Page 77 - 1961-06
P. 77
RervonAă
fi
f H u n e d o p. ra -[)¦_:>/a
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VĂI
ORGAH,ALJDÚMITETÜLUI REGIONAL RM.R. HIINÍ00ARA SI ALSfATUiUI POPULAR REGIONAL,
Anul XIII. Nr. 2020 V in e r i 23 iu n ie 1961 4 pagini 20 bani
LA Ç. Ş, HUN ED O A R A M inerii Văii Jiului şi-au îndeplinit
Se extinde mişcarea planul semestrial
de inovaţii Îi) In cursul zilei de 22 iunie minerii Văii Jiului au extras
primele tone de cărbune în contul semestrului II al anului
' La Combinatul siderurgic din rezolvate 228 dosare prezentate 1961.
Hunedoara mişcarea de inovaţii la cabinetul tehnic, in scopul îm
a cunoscut in ultimii ani o dez bunătăţirii activităţii cercurilor >> Succesul lor se datorează introducerii pe o scară tot mal
voltare deosebită. In dorinţa de inovatorilor cabinetul tehnic a "largă a tehnicii noi în procesul de producţie şi sporirii continue
a contribui in cit mai mare mă trecut în acest an Ia organiza a productivităţii muncii. In primele 5 luni ale anului, bună
sură Ia promovarea noului, tot rea de consfătuiri cu toate co oară, din abatajele susţinute metalic au fost extrase 25G.OOO
mai mulţi oameni se încadrează lectivele de inovatori. Pînă în tone cărbune şi au fost armaţi în fier şi bolţari peste 14-500
in această mişcare. Rezultatele prezent au fost organizate trei m.l. de galerie. Randamentul mediu pe combinat, înregistrat în
activităţii lor sini din ce in ce asemenea consfătuiri, la care au aceeaşi perioadă, se ridică Ia 1,110 tone/post.
mai frumoase. participat şi delegaţi din partea ------- --------------- 1 - -----—
Dacă în primele 5 luni ale a- comitetului sindicatului şi a di VaIlnetaRreaJicnuolludeic,ativmmelineeemrniiitneedreilomlra daUinr- i olraganimzarienaabunUă rai cmaunnciii. S-a La atelierul 'de reparaţii electrice al O. S. Hunedoara s0
acordă o mare atenţie ridicării gradului de calificare o elepr
nului trecut au fost propuse 202 recţiei tehnice a combinatului. realizat cu succes conoentrarea In in te rio ru l tricienîlor. Datorită acestui fapt, aici se execută lucrări
din cele mai pretenţioase.
inovaţii, din care s-au aplicat In aceste consfătuiri inovatorii rica-ni deţin de multe luni lo producţiei, aprovizionarea locu z ia ru lu i
IN CLIŞEU: Un motor elec trio de mare capacitate ce se,
113. în anul acesta, in aceeaşi au adus la cunoştinţa conducerii cul de frunte în ceea ce pri rilor de muncă se face în bu execută la acest atelier.
perioadă, s-au propus 234 ino tehnice a combinatului şi cabi- veşte sporirea productivităţii ne condiţii, iar prin extinderea • In G.A.C. — Îndeplinirea
vaţii şi s-au a- _________ __ netului tehnic u- muncii. La Urioani s-au extras mecanizării, multe posturi ne angajamentelor In întrecere să
plicat 165. Rezul nele greutăţi in- în cursul acestui an în medie productive înainte, au fost li fie privită cu toată răspunde
tatul aplicării a- Progresul tehnic tîmpinate în apli
mai bine de 1,270 tone de chidate, muncitorii fiind trecuţi rea
cestor inovaţii la ordine__a___z_i_l_e_i___ carea propune- cărbune pentru fiecare post la munci productive. ° Măsuri şi rezultate Concursul
este îmbunătă -ilor lor, au scos
prestat. După două decade de Prin înalta productivitate cu (pag. 2-a)
muncă din luna iunie randa
ţirea funcţionării ........... - ..... totodată în e- mentul mediu pe mină este de care muncesc, se remarcă pe • Posturile utemiste de con
1,305 tone pe post, cel mai înalt
agregatelor siderurgice, uşura vîdenţă unele deficienţe din ac nivel atins pe mină în ultimii 5 mină brigăzile conduse de Con trol — mai aproape de mun gazetelor de perete
rea eforturilor muncitorilor şi tivitatea colectivelor de inova stantin Soresou, Constantin Chi- ca şi preocupările tinerilor r La redacţia ziarului nostru au sosit noi răspunsuri la chemarea co
lectivelor de redacţie a gazetelor de perete din secţia Il-a turnale a G.S.H.
