Page 79 - 1961-06

DRUMUB S O C lA U S m W f
Nr. 2020
Posturile utemiste de control
mai aproape de munca şi
preocupările tinerilor mineri
„Vorbeşte postul utemist de
control“ — aceste cuvinte se pot
citi pe mai multe panouri-vitH-
ne în incinta minei Lupeni, în
apropierea intrărilor în subte­
ran. Orice tînăr miner care por­
neşte spre galeria principală sap
spre puţul din curtea minei perj*
tru a coborî în adîncuri, va m*
tîlni în cale gazeta postului
U.T.M. de control al sectorului
în care lucrează. A îost o ini­
ţiativă bună a organizaţiilor
U.T.M. din sectoarele minei ea
aşeze gazetele posturilor utemi’s-
te de control la locuri vizibile,
de-a lungul traseului pe eare
circulă muncitorii mineri la in­
trarea în mină sau ieşirea din
şut. Se constată însă un lucru
curios. Nu întotdeauna în faţa
gazetelor posturilor U.T.M. se
opresc mulţi tineri. De ce ? Oa­
re nu sînt expuse la gazetele
posturilor articole sau alte ma­
teriale care să trezească inte­
resul tinerilor ?
Cercetînd gazetele posturilor,
acest lucru nu s-ar putea afir­
ma. La gazeta postului U.T.M.
din sectorul VIII, de pildă, sînt
expuse un articol şi o caricatu­
ră care critică echipa de repa­
rat vagonete a sectorului pen­
tru munca de slabă calitate. —
La rampa puţului central şi la
alte puţuri din mină se găsesc
scoase din circuit multe vagone­
te defecte, fără roţi, care în­
greunează mult transportul în
subteran — se arată în articol.
Colectivul postului U.T.M. cere
echipei de reparat vagonete,
condusă de tov. Sorică, să a-
corde mai multă atenţie calităţii
lucrului.
La gazeta postului U.T.M. din
sectorul I B, o caricatură înfăţi­
şează pe tinerii Cucură GIl,
Fedoranici M., Marincă L., Măr-
culescu V- care au absentat ne­
motivat de la serviciu. Iată deci,
că gazetele posturilor U.T.M. de
control cuprind articole intere­
sante, caricaturi combative.
Dar, cercetînd cu mai mare
atenţie ediţiile, se poate consta­
ta că articolele sînt „îmbătrî-
nite“. De pildă, la gazeta din
sectorul I B, sînt criticaţi doi
Formaţie voluntară P. C. /.
octogenară
Luna iulie, anul 1881. La această
dată, în comuna Baia de Criş a luat
fiinţă o formaţie voluntară de pom­
pieri. De atunci încă, iormaţia păstrea­ jarea surselor de apă etc. Pînă în
ză cu grijă sulul de hirtie pe care se
atlă consemnate — în limba romînă
ţi maghiară — actul de constituire
şt statutul ei de funcţionare. Tot de
atunci pompierii din Baia de Criş mai
păstrează şi steagul purpuriu al for-
maţici. ‘ I. ANGHEL
Formaţia de pompieri voluntari din
Baia de Criş are o activitate bogată
pentru care a tost de nenumărate ori
evidenţiată. Astte], în anul 1934 a
teşit prima pe ţinutul Timişoarei, îri
1954 a .ocupat locul I pe raion, în 1955
tocul IU pe regiune, Iar în 1956 şi
Î961, locul 111 la concursul proleslonal
din faza raională.
Să ocrotim
Secole de-a rîndul pădurile,
animalele, apele, subsolul, au
fost obiectul unei exploatări ne­
raţionale, de jaf şî îmbogăţire
pentru clasele exploatatoare. Na­
tura, în trecut, interesa doar în
măsura in care asigura venituri
fabuloase pentru exploatatori.
