva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VAI

m .'cr

Herta Dario con­

duce una din brigă­

zile fruntaşe de la

fabrica „Simion Băr-

nurnf" din Sebeş,

Pe lingă faptul că

A n v l T*rr Tvf. 2019 Joi 22 iunie 1961 4 !pagini 20 bani îşi depăşeşte zilnic
planul cu 10—15 la
bflaHagBHBKBaBBBaga»gB3aBMM|MiggMaiii^g^^gCTgBBigBwgjgggHgggi^ggMjgi sula, brigada sa

realizează produse

lunca constructorilor — ŞTIRILE de cea mai bună
calitate.

tot mai uşoara, mai rodnici Cu p.’qnuif s e m e s t r i a l semestrului I] al anului 19(51 şi
furnaliştii secţiei' a lt-a, furnale de
Oraşul Hunedoara osie un la sol şi că, la şantierul .IV con­ îndeplnlt la C. S. Hunedoara.
strucţii de locuinţe s-au intro­
vast şantier de construcţii- Rit- dus conteinerele. Minerii din leliuc, au muncit In primele cinci Iun; ale anului,
[miu.1 lujorarilor la noile furnale colectivul acestei secţii a redus, pro­
este tot mai intens, se constru­ La toate acestea au contri­ anul acesta cu multă îiisulleţire. centul de declasate in medie cu
iesc rapid noile laminoare, lună peste 00 Ia sută şi a realizat o e-
Ide lună oraşul muncitoresc se buit fără îndoială şi schimbu­ Desfăşurînd târg întrecerea socia­ conomie pesté plan ia preţul de
îmbogăţeşte cu noi şl noi blocuri rile de experienţă organizate cu cost de 4.300.000 Iei.
rde locuit. La Călan se execută diferite şantiere din ţară, pe listă şi aplicînd cele mai eficiente
ultimele lucrări la staţia expe­ anumite teme. Schimbul de ex­ Aceste realizări sînt o urinare fi­
rimentală de cocs brichete, a perienţă organizat pe şantierul măsuri tehmco-organizatorice, ei rească a introducerii p | o scară tot Prin muncă patriotică In In te rio ru l
fost dată de ourînd In folosinţă de construcţii Bicaz, de exem­ mai largă a tehnicii noi în procesul z ia ru lu i
bateria a I-a oarbofluid, oraşul plu, a avut oa temă principială au reuşit să-şt depăşească planul de producţie, a organizării judicioa­
nou creşte văzînd ou ochii. studierea, construcţia şi func­ se a muncii şi întrecerii socialiste • Din experienţa G.A.S. Oarda-
Freamătul, şantierelor îl cunosc ţionarea fabricii de betoane, de producţie lună de lună. Drept între echipe şi schimburi Constituiţi în brigăzi de mun­ subteran de 3.000 de KW, săpa­ A tba: Flecare gospodărie de stal
acum şi localităţile miniere Te- cel organizat cu şantierul din că patriotică, muncitorii de la rea fundaţiei de Ia clădirea se­ — o unitate rentabilă
liuc şi Ghelar. Mamaia, a avut ca temă apli­ urmare. în cursul zilei de 20 iunie, Sesiune ştiinţifică autobaza Brad participă cu re­ diului operativ şi amenajarea
carea oofrajelor alunecătoare gularitate la toate acţiunile în­ I. STRAUŢ: Activitatea cultura I-
„Mai repede, mai ieftin şi în construcţiile de locuinţe au ajuns să înregistreze un succes lari au luat slirşit la Simeria. treprinse privind lucrările de in­ rondoului de la intersecţia stră­ eduoativă — în atenţia comitetulu'
Imai bine“ — aceasta este lo­ lucrările scsiiimi de reterate şi co­ teres obştesc. zii Malinovschi. comunal de partid
zinca constructorilor. Şi, pen­ ş.a.m.d. de seamă : îndeplinirea planului municări ştiinţifice, organizată de
tru a fi respectată întocmai, Un rol important în rezolva­ staţiunile I.N.C.E.t'. Simeria şl De la începutul anului şi pînă La executarea acestor lucrări • FILMUL ZILEI; „Setea" -
ei traduc în viaţă noi măsuri semestrial de producţie cu 10 zile Gluj. In prezent ei au prestat peste s-au evidenţiat in mod deosebit o nouă producţie românească
tehnica-organizatorice, fac drum rea multor probleme amintite, 1.500 ore de muncă patriotică. tovarăşii Ioan Corinda, Aurel
I-a avut şi creşterea mişcării de înainte de termen. Printre lucrările de seamă se Sas, Nicolae Dărăbanţ, Cornel I. DUMITRU: Iniţiativa mineri­
Inovaţii. In cursul anului tre­ numără colectarea celor 10.000 Nicula si Gheorghe Stoica. lor din Tetiuc trebuie extinsă
Un aport preţios la obţinerea a- kg. fier vechi, montarea cablului
HOREA POPA
cestei realizări l-a adus colectivul
corespondent
sectorului II. De la începutul anu­