obţinerea de economii. De e- tori. O iniţiativă meritorie a ca mineri (pag. 3-a) şi G.A.G. Cîlnic, prin care numeroase gazete de perete îşi anunţă partici
parea la concurs şi arătă obieotivele ca şi le propun a le realiza.
xemplu, economiile post-calcu- binetului tehnic a fost organiza ani. La Urioani, creşterea pro riac, Spiridon Timofte şi Nico- Publicăm mai jos pe scurt o parte din răspunsurile primite.
late la cele 165 inovaţii aplicate rea lunii inovatorilor in perioa ductivităţii muncii are la bază lae ştefan.
pină în prezent se ridică Ia su da 20 mai—20 iunie a. c. Ştirile zilei
ma de 11.424.905 lei. Inovaţii valoroase au fost a-
Aceste rezultate au fost obţi-. plicate în toate secţiile combi
nute în urma unei activităţi sus natului şi îndeosebi Ia laminoa-
ţinute depusă de colectivele de rele bluming şi de 650 mm., o- Oaspeţi de peste E. M. Barza calităţii producţiei“ etc. Ea se
angajează să popularizeze laTg
inovatori sub îndrumarea cabi ţeîăria Martin nr. 2. furnalele hotare D e la exploatarea minieră experienţa înaintată, fruntaşi!
Barza, raionul Brad, au şi metodele lor de muncă, să
netului tehnic şi al comitetului 1—4, uzina cocsochimică şi al Ieri, oraşul Hunedoara a a- trimis răspunsuri colectivele de militeze pentru introducerea
vut ca oaspete pe tov. acad. redacţie ale gazetelor de pere tehnicii noi şi să combată ou
sindicatului din combinat. A- tele. Raghim E. Guseinov, direc te din toate secţiile şi sectoa tărie lipsurile ce se manifes
tor adjunct al Academiei de rele. Anunţîndu-şi participarea tă în procesul de producţie.
minţim in acest sens că a fost Ca inovatori fruntaşi amintim Ştiinţe a R. S. S. Azerbaid la concurs, aceste colective de
jan. Acad. R. E. Guseinov ne redacţie se angajează să spri Angajamente asemănătoare
organizat un concurs de inova pe Ştefan Tripşa, Erou al Mun vizitează ţara în cadrul schim jine şi să popularizeze măsu şi-au luat şl colectivele de re
bului de vizite a oamenilor rile tehmioo-organizatorice lua dacţie ale gazetelor de perete
ţii, s-a asigurat o mai largă cii Socialiste, de la oţelăria de stiintă între R-P.R. şi te pentru îmbunătăţirea cali de la secţiile furnale şi meca
U.R.S.S. tăţii minereului şi a concen nică.
popularizare a mişcării inova Martin nr. 2, ing. loan Ilca de tratelor, creşterea producţiei şi
In cursul zilei, ţov. acad. productivităţii muncii, reduce E. M. Ţehea
torilor în rîndul muncitorilor, la laminorul de 65D mm., ing. R. E. Guseinov a prezentat rea consumurilor specifice, ri
în sala clubului „Siderurgis- dicarea calificării, reducerea T n răspunsul său, colectivul
cabinetul tehnic a fost înzestrat Pavel . Fodor de la laminorul tul" din Hunedoara conferin timipului de executare a lucră ¦8- de redacţie al gazetei de
ţa „Realizările Uniunii Sovie rilor de construcţii şi instala perete „Minerul“, de la E. M.