Be ocrotirea şi îngrijirea ei nu
se interesa nimeni. Ca urmare,
multe bogăţii care caracterizau
natura ţării noastre au fost pur
şi simplu jefuite, distruse,
i Cu tbtul altfel este privită azi
natura în ţara noastră. Statul
nostru socialist toloseşte bogă­
ţiile naturale în mod raţional, in
interesul dezvoltării economiei
naţionale. Ocrotirea şi îngriji*-
rea naturii a devenit in anii re­
gimului de democraţie populară
o problemă de stat, a întregului
popor. Bunurile naturale deose­
bit de importante din punct de
vedere economic,_ ştiinţific, cul­
tural, cum sînt speciile’de plan­
te şi animale, peisajele naturale,
fenomenele geologice, zăcămin­
tele de roci sau minerale, fosi­
lele, peşterile, căderile de apă,
lacurile sau izvoarele precum şi
rezervaţiile, constituie monumen­
te ale naturii. Ele sînt ocrotite
prin lege. Ocrotirea naturii este
o sarcină în competenţa corni-
tineri care au îost găsiţi dor­
mind în mină la data de.., 23 ia­
nuarie 1961, la cel din sectofill
VII se găsesc două articole în­
gălbenite de vreme, cu lrtorele
şterse, iar e caricatură critică
'doi tineri care au absentat ne­
motivat la data de 10 martie a.d.
Perimarea ediţiilor este una din
cauzele care fac ca intereşul ti­
nerilor faţă de gazetele postu­
rilor U.T.M. să fie scăzut. Mai
este însă o cauză. Tematica e-
diţiilor este ruptă de preocupări-'
ie principale ale tinerilor mi­
neri, ale colectivului exploată-
rii.
Este ştiut că unul din obiec­
tivele centrale ale întrecerii so­
cialiste în rîndul minerilor din
Lupeni, ca şi de la alte exploa­
tări, este îmbunătăţirea cali­
tăţii cărbunelui. Or tocmai a-
cest lucru — mobilizarea tine­
rilor la îmbunătăţirea calităţii
cărbunelui — este neglijat de
posturile utemiste 'de control. Cu
excepţia postului U.T.M. din
sectorul I B., care în urmă cu
'două luni a publicat un articol
„Calitatea cărbunelui — una din
sarcinile principale ale mineri­
lor“, lă nici uri post utemist de
control nu sînt expuse mate­
riale pe tema calităţii produc­
ţiei .De ce acest lucru ? Doar în
ultimele luni problema îmbună­
tăţirii calităţii producţiei a con­
stituit una dintre cele mai arză­
toare probleme pentru întreaga
exploatare.
In cursul lunii mal, minerii
din Lupeni au obţinut un mare
succes: au redus cu 0,6 la su­
tă conţinutul de cenuşă faţă de
norma admisă. Totuşi sectoare­
le I B„ II, IV B şi V Sud dau
încă producţie de slabă calita­
te, cu un conţinut de 'cenuşă
peste norma stabilită. La acest
neajuns au contribuit şi nume­
roase brigăzi de tineret. Prin­
tre acestea se numără, de pildă,
cele din sectorul T B conduse de
tov. Grunzăreanu Emanoil, Pe-
ter Carol, Sălăjan Dănilă. Pos­
tul utemist de control din acest
sector '(responsabil tov. Vili
Grigorej nu şî-a fixat însă ca
obiectiv să urmărească cauzele
Pe lîngă obligaţiile ce le revin în
cadrul formaţiei, pompierii voluntari
din Baia de (irl? participă cu entu­
ziasm la muncile patriotice pentru în­
frumuseţarea comunei, la lucrările de
întreţinerea căilor de a'cces, la prote­
ziua aniversării a 80 de ani de la în­
fiinţarea formaţiei vor amenaja piaţa
locală şl un mic parc, realizînd o eco’
nomfe de circa 2.000 lei.
Gheorghe Hirlza, şeliil lormaţief, şi
încă 8 tovarăşi au tost distinşi cu In­
signele de „Fruntaş în munca P.G.I.",
semn al preţuirii muncii acestui colec­
tiv harnic, fruntaş în acţiunile de pre­
venire ă incendiilor şi pază a bunurilor
poporului;
corespondent
siei monumentelor naturii a A-
cademiei R.P.R1
Datorită grijii ce o poartă
statul nostru pentru monumen
tele naturii, numărul acestora
a crescut în ultimii ani, ca ur
mare a cercetărilor şi descoperi
rilor făcute. Astfel, in anii pu
terii populare, nuriiărul rezerva
ţiilor in ţara noastră a crescut
de la 36, cu o suprafaţă de
15.000 ha. cite erau In 1943, la
70, cu o suprafaţă de 25.000 hâ.
