Page 75 - 1961-06

Nr. 2 DRUMUL SOCIA U SMI) LV I paL 9

Activitatea cuSfuraf-educaflvă — Spectacolul muzical F IL M U L Z IL E ! TE “
In atenţia al formaţiei cehoslovace

„tfrautgariner“

comitetului comunal de partid La 21 iunie, la Deva, forma-
ţla de muzică uşoară /.Kraut­
gärtner“ a Radioteleviziunii din

Comitetul compiîal de partid ţirea muncii cu cartea, inten- simpozioanelor şi serilor lite­ Praga (R. S- Cehoslovacă) a

ddn Gurasada, raionul Ilia, se sdfiearea activităţii în domeniul rare, vizionînd înainte de repre­ prezentai un spectacol muzical

preocupă ou multă răspundere difuzării filmului et'C. Comite­ zentare toate spectacolele ar­ care s-a bucurat de un deosebit

re felul In dare îşi desfăşoară tul comunal de partid nu s-a tistice. Directorii căminelor cul­ succes.

!activitatea căminele culturale limitat însă numai la luarea turale şl instructorii formaţii­ Au fost apreciaţi In mod deo­

de pe raza comunei, de conţi- de hotărâri. Membrii săi, în lor de amatori au fost chemaţi sebit soliştii Vlasta Prucheva şi
mutul acestei activităţi, urmă- frunte cu secretarul comitetu- periodic la sediul eomitetutulul, Karel Krautgärtner.
pentru a fi puşi la curent cu
Hnd îi® cit mai aproape de lui, tov. Aurel Pele şi cu tov. cele mai actuale probleme pri­ Din program s-au remarcat
preocupările ţătranfilior munci­ Roman Nan, asistă la repetiţiile vind campaniile agricole, preo­ bucăţile muzicale: „Visez un
formaţiilor artistice ale cămi­ cuparea pentru întărirea eco- monument“, „Cîntec de leagăn
tori. nului cultural din Gurasiada, iar nomic'o-organizatorlcă a gospo­ din Harlem“, „Spun unii oa­
Un mijloc eficient prin care
alţi tovarăşi din comitet, ca dăriilor colective etc. meni“, „Aşa se întîmplă“, „Ce­
comitetul comunal de partid a Maria Haidia, participă in mod Ca urmare a preocupării per­ rul pe pămînl“ si niţele
efectiv chiar la activităţile sale,
îndrumat şi controlat condu-
'eerile căminelor culturale pen­

tru desfăşurarea unei activi­ în calitate de artişti amatori. manente a comitetului comuna!

tăţi cultural-educative la nive­ Sprijinul acordat de comite­ de partid1 din Gurasada In ceea Teafrul ,C, N o f t a r a '
lul cerinţelor, s-au dovedit a fi tul comunal de partid muncii ce priveşte îmbunătăţirea acti­

şedinţele de analiză, organizate politico-educative s-a manifes- vităţii căminelor culturale şi a fa H unedoara
periodic cu directorul căminu- tat şl prin analizele periodice muncii activiştilor culturaJi din

lui cultural.de centru şi cu cei făeute organizaţiei U.T.M. şi raza comunei, acţiunile cultu­ Teatrul „Constantin Nottara" In clişeu : O scenă din film.
ei căminelor culturale afiliate. celorlalte organizaţii de masă ral-educative incluse în planu­ din Bucureşti a prezentat zilele
La ultima şedinţă de acest fel, din comună asupra felului cum rile de activitate din ultima trecute la Hunedoara presa
având In vedere faptul că la Se preocupă de mobilizarea ţă­ vreme se prezintă la un nivel
cel de-al Vl-lea concurs al ar­ ranilor muncitori la acţiunile din ce în ce mai ridicat, având „Scandaloasa legătură dintre dl.