cu noi volume şi reviste tehnice bluming, ing. Constantin Cons- tice în cuceririle spaţiului ţii, întărirea disciplinei în mun Ţebea, raionul Brad, se anga
de specialitate. Demn de sem tantinescu de la secţia l-a fur cosmic". Conferinţa a trezit că, extinderea iniţiativei „Nici jează să sprijine eforturile mi
un viu interes, fiind audiată un vagonet de minereu rebu- nerilor pentru îmbunătăţirea ca
nalat este faptul că in acest an nale, maistrul Miha'i Bimel de de un numeros public. tat“, popularizarea fruntaşilor lităţii cărbunelui ou 1,2 la su
şi a experienţei înaintate etc. tă, reducerea consumului de
au fost atraşi în colectivele de la aceeaşi secţie, ing. Cornel Lectorate S.R.S.C. lemn de mină cu 200 m.c., a
Uzina „Victoria'* Câlan cheltuielilor de producţie ou
inovatori ingineri de . diferite Gherghel de. la uzina cocsochi 80.000 lei şi pentru realizarea
C olectivul de redacţie al ga unui beneficiu peste sarcina
specialităţi şi in mod deosebit mică şi mulţi alţii. zetei centrale de la uzina planificată de 200.000 lei.
„Victoria“ Călan, de arată în Acest colectiv se mai anga
inginerii mecanici şefi de secţie. Avind la bază aceste rezultate, răspuns, va sprijini eforturile jează să militeze pentru intro
muncitorilor, inginerilor şi teh ducerea tehnicii noi, generali
Pentru aplicarea de cît mal inovatorii din combinat sînt ho- nicienilor pentru a da peste zarea experienţei înaintate, să'
multe inovaţii in producţie ca tăriţi să facă totul pentru a con plan, în acest an, 6.000 tone fon combată lipsurile oe se mani
tă cenuşie, 1.000 tone semicoes, festă în aotivitatea de produc
binetul tehnic a organizat săp- solida succesele obţinute, pentru 710 tone piese turnate, din ca ţie.
re 150 tone radiatoare, reali
tămînal şedinţe ale colectivelor a crea progresului tehnic drum zarea unei economii la preţul „Ceramica" Baru Mare
de cost de 1 255.000 lei, redu
de inovatori. Astfel, în perioada tot mai larg. cerea declasatelor ou 14 la su I n răspunsul trimis redacţiei
tă şi a rebuturilor ou 4,5 la su de colectivul gazetei de pe
1 ianuane—31 mai a. c. au fost I. DUMITRU tă. ’ rete de la întreprinderea „Cera-
Smjica“ Baru Mare din raionul Har
Inireţinerii culturilor Societatea pentru răspîndi- Gazeta respectivă îşi propu ţeg, se spune: „vom sprijini
rea ştiinţei şi culturii — ne să deschidă noi rubrici ca: lupta colectivului pentru înde
atenúe deosebită De curînd la tabt'ica „Sebeşul“ din Sebeş a luat tiinţâ o-secţie nouă: S. R.S.C. — filiala regională „Pentru cci mai înalţi indici de plinirea angajamentelor privind
interior, dotată cu maşini şi utilaje din cele mai moderne. Deva a organizat de curînd utilizare ai agregatelor“, „Ce realizarea unor economii la prd-
Au terminat praşila pînă în prezent peste 1.350 ha. Cele noi lectorate în întreprinde propuneţi pentru îmbunătăţirea
mal bune rezultate se obţin în satul IN FOTO: una efin maşinile cu care este dotată noua secţie. rile din regiune. Astfel, s-a (C o n llrw a re ln p a g . 2-a)
porumbului Vurpăr. organizat un lectorat cu mun
-WB- citorii constructori ai I.C.S.