Regiunea Hunedoara este deo­
sebit de bogată In resurse na­
turale. Peste 42 la sută din su­
prafaţa regiunii este ocupată de
păduri. Cea mai mare şi mai im­
punătoare rezervaţie din ţara
noastră este Parcul naţional Re­
tezat, cuprins intre altitudinea
de 900 şi 2.500 m., cu o supra­
faţă de 10.000 ha. din care o re­
zervaţie ştiinţifică de aproape
2.000 ha. Scopul acestui parc
naţional, primul din ţara noas­
tră, este de a pune sub ocrotire
una dintre cele mai frumoase
regiuni de munte, caracteristi­
că prin urmele glaciaţiunilor
cuaternare (moreîe şi lacuri al-
pirie), floră variată cu multe cn-
demisme precum şl o faună bine
reprezentată prin capra neagră,
rîs, urs, cocoş de munte, păs­
care determină ca producţia a-
cestor brigăzi să fie de slabă
calitate şi să vină gu propuneri.
În această situaţie se găsesc şi
posturile U.T.M- din sectoarele
II, IV B şi V Sud.
Cele mai bune rezultate în
privinţa îmbunătăţirii calităţii
producţiei s-au obţinut în sec­
toarele III, în frontalele căro­
ra minerii au lansat iniţiativa
„Nici un vagonet de cărbune
rebutat“. Postul U.T.M. din sec­
tor putea scoate o ediţie prin
care să popularizeze experienţa
brigăzilor de tineret în îmbună­
tăţirea calităţii producţiei. Acest doara, au hotărît ca din contribuţia vo­
lucru a fost însă neglijat. Ga­
zeta postului stă de mai multă
vreme goală, fără nici un ar­
ticol.
Pentru ca posturile utemiste
de control să-şi îndeplinească
misiunea, să contribuie la îm­
bunătăţirea activităţii tinerilor
mineri în procesul de produc­
ţie, la descoperirea de noi re­
zerve interne, să scoată în e-
videnţă şi să combată neajunsu­
rile, cauzele acestora, şi să
propună măsuri pentru înlătu­
rarea lor este necesară instrui­
rea temeinică a colectivelor
posturilor utemiste ’de control.
Acestea trebuie ajutate de că­
tre organizaţiile U.T-M. să se
ocupe de cele mai arzătoare
probleme ale colectivului ex­
ploatării, îndeosebi de îmbună­
tăţirea calităţii producţiei, com­
baterea indisciplinei, realizarea
de economii, să folosească în
activitatea lor forme diferite, să
fie operative, combative. Iată
calea prin care cele 11 posturi
U.T.M. de control de la mina
Lupeni îşi pot îndeplini rolul în
educarea tinerilor, în mobiliza-
lea lor la îndeplinirea sarcini­
lor economice ce le revin.
I. DUBEK
Secţia Gudron a C. S. Hunedoara — hala de maşini.
natura
trăvi, diferite specii de vulturi
şi alte animale mici.
In Parcul naţional Retezat
s-au obţinut in ultimii ani o se­
rie de realizări pe linia ocrotirii pentru orientarea turiştilor.
naturii. Astfel, s-a asigurat pa­
za acestei întinse rezervaţii, prin
cei 2 paznici ai C.M.N. precum
şi prin personalul silvic şi de
vînătoare de la Ocolul silvic din
Rîul de Mori, prevenindu-se bra­
conajul la capra neagră şi păs­
trăv, delictele de tăieri de ar­
bori şi păşunat, incendiile sau
nerespectarea de către turişti a
unor reguli stabilite.
Pentru a preveni anumite în­
călcări, s-au şters marcajele
vechi turistice şi s-au aplicat
altele noi, pe limita rezervaţiei
ştiinţifice. S-au aplicat pancarte
avertizatoare iar Ia intrarea din­
spre Gura Zlata, s-a construit
un gard de sîrmă precum şi o
poartă. Personalul silvic şi paz­
nicii C.M.N. au tost instruiţi pe­
riodic şi sînt controlaţi de către
delegaţii Academiei R.P.R. In
interiorul acestei rezervaţii s-au
amenajat poteci de acces, s-au
luat măsuri de ocrotire a caprei
negre şi combaterea răpitoarelor
procum şi de cojire- a doborâtu­
rilor de vînt şi combaterea ipi-
delor, pentru a asigura minimul
sanitar al arborefeltii de răsi-
pag. 8
Din activitatea
sfaturilor populare
Spaţii şi zone verzi
nfrumuscţarea localităţilor din raza
oraşului regional Hunedoara este
una din preocupările permanente ale
staturilor populare şi a deputaţilor.