lui şi pînă în prezent, el a extras

peste plan mai mult de b.tlOO tone

minereu. .

Minereul livrat de minerii din

tot mai larg tehnicii noi în pro­ cut au fost aplicate în procesul Teliuc furiialistilor din Hunedoara La sesiune au participat repre­

cesul de produc­ de producţie 136 a fost de cea mai bună calitate. zentanţi ai Ministerului Economiei Pîine de cea mai bună calitate
Conţinutul său de metal în perioa­ Forestiere, ai InstitutOŢiii rfe cerce­
ţie. In vederea i n o v a ţ i i . Ele da amintită a fost depăşit cu peste tări forestiere Bucureşti, specialişti
au adus econo­ 7.000 tone.
Introducerii teh­ P r o g r e s u l f e h n i c

nicii noi,' încă la ordinea zilei mii post calcu­ •k din direcţiile regionale silvice, pre­ De cîtva timp la Bucureşti a mai buni şi pricepuţi brutari pîine neagră, am obţinut oel
din anul trecut late în valoa* cum şi lucrători silvici din foate început concursul pe ţară pen­ din regiunile ţării — ne-a spus mai buni indici — superiori
In cursul zilei de 10 iunie au pro­ regiunile ţării. chiar celor realizaţi In produc­
c o m i t e t u l de Ulllll!l|!||llllnill!ll|l||l|illll|l|1111^ re de peste tru îmbunătăţirea calităţii pli­ tov. Sever Petruică. Noi, echipa
dus primele tone de tontă în contul

partid şi conducerea întreprin­ 3.490.000 lei. In anul acesta, nii. La trei din cele mai mari de brutari dlin regiunea Hune­ ţia curentă: porozitatea a fost

derii, au luat măsurile cele mai numai în primele 5 luni, au fost -fabrici din capitală: „Pionie- doara, formată din tov. Cornel de 74,5 la sută faţă de 59 la

eficiente. Au fost înfiinţate co- înregistrate la cabinetul teh­ ju l" , „Steagul roşu şi „Proleta­ Fleşeriu — care a fost şeful e- sută admis, umiditatea s-a men­
rul", se desfăşoară o pasionan­ chipei, — ioan Oprean, de la ţinut în jurul a 43 la sută faţă
Imisii pentru introducerea teh­ nic 89 propuneri de inovaţii. tă întrecere între cei mai buni fabrica de pîine din Hunedoa­ de 45 la sută procentul maxim.

nicii noi. Ele şi-au orientat în 69 dintre ele stnt deja aplicate.

!mod deosebit activitatea spre Pentru îmbunătăţirea conti­ meşteri brutari. Participă la ra, Ioan Resiga şi Ioan Malea Secretul, dacă poate fi numit
această întrecere 230 muncitori de la fabrica de pîine din Deva, aşa, a constat în respectarea cu
mecanizarea complexă a lucră­ nuă a calităţii lucrărilor, colec­ brutari şi un număr de gospo­ am Concurat la sortimentul stricteţe a procesului tehnologic.
dine. Criteriile întrecerii: îm­
rilor de excavaţie şi transport, tivele de introducere a tehnicii Din cantitatea totală de făi­

spre centralizarea turnării be- noi au prevăzut măsuri specia­

toanelor, mecanizarea transpor­ le. Una dintre ele este specia­ bunătăţirea calităţii plinii şi nă necesară unei „şarje“ de

tului de ciment, spre cele mai lizarea şantierelor. Aceasta a îmbogăţirea numărului de sor­ Rezultate şi impresii pîine, 45 la sută am pus-o la

noi metode tehnologice în con­ condus (pe lingă îmbunătăţirea timente. de ia concursul pe ţară maia în care am pus 320 gr.

strucţii ş a. Spre exemplu, pen­ calităţii muncii) şi la o miai La concurs, in prima etapă, drojdie de bere- Maiaua am

tru încărcarea şi descărcarea bună folosire a agregatelor şl regiunea Hunedoara a fost re­ lăsat-o la fermentat timp de