Muncind intens şi participînd în De remarcat este taptui că în comu Hunedoara, nou veniţi pe
număr mare la munca cîmpului, co na Vinţ s-a început şl praşila a doua IN EXCURSIE şantiere. Aici vor îi expuse
lectiviştii din Fetreşti au terminat pra conferinţe pe teme de cultu
şila l-a a porumbului boabe de pe 101 a porumbului, prăşindu-se pînă în pre Prin grija comitetelor sindi rie al Partidului şi au partici ră generală. In zilele urmă
ha. Paralel cu prăşitul porumbului pen cale ale întreprinderilor şi in toare vor Ii deschise noi lec-.
tru boabe, membru gospodăriei colecti zent peste 260 ha. De asemenea, car stituţiilor, peste 900 de munci pat la spectacolul de operă ,,Pa torate. Un lectorat va îi des
ve din Petreşti au prăşit cele 20 ha. tori, ingineri, tehnicieni şi func chis fa U.R.G.M. Deva, pe
cu porumb pentru siloz, lb ha. cu car tofii, tloarea-soarelui, stecla şi faso- ţionari din oraşele Hunedoara ta cu garoafe". teme de cultură generală iar
tofi şi 3 ha. cu tloarea-soarelui. Tot Cu autocarele O.N.T., partici altul la staţiunea Geoagiu-
odată ei au cosit Şi strtns lucerna de tea au tost şi ele prăşite. şi Deva au plecat în ziua de Băi, pe teme de educaţie sa
Paralel cu prăşitul culturilor, la 16 iunie a.c. într-o excursie ~e panţii la excursie au vizitat mai nitară. In cadrul lectoratelor
pe 30 ha. şi tînul de pe 10 ha. trei zile. conferinţele vor fi urmate de
Vinţ ş! Sibişen! s-au reparat şi pus la multe cartiere noi ale Capita diafilme şi se vor prezenta
punct cele două batoze necesare treie* Excursioniştii au vizitat Mu lei. materiale didactico-intuitive.
rişutul. zeul Doftana, Muzeul de Isto
IULIAN CRIŞAN
corespondent
Ritm mai rapid M EC A N IZA TO R II
praşilei porumbului
— Aţi pregătit totul, băieţi? roţile volante uzate de I.A.R. — E greu. N-avem piese, iar focuri acţionată mecanic, des
ln comuna Sintimbru s-au tnsâmîn — Da meştere. Aseară n-am şi cele de la pompele de apă ca să-l cumperi nou, iţi tre
tat în primăvara acestui an 1.300 ha. plecat nici unul pînă n-a fost ale motoarelor reformate. Pi buie o mulţime de bani. pre confecţionarea din mate
ai porumb, 105 ha. cu cartoti, 26 ha. pus la punct ultimul amănunt. coş, tu o să pregăteşti la fre
cu iloarea-soarclui. 6 ha. cu sfeclă fu — Atunci îi bine. începem ză clteva roţi dinţate pentru Alte calcule, alte transfor riale recuperate a unui com
rajeră şi un hectar cu butaşi de sfeclă sistemul de apropiere a bur mări. Un comunist şi trei ute-
de zahăr. Kespectînd toate regulile a îndată- ghiului de piesă. Ceilalţi, la mişti s-au frămîntat, au cău presor, care, nou, valorează a-
grotehnice la însâmînţare, culturile au Intraţi in una din încăperile sudat. tat cu asiduitate. Entuziasmul
răsărit şi s.au dezvoltat bine. Dar a- caracteristic nu i-a părăsit nici proape 15.000 lei, şi a unei
ceste culturi trebuie acum prăşite. Pînă atelierului mecanic al gospo ...Clteva zile de-a rîndul cei o clipă.