N um ai.în ultimul timp — respectiv de
la 1 mai şi pînă în prezent — s-au
creat spaţii verzi prin dislocări de sol
şl s-au amenajat rondouri pe o supra­
faţă de 4.800 m.p. Ue asemenea, s-au
întreţinut vechile spaţii verzi pe o su­
prafaţă de 12.400 m.p. La aceste ac­
ţiuni au participat 4/250 cetăţeni care
au efectuat 12.750 ore de muncă pa­
triotică.
M oi lo c a lu ri de şcoli
Cetăţenii cilii satin Lini. compn:i
CefDăl, oraşul regional Hune­
luntară şj prin muncă patriotică să
Construiască un nou local pentru şcoa­
la de 4 ani. De curînd noua şcoală
a fost terminata.
Urmîndu.-Ie exemplul, cetăţenii din
satul Arăneş, comuna Gerbâl, aii ho-
tărît să înceapă construcţia unui local
de şcoală nouă pentru 4 clase. Pînă
acum s.au procurat materialele nece­
sare noii construcţii.
In perioada de Ia l mai şi pînă în
prezent s-au efectuat la aceste lucrări
2.252 ore de muncă patriotică la care
au participat 229 cetăţeni. S-au evi.
denţiat la aceste activităţi tov. Aron
Blaj, Miron Qabor, îraian Blaj, foan ¦ f
Costa, Gherasim Şarban şi alţii.
La repararea drumurilor
I n comuna Ghelar, în cursul lunii
mai, s-au transportat şi împrăştiat
pe drumul raional 239 m.c. de piatră. De
asemenea, s-au curăţif şanţurile pe o
lungime de 2.721? m. Un număr de 36
de cetăţeni- din comună Lelese au e-
fectuat 180 ore de muncă patriotică la
repararea drumului de hotar din Run-
cul Mare.
Şi în comuna Peştiş în cadrul con­
tribuţiei muncă s-a lărgit şl reparat
drumul dintre satele Nandru şi Pcş-
tişul Mare.
noase. S-au construit apoi in
zona de protecţie 5 stini model
de către organele agricole. In
colaborare cu biroul de turism
şi excursii din Petroşani, s-a or­
ganizat o mai bună cazare in
timpul verii, a turiştilor la la­
cul Lia (căldarea Bucurei), un­
de s-au amenajat corturi sufi­
ciente şi s-au iăcut marcaje
Parcul naţional Retezat a fost
vizitat în ultimii ani de mulţi
oaspeţi din ţară şi străinătate,
care in impresiile lor au elogiat
realizările obţinute, pe linia o-
crotirii naturii in ţara noastră.
In alara Parcului naţional Re­
tezat, printre monumentele natu­
rii din regiunea Hunedoara se
mai enumără şi Parcul dendro-
logic din Simeria, vestit atît in
ţară cit şi in străinătate prin di­
feritele plante rare sau exotice,
Pădurea Bejan de lingă Deva,
cu diversitatea de hibrizi natu­
rali ai stejarului, fenomen aproa*
pe unic in lume, KJpa Roşie, Ce­
tatea Deva, Peştera Tocuri, Cal­
carele de la Alba, bulzul calea-
ros al Vulcanului, iezerile Ighiel
şi Şurian, deosebit de pitoreşti,
care prezintă in jurul lor o flo­
ră, faună şi peisaj spicilic şi re­
zervaţia lntregalde cu albumiţă
(Leontopodium alpinum) la cea
mai mică altitudine semnalată
pînă acum.
Turiştii, vlnătorii, şi pescarii,
personalul silvic precum şi orice
cetăţean, care-şi petrece o parte
mm r . r . p o l o n ă
VEDERE DIN ORAŞUL POLONEZ OPOLE, DUPĂ RECONSTRUIREA LUI.
\ NOTE CRITICE
Dezinteres fafă de avuful obştesc
Mai bine ele un an, la filiala
'din satul Ştei a cooperativei de
eonsam din Berthelot, raionul
Haţeg, s-a adus o presă pentru
balotatul finului. Ea a fost fo­
losită doar 10-15 zile, după ca­
re, în loc să fie pusă la adă­
post, a fost lăsată în curtea fi­
lialei în bătaia soarelui şi a
ploilor. Aşa stînd lucrurile, as­
tăzi presa a rămas doar cu sche­
letul de fier, partea lemnoasă ducerea U.R.C.C. Haţeg să ia onoare al fabricii ele cărămidă
putrezind.
