Page 76 - 1961-06
P. 76
pag. 4 DRUMUL SOCIALISM ULUI Nr. 2019
ş tir i'-. >w m a amHU..UIJb—
ş& rx -
Rezolvarea problemei germane Ş efu l d e le g a fie i a m e r ic a n e
trebuie căutată la tr a ta tiv e le d e ia G e n e v a
numai pe calea tratativelor a fo st r e c h e m a t la
Declaraţia Uniunii germane a păcii WASHINGTON 21 (Ager- felul cum vor decurge la Gene
BONN 21 (Agcrpres). lea înlăturării încordării exis preş). va tratativele referitoare la in
Uniunea germană a păcii a tente în Europa centrală. Tocmai
¦ Guvernul Statelor Unite a re terzicerea experienţelor nucle
dat publicităţii o declaraţie ini în aceasta constă aspectul pozU chemat la' Washington „pentru are.
legătură cu memorandumul gu cbrisUltări“ pe Arthur Dean, şe-
vernului sovietic în problema în;-' tiv esenţial al încheierii unui tra Hotărîrea guvernului améri
cheierii Tratatului de pace cu tat de pace german. încheierea ÎUl delegaţiei americane la tra
Germania. tativele de la Geneva ou privi cain de a rechema pe şieţful !dele
tratatului de pace, acceptabilă re la interzicerea experienţelor gaţiei sale de la tratativele de
In declaraţia acestui partid! din punctul de vedre al interese
! vest-german se arată că modul nucleare. la Geneva pe o perioadă neli
lor Germaniei, ar contribui îni- mitată a fost luată în momentul
tr-o măsură considerabilă tat Anunţînd aceasta în cadrul cînd membrii Comisiei mixte a
! în care cancelarul Adenauer şl destinderea încordării în Europa. unei conferinţe de presă, Lin- Congresului S. U. A. pentru
conducătorii celorlalte partide, Aceasta nu numai că ar înlătu • coin White, reprezentantul De problemele energiei atom;ce şl
| reprezentate în Bundestag, âu ra primejdia unui război dar ar partamentului de Stat pentru Pentagonul au pornit o campa
reacţionat la memorandumul so- crea In acelaşi timp premisei« nie de propagandă şi presiuni DERUTĂ LA CASA ALBĂ
! vietic nu aduce decît prejudicii necesare apropierii între germani, problemele presei a refuzat să în vederea reluării experienţe Noua maşină sovietică
j specifice data probabilă cînd lor nucleare de către S. U. A. „SKNB-4“ construită lai DJAKARTA 21 (Agerpres). tabilă atît pentru Indonezia di
poporului german. fără de caire este cu neputinţă Ştirile despre posibila reluaire uzina de maşini agricole şi pentru Olanda.
reuhiffcarea definitivă a Germa ; Dean se va înapoia la Gefne- a experienţelor nucleare aime- „Krasnîi Aksai“ serveşte Ministrul Afacerilor Externe al
Uniunea germană a păcii sub niei. rica’ne a provocat critici vii din Indoneziei; Subandrio, înapoindu-se In timp ce preşedintele Sukarno
liniază că guvernul vest-germam : va. EI a subliniat că perioada Ia răsădirea legumelor şl dintr-o călătorie în mai multe a obţinut un sprijin hotărk în
! are de ales între a participa la Uniunea germană a păcii «ere care Dean va sta la Washing părtea a numeroase cercuri po a tutunului. Are o produc ţări ale lumii; unde l-a însoţit pe problema Irianului de vest din
tratativele pentru încheierea Trai- guvernului vest-german să par litice occidentale. Numeroase tivitate de 0,1—0,5 hai pe preşedintele Sukarno, a declarat partea guvernelor U.R.S.S.; R.P.
1tatuluî de pace şi între a nu par- ticipe la tratative în problema ton depinde de mersul tratati pe aeroportul Djakarta că după Chineze, ‘R.P. Romîne, R.S. Ceho
1ticipa la ele. In caizul cînd rtu germană. velor sovieto-americane în pro tratativele pe care le-a avut cu slovace, R.P. Ungare şi altor ţări
blemă' dezarmării, precum şl de reprezentanţi ai S.U.A. el are im unchiul Sam a socotit necesar s&
declare că nu doreşte de fel lichi
se va ajunge la o reglementare • • • • ==-"¦¦. ¦¦====------ ----- - ziare arată ră o asemenea ho- oră. presia că Statele Unite nu se opun darea jugului Olandei impus Iria,-
retrocedării Irianului de vest In nului de vest; scrie la 20 iunie în-
¦ paşnică pe întreaga Germanie, c o n g o : Comandamentul trupelor OJ.U. tărîre va confirma în faţa în- IN CLIŞEU: Se face doneziei. Declaraţia lui Subandrio tr-un articol de fond ziarul ;,Suluh’
acţionează în clrdăşie cu mobutiştii j tregii omeniri refuzul guvernu ultima verificare a ma Indonezia“. Declaraţia referitoare
guvernul R.F.G. nu va îî In sta>- şinii. a provocat o puternică derută la la pretinsa „neutralitate" a S.U.A.