Cimentului s'-a introdus pompa utilajelor. Altă măsură este prezentată de două echipe. O pîine neagră de 2 kg. Am lucrat 150 minute. La frămîntat am

ou arc, care înlocuieşte munca Introducerea controlului de ca­ echipă ă lucrat la întreprinde­ lă cuptoare „Damph“. avut în vedere temperatura
a 200 de oameni, s-au introdus litate al lucrărilor efectuate de
rea „Pionierul“ şi a concurat Primele două zile au fost făinii şi a apei calde, astfel ca
pompe pentru transportul be- către oameni dompetenţi. Au
la pline neagră de 2 Tcg. Din perioada de acomodare cu fa­ media acestora, împreună, să
toanelor, centralizarea eonfec- fost apoi şcolarizaţi în mese-
ţionării oofrajelor, folosirea^ riile de bază 1.000 de salariaţi. această echipă, care a obţinut brica, utilajele etc. Apoi am in- nu depăşească 29 grade. Fră­

razelor infraroşii pentru ten­ Tot pe temu calităţii produc­ rezultate foarte bune în între­ tr’at în ooneurs. Aşa ouin am mântatul a durat 15—20 minute,
cuieli şi lucrări d'e sudură în ţiei a fost organizată şi o se­
timpul iernii, mecanizarea to­ siune tehnico-ştiinţifică. Refe­ cere, a făcut parte şl tovară­ arătat, în echipă eram 5 bru­ apoi aluatul l-am lăsat la dos­
tală a lucrărilor de descoper- ratele prezentate ou ° această
tare la cariera Teliuc etc. ocazie: „îmbunătăţirea calită­ şul Sever Petruică, maistru bru­ tari din două fabrici de pîine pire. Cînd aluatul a fost bine
ţii betoanelor folosite în con­
Faptul că au mal fost înfiin­ strucţii“, „Despre folosirea ma­ tar la I.î-L. ,,1 ’Mai“ din Deva. — Deva şi Hunedoara. Deşi crescut (dospit), am început
ţate consiliul tehnic intern, for- terialelor noi în construcţii“ şi
mat din cadre competente, ser­ „Introducerea tehnicii noi şi Intr-una din zilele trecute, două oraşe apropiate, totuşi cu coacerea, care a durat 45 mi­
viciul tehnic al întreprinderii şl efectele ei asupra îmbunătăţirii
că, săptămânal, la oabinetul lucrărilor de construcţii“, pre­ tov. Sever Petruică ne.a vorbit două metode de preparare a nute.
tehnic, au loc întîlniri- între cum şi discuţiile purtate pe
personalul tehnic al unităţilor marginea lor, au sesizat o sea­ cu multă însufleţire despre m.o- plinii. Şi la început s-au iscat Pîinea scoasă din cuptor a
şi conducerea întreprinderii mă dte deficienţe tehnologice
pentru discutarea problemelor existente pe şantiere şl au făcut In primele cinci Iun; ale anului 1961, colectivul O.S.M. nr. 1 al C. S. ăul în care s-a desfăşurat pri­ discuţii: ce metodă să folo­ fost rumenă, bine crescută şl
legate de ridicarea nivelului propuneri preţioase pentru în­ Hunedoara a produs peste plan mai mnlf de 4.000 tone oţel. La această ma etapă a concursului, despre sim1, a noastră a celor din Deva coaptă, cu un miez elastic. Du­
tehnic al producţiei, a condus lăturarea lor. rezultatele obţinute şi impresii­ sau a Celor din Hunedoara ? pă fiecare „şarjă“, rezultatele
la aplicarea a o serie de me­ realizare şi-a adus contribuţia şi şti carul Horea Cetreanu din fotografia le culese. După miai multe discuţii, am
tode’ tehnologice noi, deosebit In perioada de oare ne ocu­ de fată. • căzut de acord să începem cu erau tot mai bune.