De cîte ori n-au trecut pe
lîngă ea nu numai gestionarul că mai dau dovadă de dezin­ C. Frimu“ din Orăştie. Cîteval
Petru Heljoni ci şi cei de la con­
ducerea cooperativei de centru,
dar nici unuia din ei nu le-a
Să respectăm preferinţele cSienfilor
Majoritatea secţiilor din ca­
drul cooperativei meşteşugă­
reşti „Moţul“ din Brad reali­
zează lună de lună planul de
producţie, executînd lucrări de
bună calitate. Mai sînt însă şi
unele secţii care trag înapoi bu­
na desfăşurare a procesului de
producţie. Secţia lenjerie băr­
baţi (responsabilă Eleonora Mo-
goş), de pildă, a rămas în luna
mai cu sarcinile de plan neîn­
deplinite, executînd în acelaşi
timp şi lucrări de slabă calitate.
Cui se datoresc toate acestea ?
Colectivul de muncă de aici
ntî respectă preferinţele clien­
ţilor. Un caz elocvent s-a pe­
trecut recent, cînd un client a
cerut să i se confecţioneze o că­
maşă, indicînd modelul preferat,
iar croitoresele din secţie au
din timpul liber in mijlocul na­
turii, are datoria patriotică şi
de onoare de a respecta regulile
de ocrotire a naturii. Astfel, in
Parcul naţional Retezat este in­
terzis accesul turiştilor în zona
rezervaţiei ştiinţifice cuprinsă
între Gura Zlata—ZTătuia — Vf.
Retezat—Poarta Bucurei — VI.
Judeile — Zănoaga — Vf. Ara-
deş şi pe pîrlul Turcului la Gura
Zlata, care poate fi vizitată nu­
mai cu autorizaţia Academiei
R.P.R. — Comisia monumente­
lor naturii. In zona de protecţie,
accesul este admis, însă se in­
terzice culegerea sau distruge­
rea plantelor (flori şi arbori),
indiferent dacă sînt ocrotite sau
nu. Este interzis de a face zgo­
mot pe potecile munţilor prin
chiote, fluierături, apeluri voca­
le, clntece puternice etc., care
sperie vinatul şi în special ca­
pra neagră, cel mai preţios vi-
nat al Retezatului. Prin respec­
tarea acestor reguli, In ultimii
ani, acest animal rar, s-a înmul­
ţit şi azi poate ti văzut venind
liniştit ca să lingă sarea pusă
cu grijă de personalul silvic sau
paznicii Academiei R.P.R.
Să iubim şi să cruţăm fauna
şi flora ce împodobesc plaiurile
ţării noastre, arătlnd prin a-
ceasta dragostea faţă do frumu­
seţile naturale, dragostea faţă
de patria noastră socialistă.
Ing. 1ACOB TRA1AN
eercetâior ştnnţitic al Aca.
deiniei K. V. R.
trecut prin minte că şi această
presă face parte din avutul ob­
ştesc şi nu poate fi lăsată în
părăsire.
Nu acesta constituie unicul
caz de neglijenţă. Şi astăzi maî
găseşti butoaie de petrol înşi­
rate de-a lungul şoselei sau prin
curte, în loc să fie puse la adă­
post în magazie.
Se impune ca cei de la con­
cele mai corespunzătoare mă­
suri împotriva acelora care în­
teres faţă de avutul obştesc-
AUREL ADAMON1
corespondent
executat lucrarea după bunul lor
plac. E lesne de înţeles ce im­
presie şi-a făcut clientul cînd
şi-a văzut cămaşa.
Se cere din partea conducerii
cooperativei „Moţul“ să veghe­
ze mai mult asupra felului cum
unele cooperatoare îşi desfăşoa­
ră activitatea la locurile lor de
muncă, luînd în acelaşi timp mă­
surile cuvenite.
M. GOLCF.A
corespondent
24 IUNIE UKS1
PROGRAMUL 1: 5,40 Gîntccc de 21,00 Muzică populară romîneascăf
excursie; 6,10 Melodii populare romî- 21.30 in vizită la Institutul de folclor f
neşti interpretate la diterite instrumen­ 22.30 Muzică de dans ; 23,15 Suita d*
te ; 6,45 Salut voios de pionier j 7,30 balet „Tricornul“ de De Falia.