re să împiedice încheierea Tra lui american de a realiza un a- Washington. A doua zi după de
tatului de pace cu R.D.G. cord privind încetarea abestor claraţia lui Subandrio, Departa în această problemă, înseamnă d«
! Acestea sînt faptele, se subli- mentul de Stat al S.U.A. a dat o
„corectură“ din care reiese că Sta fapt că S.U.A. nu au nimic împo-*
! niază în declaraţie. Guvernul fe- LEOPOLDVILLE 21 (Agerpres). fost dezarmaţi şi trimişi la Leo experienţe.
1deral culege roadele îndelunga-1 Agenţiile de presă relatează că poldville. tele Unite nu s-ar opune unei so triva ocupării Irianului de vest do
un detaşament al O.N.U. afeă-» , Răspunderea pentru eşuarea luţionări a problemei Irianului
tei sale politici greşite îndrep tuit din 100 de poliţişti nigerieni Comandamentul O.N.U. nu a tratativelor de la Evian revine Franţei de vest doar dacă ca ar fi accep- către Olanda.
tată întotdeauna spre înarmare, luat nici o măsură pentru pedepsi
neînarmaţî au sosit, după multe rea huliganilor lui Mobutu; care TUNIS 21 (Agerpres)'. Comunist din Tunisia declară că A fost relu at procesul
fn loc de a duce tratative în in dificultăţi, la Matadi; singurul întrecuseră orice măsură. încura Ziarul „Ejelat“, organ al Par pFoblemele referitoare la schim călăului n azist E ich m an n
teresul germanilor. Ani de-a rîm- port maritim din Congo. Misiunea tidului Comunist din Tunisia, a: barea frontierelor pe ÎerifSfiul
duf, se spune în declaraţie, nt lor este să supravegheze navele jată de bunăvoinţa“ comanda publicat o declaraţie a Biroului Săltarei sau exploatarea bogăţii IERUSALIM 21 (Agerpres). Apoi tribunalul a acceptat ea
care transportă personal şi ali mentului O.N.U. clica Kasavub'u— Politic al Partidului Comunişti lor ef naturale în interesele tu Marţi a fosl reluat procesul
s-a sugerat că trebuie să ne înar mente pentru trupele O.N.U. din turor statelor africane trebuie!, criminalului de război nazist Eichmann să depună, potriv't
măm pentru ca într-o bună zl Congo. Mobutu a pus condiţii pentru în clin Tunisia în problema întreru şi pot fi rezolvate nemijlocit înH Adolf Eichmann, întrerupt tinrp
'să avem posibilitatea să ducem perii unilaterale de către partea tre aceste state şi Algeria inde de o săptămînă pentru a permi procedurii juridice în vigoare,;
tratative cu Uniunea Sovietică După cum se ştie, soldaţi su toarcerea forţelor O.N.U. la Ma pendentă. Calea cea mai justă te avocatului său, Servatius
referitoare ia Germania, „de pe danezi şi transmisionişti canadieni tadi şi a cerut ca forţele O.N.U. franceză a tratativelor dte la Eî în condiţiile actuale, se arată în să-şi pregătească apărarea. ca martor al apărării în pro
poziţii de forţă“. In prezent rea din trupele O.N.U. au fost atacaţi pentru Matadi să fie dezarmate. vian. In declaraţie se arată' că declaraţie, o constituie sprijini Reluarea procesului a fost
litatea a demonstrat întreaga ne- la 5 martie la Matadi de merce Comandamentul O.N.U. a cedat răspunderea pentru eşuarea tra rea luptei poporului algerîan marcată de o recrudescenţă a priul său proces.