tn prezent în comuna Sîntimbru s-au patru raţionalizatori au lucrat platforme de beton pentru
prăşit de două ori cartoln şi tloarea- dăriei de stat din Galăa de chiar peste orele de program, — Cutia de viteză, acolo-i
soarelui. De asemenea, legumele sînt Jos, mecanicul şef loan Sîr- pentru a pune la punct noua soluţia. tras şina pe roţi, executată
întreţinute cu deosebită grijă. Nu ace bu, împreună cu cele trei aju unealtă. Maşina creştea vâ-
laşi lucru se petrece însă cu cultura toare ale sale Onisifor Cîlea, zină cu ochii. — Cum adică ?t prin muncă voluntară împre
porumbului. Din cele 1.3U0 ha. culti loan Picoş şi loan Bălosu, se — Foarte bine. In loc de
vate, nu au tost prăşite decît 692 ha. Cină burghiul „noului năs redresoare ori alte complica ună cu ceilalţi muncitori ai a-
ln satul 'lotoi, ţăranii muncitori lucrînd opriră intr-un colţ, unde o cut“ a început să muşte cu ţii, introducem în angrenaje
«u spor au terminat de prăşit tot po- grămadă de piese uzate stă sete din metal, sufletul fie telîerului mecanic.
jmmbul. Lei dip tiiritimbru, din cele teau adunate la un loc. căruia din cei patru colabora cutia de viteze a camionului
220 ha. semănate cu porumb, nu au tori a fost cuprins de bucurie reformat. Şi aşa trebuie pre Mecanicii ne-au informat cu
prăşit decît 60. — Asta-i 'Schiţa, băieţi. Se dat la I.C.M. Mai bine o fo
aplecară toţi asupra bucăŢii şi entuziasm. Se uitau imul la losim noi. mînărie in glas că toate ma
de Tiîrtîe pe care „meşterul“ altui şi, împreună la maşina
conturase în creion corpul u- căreia ii dăduseră viaţă. . ...I-am întîlint pe cei patru şinile şi uneltele necesare în
nei bormaşine, acţionată me entuziaşti zilele trecute. Lu
canic. încetineşte ritmul rotaţiei! crau la fixarea bormaşinii pe campania agricolă de vară au
’O Hă iasă ceva pe cinste — Opreşte! Ce facem a- un postament de beton. Ne-au fost puse la punct în urmă cu
cum ? La asta nu ne-am gin- povestit o mulţime de lucruri.
$ meştere... dit. Nu numai despre bormaşina a 60 de zile, iar în prezent lu
^ — La treabă băieţi! Corpul
v principal îl facem din tuburile — Să introduceai un reduc- cărei valoare se ridică la cir crează la revizuirea semănă
f. astea vechi. Suportul pe care tor. ca 20.000 lei. Au ţinut să ne
( va sta piesa de prelucrat, din informeze şi despre punerea în torilor mecanice care au fost
ţ tamponul de vagon. La cure- funcţiune a unei forje cu două
( lele de transmisie vom folosi folosite tn campania de pri
măvară.
— La noi, ne spunea tovară
şul loan Sîrbu, toţi oamenii
lucrează cu tragere de inimă.
R e z u lta te bune ia V in f Iar ceea ce v-am povestit, nu ţ
ln ultima vreme In unităţile agricole
¦---- . . u i secţia Deva, a livrat din recolta acestui an unităţilor sînt decît cîteva crîmpeie din
•ovialiste din com a:', întreţinerii comerciale şi magazinelor Gostat 3.968 kg. varză, 19.700 kg. cartoti şi 2.400 entuziasmul colectivului de me
kg. gulii
«ulturilor praşiin-i , . . j,,i ,, canizatori din gospodăria
IN CLlŞ! t ; «Mu-ioiio'-irele Ini'i laşe M.'iria Vlaicu şi Agatia Podea,
atenţie deosebit.-! <;su m, care recoltează zilnic cp& 400—500 kg. gulii. noastră.
A. DAVID
cultivate cu porumo au tost prăşite