Sfatul medicului; 7,45 Suită de dansuri
de Moniuszko; 8,00 Din presa de as­ tineretului sovietic pentru pace şi prie­
tăzi; 8,30 Piese simotnice; 9,15 Mu­ tenie; 12,30 Melodii populare roml-
zica populară din diterite regiuni ale neşti şi ale minorităţilor naţionale;
ţă rii; 10,30 Piese romîneşti pentru fan­ 13,15 Concert de estradă; 14,03 For­
fară ; 11,03Gintă violonistul Florea
©ioacă; 11,20 Concert de muzică din
opere; 12,20 Album sportiv; 12,30
Concert de prînz; 13,05 Concert de
muzică uşoară; 14,30 Muzică de es­
tradă; 15,10 Din viaţa muzicală a o-
raşelorşi regiunilor patriei; 16,15
Vorbeşte Moscova!; 16,45 (jîntă or­
chestra de muzică populară „Plaiurile,
Bistriţei" din Bacău; 17,50 Ştiinţa în
slujba păcii; 18,30 Muzică popu­
lară românească; 19,05 Scrisori
din ţa ră ; 19,15 Gintă solişti ai Operei
de Stat din la ş i; 20,30 Ge e nou în
librării; 20,40 Muzică din operete;
O
ilg M TB S iM IC E
24 IUNIE 1961
DEVA: setea; HUNEDOARA:
Volga, Volga; PETROŞANI: So­
coteli greşite; Dincolo de cen­
tura oraşului; ALBA IULIA :
Fata cu ulciorul; Mama India;
SEBEŞ: Toată lumea rlăe, cîn-
tă şi dansează; SIMERIA: Pli­
ne şi trandafiri; ORĂŞTIE :
Mtndrie; N-am ucis; HAŢEG:
Alerg după o stea ; BRAD:
Frumoasa aventură; LONEA :
Răzbunarea ; TEIUŞ : Setea ;
ZLATNA: Portretul unui necu­
noscut ; ILIA: Miciman Panin;
APOLDUL DE SUS: Frumoasa
aventură.
Din vina . . .
soarelui !
Citeva fotografii. Una prinsă
de un colţ stă gata să cadă. Alta
a căzut de la locul ei. De tont®
sînt vreo 7—8. Dar ce reprezin­
tă fotografiile ?
Ne aflăm în faţa panoului da
din Pricaz, aparţinînd >1.1.L. „ L
fotografii se află la panoul dai
onoare In situaţia descrisă mai
sus. Vrem să citim cine sînt to­
varăşii a căror fotografii au fost
afişate la panoul de onoare.»
Dar... nu se poale. Ptîrtia pe ca­
re cîndva a fost scris ceva e a«
cum galbenă din cauza soarelui,
iar din scris n-a mai rămas nici
urmă. După tovarăşii din gru­
pa sindicală, vinovat ar fi... soa­
rele care a şters scrisul şi a
deslipit fotografiile.
Numai că nimeni nu crede a-
cest lucru. Cauza este neglijen­
ţa I
PROGRAMUL II: 12,10 Cântece ale
maţii de muzică uşoară; 14,30 Con­
cert simfonic popular; 15,00 Muzică
populară sovietică; 15,30 Suită de ba-t
let pe teme din opereta „Barbă albas.
tră" de Offenbach; 16,30- Interpreţi de
muzică uşoară; 17,30 Carnet de ret
porter: Şantier arheologic; 17,35 Noi
înregistrări de muzică populară romii
nească; 19,30 Pe teme internaţionalei
20,20 Noapte bună, copii; 20,30 MiV
zţcă de d a n s; 22,25 „Sonate de Beet-,
hoven"; 23,15—0,55 Muzică de dans.'
ANUNŢ
CASA DE ECONOMII Şi
CONSEMNAŢIUNI
face cunoscut că
la tragerea la sorţi din 30 iunie
1961, a obligaţiunilor C.E.C., în
afară de cîştiguri îrt bani
se vor acorda
In plus numeroase cîştiguri su­
plimentare în obiecte c a :
MOTOCICLETE, FRIGIDERE.
TELEVIZOARE, MOTORETE.
CEASURI DE MINA, APARATE
DE RADIO, EXCURSII IN
STRĂINĂTATE, precum şl alte
obiecte.
Obligaţiile G.E.C. ce se vor pro­
cura în luna iunie a. c. de la
unităţile C.E.C., vor participa
la tragerea la sorţi din 30 iunie
1961, cu cîştigurile în bani, in
obiecte şi excursii în străinătate