tcmeinicie a acestei politici. narii lui Mobutu. Lăsaţi de fapt tativelor revine în întregime pentru independienta sa şi unitate! interesului manifestat de pre
în voia soartei de către comanda în faţa acestei condiţii neruşinate. Franţei. teritorială. El a povestit cum a intrat înj
In ceî 16 ani de politică post mentul O.N.U.; soldaţii sudanezi Corespondentul agenţiei France sa internaţională, care de o
belică a devenit un adevăr ne şi canadieni au suferit pierderi; au Guvernul francez, se arată în In declaraţie se cere ca Tunî-i lună abandonase aproape în în
tăgăduit că rezolvarea proble Presse relatează că trenul care declaraţie, tinde să creeze disen sia să-şi reafirme deplina sa so
mei germane trebuie căutată nu siuni între guvernul provizoriu lidaritate cu poporul algerîan şl tregime clădirea în care au loc
transportă noua garnizoană nige al Republicii Algeria şî alte tării şedinţele. Marţi, cele 790 de
mai pe calea tratativelor, pe cai- riana neînarmată O.N.U. spre africane. In acest scop el a lan cu guvernul' provizoriu al Re locuri ale sălii au fost ocupate
Matadi a fost oprit de bandele din nou de public, ziarişti şi ob
L0990: înarmate ale lui Mobutu în Staţia sat teoria, potrivit căreia Sahara publicii Algeria, să demaşte şî să servatori. Alte 600 de locuri au 1932 în partidul nazist, pe vre
Inlcisi (în apropiere de Thysville) constituie o „problemă internă“ fost ocupate în sala unde sînt
e c o n o m ic ă a S. II. A . şi a fost percheziţionat timp de a tuturor ţărilor care o încon condamne politica guvernului! televizate şedinţele procesului. mea cînd Hitler, sprijinit de
con tin u ă să sc înrăutăţească joară. .
patru ore. francez. La începutul şedinţei, procu marile monopoluri germane, se
Comandamentul trupelor O.N.U. Biroul Politic at Partidului rorul a prezentat tribunalului o
pregătea să pună mina pe pu
a rămas şi de data aceasta pasiv.
Căutînd să mascheze cîrdăşia cu tere. „Gînd Hitler a luat pute-i
mobutiştii, un purtător de cuvînt
WASHINGTON 21 (Agerpres). al comandamentului1 trupelor rea, a declarat Eichmann, el a!
Luînd cuvîntul la 20 iunie la O.N.U. a invocat pretextul că
Clubul National al Presei din Finanţelor, deficitul S.U.A. în a- percheziţia ar fi fost făcută din devenit stăpinul Germaniei, grai
Washington, ministrul Finanţe nul financiar 1961 se va cifra
la aproximativ 3 miliarde db- iniţiativă locală“. ţie cercurilor industriei grele;
lor al S.U.A., Douglas Dilion, lari. Printre cauzele care au pro-i
vocat acest deficit Dilion a inJ marilor comercianţi şi marilor
bănci“. ;
Interogatoriul luat de avocai
s-a ocupat de situaţia economică dicat în primul rînd sporirea Autorităţile mobutiste din Ma
1 Şi financiară a Statelor Unite. considerabilă a cheltuielilor mi tadi au interzis soldaţilor nigerieni Noi atentate ale ultracolonialiştilor tul apărării, Servatius, lui EU
litare. m Franţa
„Economia noastră, a dfecla- sosiţi în port să stabilească legă chma'nn şi oontrainterogatoriuî
rat el, continuă să fie scuturată Dilion a avertizat că deficitul tura prin radio cu comandamentul
trupelor O.N.U. din Leopoldville,- procurorului urmează să tina.
de febra avînturilor şi declinu-:
mai bine de o săptămînă. Seri
rilor. Continuăm să suferim în bugetului S.U.A. pe anul finan obligîndu-i să comunice prin tele PARIS 21 (Agerpres). partamentul lui Serge Lefranc, ultimă serie de documente care vatius se străduieşte să îndru'i
mod periodic din cauza declinu ciar 1962 va fi mai mare decît fost senator din partea Partîdii-; me astfel declaraţiile lui EU
rilor în timpul cărora creşterea în 1961 şi se va cifra îa apro fon public. Soldaţii nigerieni nu La Paris şi în alte lopalităţi iui Comunist Francez, primar al dovedesc rolul criminal jucat chmann îndît ele să nu depă-*
/ producţiei se încetineşte sau în> ximativ 3,6 miliarde dolari. Tni au acces în docurile portului unde ale Franţei continuă atentatele oraşului Saclas (departamentul de Eichmann în exterminarea şească de fel nevoile apărării.'
