Page 78 - 1961-06

pap ?
In G. A. C.
îndeplinirea angajamentelor
în întrecere s i fie p riv iţi
cu to a ti răspunderea
In întrecerea dintre gospodă­ tului că consiliile de conducere
riile agricole,- colective din re­ ale gospodăriilor colective şi or­
giune sint antrenate şi gospodă­ ganizaţiile de partid au tărăgă­
riile colective din raionul lila. nat In mod nejustificat începerea
Aceste gospodării s-au angajat prăşitului, au fost năpădite de
să mărească numărul de ani­ buruieni.
male şi productivitatea'acestora,
să obţină producţii mari de ce­
reale la hectar. Care este situa­
ţia privind îndeplinirea angaja­
mentelor in unele din aceste gos­
podării ?
In gospodăriile colective din
Veţel, llia, Bretea Mureşană,
Brănişca, Bretelin şi altele, dacă
In direcţia sporirii numărului de
animale s-au obţinut unele re­
zultate bune, apoi în ceea ce pri­
veşte creşterea productivităţii
animalelor situaţia nu e deloc
mulţumitoare. La G. A. C. Ve­
ţel şi la G. A. C. llia, pro­
ducţia zilnică de lapte pe cap
de vacă este de circa 7 litri.
Care este cauza acestei produc­
ţii scăzute? In primul rînd da­
torită faptului că gospodăriile
deţin încă un număr însemnat
de vaci cu o productivitate scă­
zută. iar in al doilea rînd că nu
s-a trecut la o furajare ştiinţi­
fică a yacilor de lapte în raport
tu greutatea şi productivitatea
lor şi că în sectorul zootehnic nu
lucrează cei mai pricepuţi colec-,
tivişti. Un alt factor care influ­
enţează obţinerea unei producţii
scăzute constă în faptul că în
sectorul zootehnic nu s-a intro­
dus retribuirea muncii după can­
titatea şi calitatea producţiei ob­
ţinute. De asemenea nu a fost
organizată o întrecere susţinută
intre colectiviştii care lucrează
in acest sector.
Neajunsuri există şi in secto­
rul vegetal. Dacă în ceea ce pri­
veşte cultura păioaselor. rezul­
tatele sint bune şi se va obţine
o producţie sporifă de griu, 'orz,
etc., nu acelaşi lucru se poate
spune despre culturile prăşitoa-
re. Aceste culturi, datorită fap­
G . A . C . Toteşti şi Galaţi, faţă-n faţă
Posibilităţi asemănătoare
rezultate diferite
Constituite în martie şi, respec­
tiv, aprilie 1959, gospodăriile a-
gricole din Toteşti şi Galaţi, ra­
ionul Haţeg, sint asemănătoare
in ce priveşte suprafaţa de te­
ren, calitatea solului şi numărul
braţelor de muncă. In ambele,
ramura principală aducătoare
de venituri este zootehnia. Cu
toate acestea, bilanţul rezultate­
lor a doi ani de activitate diferă.
Să vedem cum s-au gospodă­
rit colectiviştii din Toteşti şi
Galaţi şi ce au realizat in gos­
podăriile lor în acest timp.
H arnici
şi buni gospodari
La Toteşti, in locurile unde cu
doi ani in urmă se ailau tere­
nuri virane, se ridică acum un
grajd, o maternitate, un patul,
siloz, remiză, ateliere de fieră­
rie şi timplărie. Parcul de ma­
şini pe care-1 avea gospodăria
s-a mărit cu un camion, o tocă­
toare, un motor electric ce ac­
ţionează selectorul şi un cintar
basculant.
Sint multe de văzut la Toteşti.