tiştilor amatori comuna a fost căminelor culturale. In urma un valoros conţinut politico- Kettle şl doamna Moon“ de J. Intre 22 şi 25 iunie, la Deva tru a-i speria pe ţăranii ve- in pofida acţiunilor liuliga-
şi Teiuş (unde s-au turnat o niţi la ţirg, care vorbesc în- nice întreprinse de reacţionari
slab reprezentată, tovarăşa Doina acestui fapt, membri ai comi­ ideologic. Activitatea este- tot B. Priestley. parte din interioarele filmului), fierbîntaţi despre împărţirea pentru a-i înipieăica pe ţâra-
Oertejan, directoarea căminu­ In regia lui Gheorghe Rafael, rulează noua realizare a stu- păminturilor temutului baron
lui cultural de centru, a prezen­ tetului U.T.M., au stat de. vor- ’ mai variată, atractivă, în pas dioului cinematografic „Bum- Papp de Zerind. nîi săraci şi pe văduve să se
tat . un referat privitor la me­ spectacolul s-a bucurat de apre-1 reşti“ — filmul „setea". înscrie pe listă, şi cei mai şo­
todele de muncă folosite In ac­ bă cu unii tineri talentaţi, pen­ cu problemele actuale ale sa­ cierea publicului hunedorean. Contrar rezultatelor sconta- văielnici îşi dau seama că
lată pe scurt subiectul fii- te de reacţionari, ţăranii se vremurile s-au schimbat, că
tru a-i atrage la activităţile ar­ tului î. STRAI!Ţ mului... strîng în jurul comunistului oamenii muncii îşi. hotărăsc
tistice de amatori. Astfel, tână­ Ardeleanu, care îi cheamă să
...Martie 1945. Membrii Par- participe la gonirea pretorului acum propria soartă.
tivitatea politico-educativă şi rul-. Ioan Sora, membru al bri­ Udului Comunist explică ţâra- fascist. Baronul Papp de Zerind a
nilor nelămuriţi posibilitatea
cultur'al-artistică, scoţînd în evi­ găzii artistice de agitaţie, care unor schimbări de mult vi- Un gînă ciudat încolţeşte în venit la moşie convins că va
sate de popor şi cheamă la mintea lui Mitra. . împreună reuşi să-i timoreze prin pre­
denţă lipsurile oare mai persis­ într-o perioadă refuza să vină Folosirea c re d ite lo r luptă împotriva moşierilor, cu Petre, prietenul său apro- zenţa sa pe ţărani. Convorbi­
tau în munca unor activişti la repetiţii, după ce s-a stat împotriva prefecţilor, pretori- piat, un ţăran nevoiaş din De- rea pe care o are cu Mitru
lor fascişti care vor să împle- leni, Mitru se întoarce repede Moţ, menită să-l determine pe
culturali. de vorbă cu el, şi-a schimbat pentru cumpărări de animal e dice reforma agrară. in sat, se îmbracă in haine.de
sărbătoare şi spre uimirea ţă- acest om atit de influent iu
Analizând cu competenţă cau­ atitudinea, iar îr> prezent se nu­ Acest spirit de vie agitaţie,
O nouă producţie sat să se şteargă de pe lista
zele acestor lipsuri, comitetul mără printre cei mai activi ar­ de pregătire peintru evenimen­ celpr ce vor primi pâmînt, se
te de mare însemnătate pen­ ro m înească soldează cu un eşeP, neaştep-
comunal de partid a luat ho­ tişti amatori din comună, Ţiriîhd scama de sarcinile tra­ gospodăriilor colective, inginerii tru viaţa poporului, îl intim - tat de domnul baron: il face 1
tărâri1 corespunzătoare pentru O atenţie deosebită a acordat sate? de cel de-al II 1-lea Congres zootehnişti şi medicii veterinari pină pe Mitru Moţ, ţăran să- de rîs Di faţa lumii pe temu­ ¦
înlăturarea lor. S-a hotărât ast­ al P.M.R- in domeniul creşterii au fost instruiţi asupra modului [ rac întors de pe front, la De- tul stăpîn. Baronul îşi însu­
fel intensificarea activităţii po- comitetul comunal de partid animalelor, consiliile de condu­ de procurare a animalelor, insis- $ leni, satul său natal. Senti­ şeşte sfatul lui Baviciu, legio­
litico-educative cu formaţiile îmbunătăţirii conţinutului ma­ cere ale gospodăriilor agricole tîndu-se ca un humăr cît mai nar sălbatic, care i-a propus
artistice de amatori şi ridica­ nifestărilor pclitico-eduoative şi colective din raionul Sebeş au - mare de animale să fie procurat
artistice organizate aici, dînd lost iţidruiuate şi sprijinite să-şi in primele două trimestre ale a-
rea calităţii spectacolelor pre­ orientarea justă programelor dezvolte cit mai mult sectorul nului.
zentate de acestea. îmbunătâ- brigăzilor artistice de agitaţie,

zootehnic. Pentru anul in curs, Ca urmare a muncii susţinute

Bibliotecara din Rişculiţa gospodăriile agricole colective pentru cumpărări de animale, de la bun început să se Jolo-
şi-au prevăzut in planurile de gospodăriile agricole colective
V r~' ”r~ r-'r producţie creşterea efectivului din raionul Sebeş au cumpărat mente încă nedesluşite îi răs-
de animale prin cumpărări din 1.103 vaci, 760 viţele, 146 oi şi
L Dinspre dealul Măeruţii, pe fonduri proprii şi credite acor­ 84 scrofiţe din creditele acordate colesc sufletul. Ştie, simte că ranilor el se duce la primărie, sească de violenţă.
L drumul desfundai, coteşte în pentru a doua oară „Manua- 3 date de stat. Gospodăriilor agri­ de stat şi 32 vaci şi 380 oi din il goneşte pe Sofronie, prima- P- e moşi-a -baronului lucrează
t viteză o bicicletă. Pe ghidon cole colective din raion li s-au fonduri proprii. se naşte acum o viaţă nouă, rul urit de toţi obidiţii satu­ un grup de moţi. Baronul le
L un balonzeid, iar la port-bagaj Iul de cultură a pomilor“, -j repartizat drept credite in acest că el, Mitru nu mai vrea să lui şi se declară primar. „explică“ acestora cu dacă i
l o servietă plină. Tînăra de an 6.503.000 lei. O atenţie deosebită pentru trăiască aşa cum a trăit în se expropiază pâmînturile, ei
romanul „Idiotul“ de Dosto- ) procurarea animalelor au acor­ trecut. El nu ştie încă cum va Ardeleanu, activistul de nu vor mai avea de unde să
pe bicicletă opreşte în faţa Din aceşti bani s-a prevăzut dat gospodăriile colective din arăta această nouă viaţă şi partid, venit la Deleni sa-i
bibliotecii din Rişculiţa. ievslti şi poemele lui Lermon- 3 a se cumpăra 1.126 vaci de lap­
te, 1.150 viţele, 400 oi şi 50 soro- Draşov, Cunţa, Pet-rpşti, Pianul
Este aşteptată. Elena Sir. tov, iar învăţătorul Moise 3 fiţe- De asemenea, din fonduri de Jos, Sebeş şi altele.
bu, elevă în clasa iX-a la proprii, gospodăriile colective
Şcoala medie din Brad, a ve­ Străuţ a împrumutat Bazele ^ şi-au prevăzut să cumpere încă După cum reiese din cele de nici nu ştie precis ce trebuie afute ?e tăranîi muncitori să mănînce o pline. Moţii coboa­
nit să împrumute cărţi.. Cele mai sus, în raionui Sebeş cre­
două tinere îşi strîng priete­ marxismului şi Economia po- •) 300 vaci de lapte. Pentru reali­ ditele acordate de stat au fost el să facă ca s-o înceapă. Un . înfăptuiască reforma agrara, ră in Deleni, hotărîţi să-i că-
neşte mîinile, apoi intră in judicios folosite, iar numărul a-
bibliotecă. litie.ă. ,3 zarea acestor sarcini, creditele nimalelor proprietate obştească lucru e sigur în să : nu va mai lntele9e ca m tru e un taTan săpeascâ pe ţăranii care vor r
a crescut simţitor.
In timp ce Maria Kalman, Celor veniţi la bibliotecă, 3 pe unităţi au fost deja reparti­ fi slugă niciodată cinstit, înflăcărat, dar care să-i ia baronului pămîntul¦ -
C. DĂSCĂLESCU
j . bibliotecara din Rişculiţa va •Maria Kalman le face cîteva 3 zate. Consiliile de conducere ale A dona zi Mitru nnrttcină nu are încă conştiinţă poli- Ardeleanu înţelege că aceşti
L alege fişa prietenei sale, să inginer zootehnist |
recomandări din cărţile so- la evenimente care/fac să tică. .Mitru se crede comunist oameni deznădăjduiţi au tot