1 cetează complet, iar şomajul această ordine de idei el a aLi sînt de altfel depozitate mari can ultracolonialiştilor care urmăresc Sei'ne-et-Oise). Pe bombă era fi a 6 milioane de evrei. Printre După cum se ştie, în această din
creşte rapid“. mintit despre apelul adresat dei tităţi de alimente şi echipament menţinerea controlului francez în xată eticheta organizaţiei fasi recţie Servatius acţionează p'o«
preşedintele Kennedy muncitori destinate trupelor O.N.U. din Con Algeria. cişte „organizaţia armată se- aceste documente se află tran trivit instrucţiunilor primite de
Dilion a arătat că în urma deJ lor şi patronilor „de a da dova go. A fost interzisă de asemenea cretă“. scripţia dactilografiată a con la Bonn.
clinului economic care s-a adîn- dă de cumpătare în problemele sosirea la Matadi a unor specia După cum scrie ziarul „Le fesiunilor făcute în 1956 de Ei
cit cel mai mult în primul tri salariilor şi preţurilor“. Pentru lişti ai O.N.U. în domeniul trans Monde“, în ultimele trei zile la Acţiunile ultracolonialiştilor şi Evocarea faptelor la acest
mestru al acestui, an, încasările muncitori acest apel, după cum porturilor feroviare şi instalaţiilor Grenoble (departamentul Isere) exploziile organizate de ei în chmann ziaristului olandez proces are o adîncă semnifica
bugetare în anul financiar 196I! se ştie este de fapt o chemare ca ultracolonialiştii au făcut să ex scopuri provocatoare creează în Wilhelm Sassen. Cele 700 de ţie acum cînd se împlinesc 20
se vor cifra la aproximativ 77,7 ei să-şi strîngă mai mult cu-= portuare. plodeze două bombe şi au pus capitala Franţei şi în oraşele din pagini ale transcripţiei conţin de ani de la agresiunea hitleris-
1 miliarde dolari în loc de 84 mi reaua întrucît în ciuda apeluri îa cale a treia explozie. „Le provincie o atmosferă de neli tă împotriva Uniunii Sovieti
liarde dolari cum s’-a proiectat lor preşedintelui Kennedy pre Agenţia France Presse scrie că Monde“ subliniază că o bombă nişte. numeroase declaraţii de un ci ce. In boxa înconjurată de pe
Ia întocmirea bugetului. ţurile cresc în permanenţă. soldaţii nigerieni neînarmaţi; care nism fără precedent. Neputînd reţi de sticlă incasabilă se a -
aveau menirea de a efectua o ope a fost, de asemenea, plasată Îa Opinia publică franceză cere flă doar Adolf Eichmann. Dar
Potrivit datelor ministrului raţiune de „prestigiu“ şi de a asH sediul redacţiei ziarului local1 nega faptul că aceste declaraţii
gura „prezenţa O.N.U.“ la Mata „Le Dauphine Libere“. guvernului să ia măsuri urgen au fost făcute într-adevăr de în persoana lui omenirea întrea
di, se află în întregime la discre gă aouză crimele fără număr,
„Paris PresseTIntransigeant“ te şi eficiente împotriva elemen Eichmann, dat fiind că o parte
ţia mobutiştilor şi depind de orice relatează că „persoane necunos din benzile de magnetofon pe
cute“ au plasat o bombă în a- telor ultracolonialisfo.
;,capriciu al acestora“. care au fost înregistrate con
vorbirile dintre Eichamnn şi
Sassen se află în p'osesia auto ale fascismului. Procesul EU
rităţilor izraeliene, apărarea a chmann constituie un îndemni
U M UL pj.ăcută. Odihnea mintea, nu lui, unde scufundau vasele de pretins că acuzatul ar fi făcut la vigilenţă pentru ca forţele’
gîndeam la nimic. Era o liniş transport ale inamicului. Po
(Urmare din ziarul „Drumul de înri Gagarin MO te deplină... porul cunoştea şi pe Eroii Uni aceste confesiuni în stare de întunecate ale reacţiunii să mi
socialismului“ nr. 2018) unii Sovietice — matrozul Va- ebrietate. Respingînd „argu mai fie în stare să repete odU
pilot cosmonaut al U.R.S.S. vioanele ultrarapide de apărare Iar uneori, luînd acordeonul silii Kisliakov, comandantul de mentul“ lui Servatius, procuro
* Intr-o zi iată că aud pe ci sau atac, sînt num ărate: că cu noi, plecam pe dealuri, aco taşamentului de infanterie ma oasele crime ale nazismului, ca!