Dimineaţa ţi-e drag să priveşti
cim! pleacă la păşune 126 de
vaci, viţele şi boi, cum in cocini
şi maternităţi cei 3lJ de porci şi
scroale îşi primesc îngrijirea
cuvenită. La început colectiviştii
din Toteşti n-au avut mare lucru,
dar mai bine de doi ani ei au
luptat zi de zi pentru prosperi­
tatea gospodăriei lor. Legătura
dintre consiliul de conducere şi
masa colectiviştilor, sub îndru­
marea organizaţiei de partid, în
conducerea treburilor gospodă­
reşti, a fost neîntreruptă, contri­
buind la obţinerea tuturor suc­
ceselor.
Sectorul de bază ln dezvolta­
rea gospodăriei ii constituie zoo­
tehnia care a ajutat Ia creşterea
fondului de bază cu mai bine de
464.000 lei. Astăzi, Ia fiecare 100
de ha. teren agricoT, revin clte
116.000 lei din fondul de bază.
iar din şeptel cîte 3ţ' $e bovlpe
[(din care 28 sint vaci şl iviţş(e). fi preocupat mai mult. Printre
Din creşterea aii.ielelor colec­
tiviştii şi-au planificat să "obţină cai (?). Oare pentru aceştia nu îşi propune să militeze pentru Vaidei şi Coroeşti, din raionul l extras.
hi acest an 170.000 lei. Fiecare se puteau găsi grajduri aparte realizarea unei producţii de Haţeg.
Ce se cere pentru
în lă tu r a r e a
n e a ju n su rilo r
Siiuaţia existentă atit in sec­
torul zootehnic cit şi în cel ve­
getal poate fi Îndreptată. Pen­
tru aceasta se cere ca organele
de partid şi de stat raionale să
ia măsuri şi să ajute mai con­
cret gospodăriile colective pen­
tru îndeplinirea angajamentelor
luate în întrecerea dintre G.A.C.
In acest scop organele agri­
cole de specialitate trebuie să a-
ia clubul simerienilorînlocuiască treptat vacile slab
jute gospodăriile colective să
F a p tă lă u d a b ilăproductive, să treacă la o îngri-,
jire şi furajare raţională a va­
cilor de lapte, să permanentizeze
şi să pregătească ingrijitorii-
mulgători, iar retribuirea aces­
tora să se tacă In raport cu can­
titatea şi calitatea producţiilor
obţinute pentru a-i cointeresa In
sporirea producţiei de lapte.
In ce priveşte sectorul vege­ Din staţia Gurabarza se anunţa că sau participind la acţiunile ce
tal este necesar a se lua măsuri
urgente pentru terminarea pra-
şilei a I-a şi executarea fără In-
tîrziere a praşilei a Il-a şi a
IlI-a. O mare atenţie trebuie a-
cordată in acelaşi timp recoltă­
rii şi insilozării în bune condi-
ţiuni a furajelor pentru ca a-
cestea să nu-şi piardă valoarea
nutritivă.
Organizaţiile de partid trebuie ce continua şă cadă. muncitorii au vate interesului şi preferinţelor ceferiştilor Ia îndeplinirea şi de-
să îndrume consiliile de condu­
cere din G.A.C. astlel ca aces­
tea să pună in centrul preocu­ el au dat cale liberă trenului.
părilor îndeplinirea angajamen­
telor luate. Este necesar să se 0 eliberarea căii ferate, se numără şi conferinţe ţinute in acest an la
analizeze periodic telul cum se
înfăptuiesc sarcinile economice
şi să ia măsuri corespunzătoare
acolo unde se constată rămîneri
In urmă.
din ei are Insă convingerea că
planul va fi depăşit.
Construcţiile ridicate în G .A .C . vaci, juninci şi viţele.
Toteşti in cei doi ani şi cele pla­
nificate a se construi in viitor
(la magazia de cereale se lu­
crează acum; precum şi însem­
natele venituri realizate din
creşterea animalelor şi alte re­
surse, dovedesc că colectiviştii
toteşteni sint harnici şi buni gos­
podari.