site de curînd. 3 înţeleagă că nu poate sta cu ”cu ™fletul"• El soarbe cu atitea drepturi la pămint ca
mîinile în sin. sete cuvintele experimentatu- şi săracii din Deleni şi-l pune
Cu cîtva timp în urmă, bî. 3 lui comunist în ceea ce pri- pe Mitru Moţ să-i înscrie pe
Legionarul Baniciu, chiabu­ veşte rolul partidului, sarcina listă. Manevra baronului a e-
blioteca din Rişculiţa a fost ^ rul Picu şi oamenii acestora, pe care o are clasa muncitaa- şUat deci din nou. Acum ii ăă
pun la cale o provocare pen- re şi ţărănimea muncitoare, cu totul mină liberă aăeptu-
criticată pentru rămînerea în -j

urmă la concursul „Iubiţi ]

cartea“. Acum, tînăra biblio- 3

( privim puţin în jur. Pe pe- tecară se poate minări cu 3 viitorvi pe care şi-l vor făuri iui violenţei. Baniciu. cit o

t reţi felurite planşe ce te sfă- cei 39 de purtători ai insig- j împreună. bandă vrea să-i înspăimînte

^ tuiesc să-ţi îmbogăţeşti ba- nei ,,Prieten a.l cărţii". i iiiifilf»minerilorio « trebuieextinsl1 1 Deşi la început se simte jig- pe ţărani, asasinîndu-i pe cei
^ gajul de cunoştinţe prin ci- nit cină Ardeleanu îi cere să care se află in fruntea acţiu-
^ tit, iar altele te îndeamnă să Pe masa de lucru a biblio- ' renunţe la funcţia de primar, nilor revoluţionare şi în pri-
(. păstrezi cu grijă cartea —
L bun al tuturor. Pe o măsu­ tecarei se află planul recen- 3

ţă acoperită cu pînză roşie, ziilor ţinute duminică asupra Mitru înţelege că există o dis- mul rină pe comunistul Ar.
două albume mari cu diferite
peisaje şi aspecte ale con­ romanelor „Bărăgan“ şi „Mi- -j Pentru a traduce în viaţă sar­ sive a minereului şi reducerea tăţit calitatea minereului cu 0,3 ciplină care trebuie respecta- deleanu. Dar ţăranii săraci nu
struirii socialismului in re­
giunea Hunedoara şi în ţară. trea Cocor“, iar alături sînt 3 cinile de plan sporite din acest consumului de exploziv la sută faţă de cifra planificată, tă. Ardeleanu ii dă o sarcină mai pot fi înspăimântaţi. Co­
j" Colţul metodic, cel al îndru-
L. mării şi recomandării, volu- materialele de la ultimele 3 an, conducerea E. M. Săcărimb- A fost de asemenea întocmit iar sarcinile de plan .şi creşte- ntai grea: preşedinte al corni- murdstul Ardeleanu le-a cîşti-
I me cu desene animate şi cele
t 3.000 volume împărţite pe seri literare, aşa cum a fost 3 Certej, in urma dezbaterii cifre­ un studiu de către corpul tehni- rea randamentului de extracţie siei de împroprietărire. gat prin fapte respectul şi

t- rafturi şi specialităţi comple- aceea pe tema „Figuri de lor de plan pentru anul 1961 a co-ingineresc privind metodele la uzina de preparare au iost Experienţa acestei munci, dragostea. Ei pornesc în frun.
L tează decorul. Pe altă masă,
comunişti în literatura noas- -j acordat o atenţie deosebită pro­ de exploatare cele mai rentabile depăşite, marea tensiune a acestor zile te cu Mitru Moţ să-i prindă
rindulte In ordine alfabetică, punerilor privind îmbunătăţirea in care se înfăptuieşte visul pe bandiţi. Intr-o luptă crin-
L sînt cele 580 fişe de cititori. tră". 3 calităţii producţiei. în funcţie de grosimea filoanelor Aceste realizări se datoresc şi atîtor generaţii de robi, îî cenă. Mitru îl omoară pe Eze-
[ Răsfoind fişele, ii găseşti şi conţinutul, de minereu- Este faptului că unele brigăzi, cum maturizează pe Mitru. chil, şeful acestora.
L cu uşurinţă pe cei mai buni Maria Kalman ne vorbeşte 3 Printre măsurile luate se nu­ în studiu aplicarea unei metode sînt cele conduse de fraţii Luca,
mără : extinderea puşcării selec­ de exploatare .descendentă care Nicolae Manea ş. a., nu au re­
datori din Rişculiţa. despre metodele sale de mun- 3
in timp ce cititoarea
că. Recomandarea de cărţi, -j
( Virginica Sirbu, cere o
l carte de Mark Twain şi car. articole la gazeta de perete, 3 tive la toate' locurile do muncă butat nici un vagonet de mine
ţ tea gospodinei, pe uşă pă-
fotomontajele, recenziile şi 3 unde grosimea {!Ionului este sub reu. In lunile martie şi aprilie,
ţ- trund o femeie şi un bărbat, 0,4 m. iar limitele lui sînt bine pe întreaga exploatare nu s-a
l Să-i vedem alegind. Ana Co- mai ales colportajul, sînt ac­ La E, M . m
t drin, tehnician agricol, cere
ţiunile mai des întrebuinţate ^ conturate; limitarea lăţimii ex­ rebutat nici o tonă de minereu-
• k. / '—! .—t fv cavaţilor pînă la maximum 0,8 Toate acestea arată că Ia E. M.
şi care au dat pînă acum re- } Săcărîm b-C eriej

cuítatele scontate. 3 m.; pregătirea unei singure ve­
tre !a o fîşie de 2 m. şi amena­
In amurg, aceeaşi bicicletă 3 jarea vefrelor cu steril mărunt, va elimina pierderile de minereu Săcărîmb-Certej există posibili­ VINERI 23 IUNIE 1961
bine bătătorit, in scopul reduce­ în vatră. tăţi de îmbunătăţire pe mai de­
urcă dealul Măeruţii. Pe bi- 3 parte a calităţii minereului. Programul 1: 5,40 Muzică uşoară : Gorjului: 17,30 Emisiune muzicală
rii pierderilor do minereu in va­ La uzina de preparaţie, In 6.30 Jocuri populare romîncştl; 6,45 pentru copii; 18,00 Tineri interpreţi
cíclela, aceeaşi fată cu pă- j scopul creşterii randamentului' Rezultatele puteau fi şi mai Salut voios de pionier; 7,45 Gîntece Ta microfon; 18,40 Cîntă orchestra
bune dacă .anumite brigăzi ca sportive; 8,00 Din' presa de astăzi; „Efectrecord“ ; 19,05 Tribuna radio;
rul blond, duce la port-ba- -]

gaj o servietă plină cu cărţi j

pentru cititorii comunei 3 tră ; amplasarea judicioasă a de extracţie, s-au făcut uneje aceje conduse de Petru Juri, Ru- 9,00^ Melodii populare romîneşti 20,20 Noapte bună copii; 20,30 Pro­

j. ANGHEL găurilor de mină pentru preîn- imbunataţiri ale fluxului tehno- sajin Bodreanu. Petru Nelega şi şi ale minorităţilor naţionale; gram muzical pentru fruntaşi în pro­
lîmpinarea unei sfărîmări exce­ logic. A fost îmbunătăţită in 9.30 Prietena noastră cartea i ducţie din industrie şi agricultură î
corespondent acelaşi timp aprovizionarea cu Nicolae Bodreanu, n:ar fi rebu­ 11,40 Muzică populară din R. P. 21,00 Melodii de Duparc; 21,15 Jur­
W' i materiale a locurilor de muncă, tat în acest an însemnate can­ Bulgaria; 12,00 Limba noastră. Vor­ nalul satelor: 21,45 Muzică uşoară
¦ evitindu-se ştrangulările în pro­ tităţi de minereu. beşte academicianul prof. Ai. Graur de compozitori maghiari.
ducţie. Una dintre măsurile lua­ ¦(reluare) ; 12,29 înregistrări primite
te în această perioadă este şi Pentru îmbunătăţirea realiză­ din R.S. Cehoslovacă j 13,05 Concert Programul II : 12,10 Muzică popu­
înfiinţarea de cursuri de ridica­ rilor, e necesar şă se la In stu­ lară romînească ; 13,40 Muzică instru­
re a calificării, Ia care participă diu şi să se aplice la fiecare loc de estradă ; 14,00 Muzică uşoară ; mentală ; 15,00 Din cîntecele şi dan­
peste 150 mineri şi ajutori mi­ de muncă iniţiativa minerilor surile popoarelor; 16,30 Muzică de
neri. din Teliuc. „Nici un vagonet de 14.30 Concert de muzică populară ro­ estradă de compozitori sovietici; 16,50
Curs de limba rusă ; 17,35 Gîntece şl
Acestea sînt doar cîteva din minereu rebutat“. mînească ! 15,10 Concert de prînz; jocuri populare romîneşti; 19,30 Tea­

Aplicînd această iniţiativă, 15,50 Din creaţia de cîntece a compo­

măsurile tehnice şi organizato­ minerii de la Săcărîmb-Certej zitorilor noştri înaintaşi; 16,15 Vor­ tru la microfon: „Bărbierul din Se-
rice traduse in viaţă în primele îşi vor îmbunătăţi realizările, beşte Moscova ; 16,45 Gîntă taraful villa"; 21,15 Gîntă Teodora Lucaciu
cinci luni din acest an. Prin e- vor da patriei numai minereu de
şi Valentina Teodorean; 21,45 Opera

forturile minerilor şi prin aplica- bung calitate. „Cei patru bădărani“ ; 22,15 MelodH

rea acestor măsurij s-a îmbuna- l. DUMITRU ^lüEMBTBfaBIEfCE populare romîneşti; 22,30 Moment
poetic: 22,35 Muzică din operete)

C©2!€?Mitt§ în tre friz e ri VINERI 23 IUNIE 1961 23,15—24,00 Concert de noapte.
DEVA : (sală şi grădină):
ÎNTREPRINDEREA DE
Din iniţiativa U.G.E.GiO.M. s-a or­ rente. Primul loc a revenit tov. Vilma Setea ; HUNEDOARA : Veneţia, CONSTRUCŢII SIDERUR­

ganizat în întreaga ţară un concurs Moraru de la cooperativa meşteşugă­ Luna şi t u ; PETROŞANI: Pes­ GICE HUNEDOARA
ANGAJEAZA :
pentru cele mai reuşite şi moderne tun­ rească „Solidaritatea" din Deva şi cuitori in apă tulbure ; Gari­
Ingineri constructori, ingi­
sori bărbăteşti şi coalurl la temei. La Ileana Santo de la cooperativa meşte­ baldi ; ALBA IULIA: Fata cu neri electricieni, ingineri me­
canici, maiştri constructori şi
concurs participă lucrători ai coope- şugărească „Mureşul“ din Alba Iulia, ulciorul; :Mnma India; SEBEŞ : maiştri montaj.

perativelor meşteşugăreşti. De curlnd a iar pe locul II lrina Horvath din Pe­ Toată lumea vide, cîntă şi dan­ Se asigură condiţii bune
de salarizare şi cazare.
avut loc Ia Deva taza regională a con­ troşani şi Aneta Sichitiu din Hune­ sează : SIMERIA : Pîine şi tran­
Ofertele se vor adresa di­
!u aceste zile, în întreaga ţară. elevii din clasele V—VI, VIII—IX şi X participă în fabric», uzine şi pe cursului. La frizeri au participat H doara. dafiri ; ORAŞTIE : Mindrie; rect întreprinderii de con­
ogoare, la practica de stîrşit de an. concurenţi. Pe primul loc s-a situat La concursul de coatură au asistat N-am ucis; HAŢEG.: Alerg du­ strucţii siderurgice Hunedoa­
frizerul Garol Csikos, de la cooperativa pă o s te a ; BRAD: Frumoasa ra, serviciul cadre şi învăţă-
IN OLIŞiai: bieve ale Şcolii medii „Decebai“ îrf praciică Ia Fabrica de conserve din Deva, urmărind pro­ meşteşugărească „Solidaritatea“ Deva, încă circa 10 lucrătoare din unităţile aventură; LONEA: Răzbunarea; mint. strada Mniotov nr. 8.
cesul unor anal.ze de laborator iar pe locul II Eugen Silagy de la coo­ cooperaţiei meşteşugăreşti, constituind TEIUŞ7 Setea; ZLATNA: Por­
astfel un preţios schimb de experienţă.

perativa meşteşugărească „Jiul" din Cei clasaţi pe primele două locuri tretul unui necunoscut; ILIA :

Petroşani. vof participa la concursul pe ţară ce Miclman Panin; APOLDUL DE

La coafuri au participat 24 concu­ ya avea loc la bucureşti. 1 SUS: F r u m o a s a aventură.