neva spunînd: Erou al Uniunii Sovietice tehnica contemporană permite perite de iarbă săracă şi flori rină Viktor Leonov, — şi pe rul a demonstrat că Eichmann
'¦ — Uu de sputnik nu m ă fo- ca avionul să fie trim is în orice nordice, nu prea strălucitoare. miilţi alţi apărători ai Uniunii a făcut aceste confesiuni fiind cei de teaipa lui Eichmann care
1 iosesc, pot trăi foarte bine si pra zborului lui, dar cel mai‘im punct al globului pămîntesc, să In tfm p ce mergeam, cintam Sovietice din regiunile nordice. pe deplin lucid. De altfel, în nu numai că nit sînt judecaţi
fără el. portant lucru era că se dădeau arunce bombele şi să se'întoar cîntecele,preferate, care ne a- Şi, cu toate că de la război în- suşi Sassen a dezminţit afirma dar ocupă funcţii înalte în sta-,
amănunte asupra construcţiei că la locul startului fără ca minteap de tocurile natale în- coace trecuse un deceniu şi ju-
Acestea erau palavre ale lo lui. Aceasta era cu adevărat o omul să fie prezent la bordul depărtate. Ne sim ţeam ca şi ţiile avocatului apărării, Ser- tul de la Bonn să nu mai poată'
calnicilor m ărginiţi. Dacă s-ap staţie ştiinţifică automată în avionului. In acelaşi tim p ştiam m ătate, în cartea de piatră ă vatius. Tribunalul a acceptat desfăşura activitatea lor crimi
accepta acest fel de a privi lu Cosmos. Articolul era scris pe că rachetele şi navele interpla 'nişte marinari aruncaţi pe us- i ranserid tia ca nrobă _iuridică• nală îndreptată spre pregătirea!
crurile s-ar ajunge imediat la netare se construiesc pe baza stîncilor de granit se putea citi unui no.u război mondial. '
cat după o călătorie îndelung- tot ceea ce se întîm plase aici.
gată pe mare. Odată, în tim pul
unşi astfel de plimbări, ne-am Sfărîmăturile avionului dis
-împiedicat de sfărîmăturile unui trus, cu crucea neagră pe ju
avion, pierdute printre pietre şi m ătate spălată de ploaie, ne a-
acoperite cu muşchi. împreună mintea multe lucruri şi ne fă
cu noi era inginerul, care luptase cea să cădem pe gînduri. Ne
( !afirmaţii ca acestea : nu mă înţelesul tuturor, într-un lim tehnicii aviatice, că tocm ai a- pe aceste m eleaguri. E l a sta aflam pe liittile înaintate ale
ifolosesc de telegraf, nu ascult viaţia este aceea care croieşte
ţ radio, nu m erg cu trenul, pol baj popular. bilit imediat că acestea sînt res graniţei noastre nordice şi tre- -
trăi şi fără ele. drum ul spre Cosmos, că pe Lu buia să fim aviatori la fel ’de
Aproape tot ziarul era m iz- turile unui „M eserschm itt“.
îm i dădeam seama că guver g â lit cu creioane cujoraţe, iar, nă va zbura cu siguranţă un curajoşi şi destoinici, cum au
marginile erau îm pestriţate cu aviator. 7— A cui e o peră? — s-a in fost Boris Safonov, Sergtiei
teresat Turi Dergunov.
nul nu precupeţeşte nimic pen însemnările noastre. In curînd In aceste zile la bibliotecă a — Cine ştie — a răspuns in Kurzenkov, Zahar Sorokin, Ale-
tru tot ceea ce este legat de cu inginerul regimentului nostru sosit o carte nouă —; „Nebu- ginerul — poate a lui Boris xei Hlobîstov şi m ulţi alţi eroi Document fotografic legat de crimele Iui Eichmâfîhî
cerirea Cosmosului, iar mii sau ne-a ţin u t o lecţie "despre vic Idasa din Andromeda“ — a liii Safonov, sau poate a lui Serio- ai Marelui Război de Apărare a
"poate chiar zeci de niii de spe toriile savanţilor noştri în lup- Ivân Efretnov, străbătută de ja Kurzenkov... Patriei, fraţii noştri mai mari IN CLIŞEU: Deportaţi din împrejurimile Budapestei îni epo-J
cialişti din diferte domenii a e td pentru cucerirea spaţiului optimism, de încredere în pro de armă.
dosrriic. La lecţie au venit toţi gres şi în viitorul luminos al Ştiam că Serghei Gheorghie- ca în care tronau acolo fasciştii. j
ştiinţei şi tehnicii, depun efor ofiţerii, unii cu soţiile şi copiii. omenirii. O citeam pe rînd, în vici Kurzenkov — Erou al U ni Inlorcîndu-mă acasă, despre
turi eroice pentru a rezolva cea dormitoare. Cârtea ne plăcea. unii Sovietice — a fost primul toate cele văzute şi gîndite ------- :___ ---------------------------------------
m ai grandioasă sarcină pe care 'A m observat cum s-au aprins Era cu miilt mai expresivă de comandant al subunităţii noas i-am scris soţiei.