C ină se n eg lije a ză
sectorul prin cipal
Şi colectiviştii din Galaţi au
obţinut rezultate bune în mun­
că. In rîndul construcţiilor ridi­
cate se numără un grajd, un si­
loz şi o remiză pentru atelaje.
Au amenajat un saivan şi au
cumpărat o tocătoare. Anul a-
cesta au cumpărat şi animale.
Ceea ce s-a realizat însă la
G.A.C. Galaţi nu este pe măsura
posibilităţilor existente.
Aceasta e dovedită şi de fap­
tul că fondul de bază a cres­
cut de la constituire doar cu
66.000 lei. Dezvoltarea sectoru
lui zootehnic — ramură princi­
pală aducătoare de venituri —
n-a stat in atenţia conducerii
gospodăriei. Şeptelul gospodă­
riei din Galaţi este slab dezvol­
tat. Din fondurile proprii şi din
creditele acordate de stat, colec­
tiviştii mai trebuie să cumpere
încă 21 de vaci, 22 viţele, 30 de
porci şi 200 de oi. Acum încăr­
cătura de animale e de numai
21 bovine la 100 de hectare, deşi
gospodăria dispune de furaje su­
ficiente (fineţele naturale intin
zindu-se pe 272 ha.).
Dacă socoteşti veniturile nu
prea mari obţinute anul trecui
din ramura zootehnică, deduci
că sporirea numărului de anima­
le a tost complect neglijată
Problema adăposturilor pe care
tovarăşii din consiliu o invocă
drept justificare pentru numărul
mic de animale, putea li rezol
Vată dacă conducerea gospodă
riei şi organizaţia de bază s-ar
animalele de aici se allă şi 18
DRUMUL SOCIALISMULUI
Parcul de odihnă din
oraşul Sebeş oferă local­
nicilor şi vizitat orilor
minunate clipe de destin­
dere.
OOOO.y
oooo prelung de sirena. ó<>
o din localitate pentru că aici îşi
Un semnal
vesti siîrşitul lucrului. Muncitorii ,
secţiei Q.b'.l. de la Atelierele cen­ !"S pot petrece o mare parte din
trale Crişcior se pregăteau să plece timpul liber in mod plăcut, ci­
acasă. Deodată, în biroul de miş­ tind reviste, ziare şi cărţi, ju-
care se auzi zbirnîitul telefonului. cînd o partidă de şah sau şttbah,
în urma unei ploi torenţiale căzute,
linia ferată a tost acoperită în trei
locuri cu mîl şl pietriş.
Plecarea trenului ce trebuia să
transporte muncitorii spre Crişcior,
a tost oprita.
In apropierea biroului de mişca-
re se atlau cîţiva muncitori, printre
oare şi secretarul organizaţiei de
bază U.T.M., tovarăşul Traían Iri-
mie. Fără să bage în seamă ploaia rale şi unele mai concrete, adec- un Pret*os sprijin în mobilizarea
pornit spre locurile Identificate.
Muncind de zor, timp de 30 minute,
Printre cei care au contribuit Ia vîrsta lor. Astfel, din cele 33 de clubului şi biblioteca, dotată fn
A tovarăşii [oan Pleşa, Traían Albit,
X tic, 15 tehnice şi II pe teme
\ Iosif Vîlciu şi Viorel i’ălpaş.
L
1 OSWALD ZATOSCHIL
<> corespondent
*<xx>oooo<xxxxxxxx>o<x>ooooo^ Conferinţele tehnice au fost cărţi, numărul cititorilor se ri­
in sat ? Şi la nevoie acelaşi lu­
cru se putea face şi cu cei 29 de
boi, iar grajdul de 100 capete
de vite rămînind exclusiv pentru
Faţă de posibilităţile reale e-
xistente, sectorul zootehnic — cură In rîndul simerienilor sim-
sector cu greutate economică în
dezvoltarea gospodăriei — nu
este privit cu atenţia cuvenită.
Organizaţia de partid şi con­
siliul de conducere din G.A.C
Galaţi va trebui să analizeze si*
tuaţia creşterii animalelor. Să
se folosească toate posibilitâ,?,p
materiale şi creditele acordai?
de stat şi mai mult decit af:!,
să se împărtăşească din expe­
rienţa acelor gospodării în care
dezvoltarea sectorului zootehnic
a adus mari venituri, contribuind
Tstfet la întărirea Tor economică. ne a gaterului, se vor realiza
PETRE FĂROASlU economii de peste 20.000. lei.
C o n c u rs u l g a z e te lo r
de p e re te
(Ormare Pag l-a)
ţul de cost de 30.000 lei, a unui
beneficiu peste plan de 40.000
Iei, depăşirea valorii produc­
ţiei globale de 60.000 lei, redu­
cerea rebutului cu 2 la sută şi
creşterea productivităţii muncii
cu 1 la sută faţă de plan**. A-
cest colectiv se angajează să
popularizeze fruntaşii şi meto
dele lor de muncă, să stimuleze
iniţiativa, creatoare a maselor,
să combată manifestările de in­
disciplină în muncă şi să a-
tragă în jurul gazetei un nu
măr de 20 corespondenţi din
rîndurile muncitorilor fruntaşi,
inginerilor şi tebnîM»nilor.
G* A. C. B sb îln a
C olectivul de redacţie al ga
zetei de perete de la G.A.C
Bobilna, raionul Orăştie, se an
gajează să militeze pentru mo
billzarea colectiviştilor la înde
plinirea sarcinilor prevăzute în
planul de producţie şi a anga­
jamentelor luate în întrecerea
dintre G.A.C. Gazeta de perete
Nr. 2020
|W W w v w s AA/SAAAA/W>^
B riga d ă fruntaşă
Prin introducerea mecaniză- a înregistrat brigada conâusă\
rii, precum şi prin aplicarea de Vasile Costea care-şi rea-]
metodelor avansate cum s in t: Uzează silnic planul la faso-
exploatarea lemnului în trun- nări in medie cu 132 la su-\
chiuri lungi şi catarge, me. tă şi la selecţionări cu 115<
toda de lucru în acord global sută. Numai in prima de-*
etc., la sectorul forestier Cim- ca-ăă a lunii iunie muncitorii*
pmui lui Nseeaaga se obţ,in svufcice- paclmsste1i Ubrmi° ăci!i buauştenăa- tdepefsatge<\
se de seamă în producţie. ^ gg m.c. lemn de foc.
Rezultate din cele mai bune ţ CORNEA1
Se întrec cooperatorii
Ca urmare a întrecerii socia. W3 la sută. De asemenea, şi<
liste organizată pe echipe, secţia reparaţii nr. 5, condusă<
muncitorii de la coopei'ativa de tov. Gheorghe Kovacs. tot%
meşteşugărească „Progresul“ pe aceeaşi perioadă şi-a ăepă-
din Alba Iulia, obţin rezulta- şit planul cu 31 la sută.
te tot mai bune. Toate echipe- Printre muncitorii coopera- <
Activitate frumoasă le din secţia serie, de pildă. ~or^ fruntaşi se numără Tra- j
şi-au realizat planul de pro. M™teanu, Elena Ciobotă,y
d.ucţie pe primele 15_ zile al,e MCoorinseeliaşi TMeoadnocriulMeaa,cariGe.ligor.
BOLDURA!
lunii iunie, în proporţie de
pozioanele pe diverse teme. Ma­ Colecţie filatelică
re interes a prezentat simpozio­
Clubul sindicatelor din Sime- nul „U.R.S.S. a realizat primul Cu doi ani în urmă, elevii tatea muncitorilor din uzine,]
zbor al omului in Cosmos“, „Fe­ şcolii elementare de 4 ani din fabrici şi de pe ogoare,
ria este îndrăgit de muncitorii meile sovietice constructoare ac­ datul Nălaţi, raionul Haţeg. Colecţia filatelică a şcoliiJ
tive ale comunismului şi a-
părătoare ale păcii“, „Cul­
tivarea porumbului siloz şi au început colectarea mărci- elementare din Nălaţi i-a aju-<
importanţa creşterii animalelor“.
lor poştale romîneşti şi străi- ^ pe e^evi îmbogăţirea cu-*
Un rol important în educarea
tineretului îl au — pe lingă ac­ n e . G r u p a t e p e s p e c i a l i t ă ţ i şi ™ fW elor a t i t in t i m p u l an u -<
ţiunile amintite şi intilnirile cu ±x ^ lui cit şi m perioada reca-<
muncitorii mai virstnici, care le montate pe tablouri, colecţiile pitulării materiilor.
ilustrează aspecte din activi- VASILE COCHECD
sint organizate in scopul ridi­ P E § C (LI R T
cării nivelului politic şi cultural
al acestora. • Din iniţiativa conducerii struiascâ un cămin cultural şi<
vorbesc despre viaţa, munca şi
Manifestările cultural-educati­ lupta lor din trecut. cooperativei de consum din un saivan pentru oi. In aceşti
ve organizate sub îndrumarea
comitetului de partid, sint orien- Expoziţiile cu inovaţiile din comuna Băiţa, magazinul aii- scop ei au fabricat, prin po-<
tate în aşa fel, incit să cuprindă, complexul C.F.R. Simeria, pre­
in afară de anumite teme gene- cum şi popularizarea metodelor mentar din această focalita- sibrfrtăţi locale, 80.000 cară--
de muncă înaintate au constituit te a fost complect renovat, trtrzi. (JOAN P. JUDE). ..
Pardoseala localului s-a cimen- .
tat, au fost spoiţi pereţii, iar „ evi' $c0 11 mecjn mixje ;
rafturile vechi s-au înlocuit cu din Hunedoara au colectat în­
altele noi. Pentru renovarea f “ 8? ? lle <rnP°rtante canti-
, , . .... ’. . păşirea sarcinilor de plan. magazinului s-au cheltuit J?' df fierA eTc;hl- ^ umai e,?V11
37.000 lei din fondurile de in- dl1? G.asa } , ' a. 5^ atfl colec-
tuturor categoriilor de oameni ai ?, bogatji activitate cultural- vestild ale cooperativei. (ELE- tatJ f Predat ,4-000 i,er
muncii in funcţie de profesia şi educativă desfăşoară in cadrul NA ADAM). vechi-
* Formaţiile de pază contra
prezent cu peste 12.000 volume. • n cadrul Centrului de lt- {ncendiilor ' de la C.S.H.,
Numai în acest an s-au cumpă­ brar.t şt difuzarea carţn-reg.o- IC S E T M Ghelaf sj uzi.
club, 7 au tost cu caracter poli­ rat peste 500 de cărţi. Fiind la
timp împrospătat fondul de nala Htmedoara-Deva - a na „Victoria“ Călan, au parti-
ştiinţifice şi de cultură generală. luat funia un curs profesio- cipat la un concUrs profesio.
nai pentru contabili la care na1 peniru verificarea stadiu-
smt înscrişi 33 salariaţi. lui -de pregâtire -$î stabi1irea
Cursul contribuie la complec- ceiei mai bune formaţii pe ra­
tarea cunoştinţelor teoretice şi za oraşului Hunedoara- In ttr-
axate pti. problemele care stau în dică la 920 iar al cărţilor citite
centrul preocupărilor ceferiştilor. la peste 7.000. practice ale salariaţilor ma concursului, pe locul 1 s-aj
Dintre acestea amintim „Lupta Formele vii, atractive de popu-
C.L.D.C- carelucrează în do- eÎasat formaţia P.C.T. de la'J
împotrîva blocării osiilor Ia va- larizare a cărţii au contribuit de
meniul financiar.(MIRCEA S. Hunedoara, pe locul II;
goane“, „Calitatea reparaţiilor asemenea la sporirea numărului
la locomotive şi vagoane — fac- de prieteni ai bibliotecii, ^ aceea de la I. M. ©helar, iar;
• Cetăţenii din satul Valea pe iocuj m , formaţia de la u-<
tor important In economia na­ Pe lingă această biblioteca
Iepii, comuna Almaş, raionul zjna „Victoria“ Călan. (IOAN;
ţională“ etc. mai funcţionează şi două biblio
Orăştie, au hotărît să con- OLARU).
Interesul manifestat de oame­ teci volante: una la secţia a
nii muncii pentru conferinţe IlI-a şi una la secţia a IV-a, ş’ In lib r ă r ii
poate ti cqnstatat şi după numă­ 3 biblioteci de casă.
rul participanţilor, care In acest LITERATURA POLITICA
an se ridică la 12.000. Toate aceste forme de activi­
tate cultural-educative Ia care I. LENIN Despre productivitatea muncii. Ediţia a tl-a
De multă popularitate se bu- („Biblioteca marxist-leninistă") 164 pag — 2,30 Iei
Se adaugă contribuţia susţinută
a formaţiilor artistice de ama­ * ** Ed. politică
tori, fac din clubul „Filimon Istoria Partidului Comunist at Uniunii Sovietice — re­
Strbu“ din Simeria un puternic
focar de cultură, un preţios a- editare 800 pag. — 22 lei (pergamoid)
jutor în munca politică de masă.
D in îi ¦ -¦ ¦.- locaL Ed. politică
- - - - - D. CRICOVEANU
resurse ISTORIE
La recenta adunare generală HERODOT Istorii, voi. I 694 pag.-1-o hartă în afara textului
a colectiviştilor din satul Oiej-
dea, raionul Alba, aceştia au — 20.25 lei Ed. ştiinţifică
hotărit ca din resurse locale să
construiască un gater necesar <.¦<- ¦ r J Î l â i u r i i i F e z i i l f a t e - - r*r*t~*
centru tăierea buştenilor. In i
urmă cu cîteva zile lucrările au
c
şi început. L In numărul 1950 al ziarului De remarcat că în această trebuie adăugat faptul că bi­
Odată cu punerea in funcţtu t. nostru, din 1 aprilie 1961, a perioadă au fost introduse o rourile organizaţiilor de bază
t apărut un articol intitulat „De serie de me+nde noi de exploa- P.M.R. au desfăşurat o susţi­
ce a fost depăşit preţul de tare cum ar fi metoda prin nută muncă politică de masă
L cost Ia I. M. Ghelar“. In el se surpare în subetaje şi prin în. pentru reducerea consumurilor
L arăta că în cursul lunii fe- magazinarea minereului. Acest specifice şl îmbunătăţirea ca­
(, bruarie întreprinderea a ln- lucru a condus, pe Ungă al- lităţii minereului. Aloest lucru
(. registrat o depăşire la preţul tele, şi la recucerea conside- a făcut ca simţul de răspun
[• de cost de 98.000 lei. Printre rabilă a consumului de mate- dere al maiştrilor, şefilor de
principalele cauze care au riale, în special a lemnului de brigăzi şi a tuturor munclto
2.100 litri lapte pe oap de va ( condus Ia acest rezultat erau mină. rilor faţă 3e soarta produc­
că furajată, livrarea către stat C consumurile exagerate de ma ţiei să crească, la fel şl preo­
cuparea lor pentru obţinerea
a 50.000 litri lapte, 1.000 kg L teriale directe, energie elee- PE URMELE unor realizări fiiefeu mal bu­
lină fină şi semlfină, 1.500 kg 1 ? trică şi aer comprimat, nereali- ne.
MATERIALELOR
brînză de oaie, 70 porci graşt zarea planului de investiţii, a PUBLICATE Măsurile luate de comitetul
de partid şi conducerea în­
şi 40 viţei. In sectorul vegeta ( productivităţii muncii la une- O contribuţie preţioasă la treprinderii ău condus deci Ia
reducerea preţului de cost al realizări fruîhoase. In lunS
va lupta pentru realizarea şi t le sectoare etc. riTai, §-a înregistrat o econo­
de minereu a adus-o, mie peste plan la preţul de
depăşirea planului de produpţie L In urma criticii aduse de fără Îndoială şl îmib..u.-nătăţirea cost de circa 125.000 lei. Eco­
continuă a calităţii producţiei. nomia realizată în primele 5
la toate culturile şi realizarea ziar conducerea întreprinde- luni ale anului se ridică ast­
jn acest sens au fost luate fel la peste 413.000 lei.
unui venit net din grădina de i rii’ sub îndrumarea comitetu-
măsuri pentru aplicarea pe o Continuînd să meargă pe caf­
legume şi zarzavaturi de peste L lui de partid, a luat o seamă dcarâ efit mai largă a puşcă­ tea folosirii cit mai raţionale
rii selective şi alegerea steri­ a’ materialelor şi utilajelor, â
100.000 lei. La gazeta de perete .1- de măsuri eficiente. Astfel a lului în abataje şi Ia staţia de îmbunătăţirii continue a cali­
claubaj. De asemenea, a fost
se vot publica articole- prin ca­ ^ fost redus în mare măsură organizată întrecerea socialis- tăţii minereului şi a introdu­
tă~ între brigăzi şi schimburi. cerii pe o scară tot îhai lar­
re se vor populariza metodele r personalul auxiliar. Numeroşi avînd ca obiectiv de bază oa- gă a tehnicii noi, pînă la fi­
înaintate de -lucru şi -realizările t muncitori neproductivi au tre-
litatea minereului. nele anului, colectivul I. tW-
brigăzilor şi *echipelor frurîta ( out să luoteze direct In aba- Ghelar va putea să-şi îndeplî-
De remarcat că iniţiativa
şe, in scopul generalizării lor t- taje. In felul acesta şi produc- minerilor din Teliuc „Nici un cu 3uc-
vagonet de minereu rebutat“' ce's anga"iafh>h+n"i luat în cin-
şi articole prin care vor fi cri­ tivitatea muncii s-a îmbună- a fost îmbrăţişată d'e majo­
ritatea brigăzilor de la L M. stea celei de-a 40-a aniversări
ticate lipsurile ce se manifestă L tăţit simţitor. a înfiinţării P.C.R., privind
Glielar, realizarea "de economii la pre-
ln activitatea gospodăriei. (_ S-a raţionalizat apoi consu-
tul de edst
? C mul de aer comprimat, iar j
u mai trimis răspunsuri I reţeaua de energie electrică a
privind participarea la con­ |- fost sistematizată. Drept ur- 1
curs, colectivele de redacţie ale ^ mare, consumurile specifice de J
gazetelor de perete de la sta­ l aer şi energie electrică 3-au -
ţia C.F.R. llia, U.R.C.C. Brad ( redus. In luna mal, bunâoa- i
Sfatul popular raional Brad.
întovărăşirile agricole din sa­ t ră, consumul Specific de ener-
tele Rîu Alb, Băieşti, Rucşor,
Ohaba de sub Piatră, Măţâşti V gie electrică a scăzut cu 0,04
l lei, Iar cel de aer comprimat
l cu 2,67 lei pe tona de minereu C. GHEORGHE *
Pe lingă toate acestea, mai /u ikJkJufuJuJ uJ u/ wJ iJ i *
( JiJU U lJiJiJlJb J
WJ%m-iJ u j u-/uj hJ %mJu/