iţe importante. Aşa a fost refă­ păm, a fost introdusă predarea „Concursul a reunit pe cei Dar nu aim fost mulţumiţi nu­
cută' staţia centrală Sde betoane şl preluarea lucrărilor de că­
ia şantierul Iaminoarelor noi, tre echipe şl brigăzi pe bază de metoda noastră, a celor din mai cu aprecierile juriului. Do­
§-a pus la punct tăierea meta­ procese verbale de calitate.
lelor, s'-a proiectat centra­ Acest lucru a condus la ridica­ Deva In prima zi, iar in ziua ur­ ream să vedem oare sînt păre­
lizarea preparării betoane- rea pe o treaptă superioară a
ÎOr şl a stingerii varului întrecerii socialiste. Obiectivul mătoare să încercăm1 şi după rile consumatorilor. Şi astfel,
etc. In plus, s'-au studiat con­ principal al întrecerii a devenit
struirea unei combine mo­ astfel calitatea producţiei. cea a celor din Hunedoara. A intr-urna din zile am urmărit
bile pentru preparat be-
ton', de mare capacita­ Se poate spune pe drept cu- doua zi însă nu s-a miai încer­ maşina care înoărcase pîinea
te, a unei combine de ex­ vînt că munca constructorilor
cavat, concasat şl sortat ba- de Ia I.C.S. Hunedoara devine IBBBBIMIBBBBHBBBBBSilBBnBBBBBlBasBaBaBlâEiaBBBBnaBBlIiBBOBaUBasSBKSnBBBB cat al doilea procedeu, pentru produsă de noi şi am mers la
liaslt de rîu, precum şl fabrica­ pe zi ce trece tot mai uşoară că rezlutatele au fost foarte centrul de desfacere respectiv.
rea blocurilor de zgură' expan­ şi mai spornică. Faptul se da­
dată. De asemenea, mai trebuie torează pătrunderii pe o scară Succesele In G.A.C. din raionul Haţeg bune. Satisfacţia ne-a fost şi mal
ainintit că în prezent se folo­ tot mai largă a tehnicii noi pe colectiviştilor ’mare. Cuvintele pline de laude
seşte pe scară largă montajul şantierele întreprinderii. In unităţile agricole socialiste rii culturilor. Unele consilii de In echipa noastră, fiecare ale oamenilor muncii ne-aut
(Cu panouri mari nreasamblate din Burjuc din raionul Haţeg s-a prăşit conducere, preocupîndu-se insu­ ne-aîh străduit să facem opera­ umplut din nou inima de bucu­
GH. COMŞUŢA ficient de mobilizarea colectiviş­ ţiunile tehnologice în mdă bît rie“.
Din primele ore ale dimineţii, colec­ pînă la 19 iunie a. c. porumbul tilor la lucru, au neglijat intre-i mal corect şi conştiincios, ast­
tiviştii din satul burjuc, raionul Ilia, de pe 3.660 ha. din cele 7.040 ţinerea culturilor prăşitoare. Aşa fel ca plinea "să fie de calitate întorşi de la concurs, cei trei
lucrează de zor la întreţinerea culturi­ hectare cultivate. Cartofii au se prezintă situaţia Ia Bretea superioară. In ce măsură aRi
lor. Aşa se face că zilele acestea, ce­ Romînă unde din cele 50 ha. reuşit acest lucru ? Rezultatele brutari din oraşul Deva au îm ­
lor 40 ha. Insămînţate cu porumb boa­ iost prăşiţi prima oară în între­ cultivate cu porumb boabe nu parţiale ne-au satisfăcut. Tn pri­ părtăşit din experienţa acumu­
be şi siloz, li s-a aplicat praşila l-a, gime, iar praşila a doua a iost ma etapă' a concursului, la
iar pe unele suprafeţe unde a fost ne­ au fost prăştie decît 10 hectare. lată acolo, im presiile culese- Şi
efectuată pe mai. mult de 1.500
ha. au avut m ulte de povestit.

cesar s.a început şi praşila a Il-a. Zilele favorabile muncii cîm- Porumbul pentru siloz nu a fost Lemnul de pe Valea Mării
Printre cei mai harnici colectivişti pului au fost folosite din plin de prăşit deloc, iar cartofii de pe
către colectiviştii din Galaţi. 10 ha. abia au fost prăşiţi odată. Nu departe de lo­ lemn de foc şi cu -V-^/'V'WWV
sînt tovarăşii Tosif Cosma, 'Moise Mu, Peste 170 colectivişti, ieşind zi calitatea Gîmpul lui pierderi foarte mari.
ra, Minerva Marlş, Constantin Orşa, de zi la lucru, au prăşit pînă la La Silvaşul Superior şi Infe­ Neag, în vecinătatea Grecu, a obţinut lună
Andonic Stana etc. 'data de 19 iunie mai mult de 62 rior nu s-a prăşit decît jumătate satului Buta, se des­ In zilele noastre, de lună noi succese
ha. cu porumb, 8 ha. cu cartofi, din suprafaţa cultivată cu car­ chide una din cele cînd statul socialist în muncă.
un hectar, cu fasole şi 0,80 ha. cu tofi. Mai mult chiar, la Silvaşul mai lungi văi din sec­ pune un accent deose­
torul forestier Gîtnp — bit pe valorificarea In prima decadă a
roşii. Cu acelaşi spor muncesc la Inferior nu s-a început încă pră­ Valea Mării. De ani superioară a patrimo­ lunii iunie, brigada a
întreţinerea culturilor colectiviş­ şitul porumbului. de zile, Jiul zgomotos niului forestier, au ve­ realizat planul la me­
tii din Reia, Ruşi, Bretea Strei izbindu-se de stînci nit constructori care canizări în proporţie
şi din alte sate ale raionului Ha­ Neprăşite se găsesc şi culturile şi-a săpat albia sa au deschis un drum
colectiviştilor din Pîclişâ, Bre­ adîncă, şerpuind vije­ lung de 12 km., insta- de 125 la sută, Iar la
ţeg. Astfel, colectiviştii din Reia lios şi ducînd la vale lînd funiculare. De
au prăşit a doua oară cele 14 tea Strei şi Plopi. acum, masa lemnoasă apropiat — 130 la
ha. cultivate cu cartofi şi 10 ha. sută.
Pentru a înlătura intîrzierea
cu porumb- întreţinerii culturilor In raionul — Munca ne este
astăzi dragă. Ea nu
Haţeg, consiliile de conducere mai este istovitoare

La Ruşi şi Bretea Strei, para­ sprijinite de către organizaţiile doar rămăşiţele arbo­ de pe Valea Mării se ca în trecut — spu­

lel cu prăşitul, colectiviştii se de bază trebuie să mobilizeze la rilor căzuţi de multă scoate în condiţiuni nea muncitorul Vaslle

preocupă şi de stringerea fura-: lucru toate forţele de care dis­ vreme. avantajoase. Grăciun. Odată cu
Aceasta era soarta Organizaţi în bri­ modernizarea căilor de
jelor şi pregătirea campaniei de pun. Trebuie intensificată mai transport, am primit
zecilor şi sutelor de găzi de muncă ou şi fierăstraie mecanice,
vară. ales praşila porumbului. arbori care depăşind acord global, munci­

Dar nu in toate unităţile se PETRE FĂRGAŞlU vîrsta de maturitate, torii forestieri de aci condiţiile de viaţă
aoo’-dă aceeaşi atenţie întreţine­ intrau în putrefacţie, transpun în viaţă sar­ s-au îmbunătăţit sim­
corespondent neputînd fi valorificaţi cinile izvorîte din Di­ ţitor. Noile cabane lu­

Rămaşi în urmă din lipsa mijloacelor rectivele celui de-al minoase şi spaţioase
de transport. IH-lea Qongres al asigură odihna. Nouă
Colectiviştii din Coşlariu, ra­ posibilităţile care există la Go?- partidului, punînd în ne revine doar sarci­
Gu cîţiva ani în

ionul Alba, au semănat In pri­ lariu, această stare de lucruri urmă, s-a încercat valoare bogatele pă­ na de a mînul cu mă­

măvară 83 ha. ou porumb pen­ nu trebuie să mulţumească con­ plutirea sălbatică a duri de pe Valea Mă­ iestrie mijloacele me­

tru boabe şi 3 ha. cu porumb’ siliul de conducere şl organiza­ lemnului, dar s-a do­ rii. canizate,. dînd patriei
vedit că cea mai mare Harnica cît mai multe produse
pentru siloz. ; ţia de partid. Este necesar ca la parte â lemnului nu brigadă lemnoase.
putea ajunge jos decît
Pînă la data de 19 Iunie a.c., Coşlariu să fie mobilizate toate numai sub formă de condusă de tov. Ioan TITUS CORNEA

Colectiviştii din Săiciua dau mare atenţie întreţinerii celor 102 ha- semănate cu porumb praşila I-a se executase numai Todea, împreună cu corespondent
boabe şi siloz.
pe 50 ha. din întreaga suprafaţă forţele la întreţinerea culturilor funicuiaristul Nicolae ’'»"•¦/v/vo/vaJ
IN C L IŞ E U : Un grup de colectivişti executînd praşila a Il-a la porumb.
inşăminţată cu porumb. Raţă de prăşitoare* ¦'