şi-a pus-o vreodată omenirea. privirile adolescenţilor, In mo- cît povestirile şi romanele şti- tre şi a fost bun prieten cu glo Schimb de păreri între preşedinţii conferinţei
meritul cînd lectorul vorbea Înţifico-fantastice, pe care le ci riosul as sovietic al Nordului, Valea a terminat în curînd internaţionale pentru Laos
Radio-ul transmitea ştiri re "despre fa ptul că oam enii vor tisem în copilărie. Am îndrăgit Boris Safonov. Despre el şi a- şcoala, a prim it diploma de fel-
lativ sărace despre zborul nou zbura în curînd spre planetele priveliştile pitoreşti ale viitoru cum se povestesc legende, iar ceriţă-laborantă şi, pe la înce GENEVA 21 (Agerpres). — părţile respective din Laos da-;
lui sputnik. Ziarele centrale so apropiate. Pe ei nii-i mai inte lui, desenate în carte, ne plă piloţii îl numesc vultur de putul lui august, a venit la m i TA$S /transmite :
seau cu întirziere în garnizoana resau, deja, avioanele — le ve ceau descrierile călătoriilor in- triare. ne. Dar n-aveam unde să lo că ele pbt punie lă dispoziţia!
noastră îndepărtată, la fel că, şi deau în fiecare z i: acum, ini terastrale, eram de acord cu au cuim. Clădirea, în care m i s-a După cum s-a aflat zilele a- inspectorilor mijloace de tra:nş-’'1
scrisorile. Dar cu toate acestea mile puştanilor se dăruiseră torul că progresul tehnicii, rea Tînăra flotă nordică s-a aco promis locuinţă, încă nu era cestea preşedinţii sovietic şi en port, în cazul cînd, de comun;
le aşteptam cu nerăbdare, tre unei pasiuni noi — navele cos lizat de către oameni, nu pohte perit de glorie răsunătoare în gata. Dar orice situaţie îşi are glez ai Conferinţei internaţio
ceam deseori pe ta poştă. In- mice, pe care niciunul încă nu fi conceput în viitor fără victo anii războiului. Navele ei de o rezolvare. O învăţătoare cu acord cu partea' respectivă'A
sfîrşit, a sosit „Pravda", ale că şi le putea imagina clar. ria deplină a comunismului pe barcau unităţi de desant pe ţăr noscută a plecat în concediu şi nale pentru Lă'os au avut un comisia s-ar deplasa .pe teren’.;»’
rei pagini erau ocupate aproa păm înt. m ul stincos, ocupat de inamic, ne-a dat nouă camera pentru schimb de !păreri în' problemă Se co'nsideră că în asemenieă ca-r
pe în întregim e oii descrierea Eu, de asemenea, sim ţeam cu escortau caravane de vase ale această perioadă. Ne-am insta
’celui de-al treilea satelit artifi un colţişor al sufletului că ra In tim pul liber m ergeam la aliaţilor. Submarinele lui Niko- lat în ea imediat, bucurîndu-ne asigurării Comisiei internaţio zuri fiecare parte va pune lab
cial al Păm întului. In ziar erau cheta va lua locul avionului. un pîrîiaş de munte să pescuim lai Lunin, Mahomet Hadjiev, că sînt şi oameni buni pe lume. nale de supraveghere şi control dispoziţie inspectorilor mijloace
relatări noi despre orbita sput- In presa străină deja se vor Izrael Fisanovici mergeau piriă de locomoţie pentru deplasarea»
în Labs cit mijloace tehnice. Ef
au convenit prin intermediul lor la locurile aflate sub conj
riikului, despre observaţiile asu bea că zilele aviatorului pe a- păstrăvi. Era o ocupaţie foarte în Mările Norvegiei si Nordu- (Va urma) membrilor coinisiei să întrebe trolul părţii respective.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 1‘89 ; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani
