Page 80 - 1961-06
P. 80
pag. 4 DRUMUL SOCIALISM ULUI Nr. 2020
yJM jrrtefe julfem jeite
U.R.S.S. de a se încheia nelntfmat Opaşul-epou Kiev a fost decopat
'!ratatul de pace cu germania cu opdinul Lenin
se bucură de aprobarea unanimă a popoarelor
MOSCOVA 22 (Agerpres). — potriva cotropitorilor germano-
HAVANA 22 (A gerpres). — vizoarelor pentru a asculta şi a nului sovietic, confirmată din nou TASS transmite: fascişti în iulie-septembrie 1941.
TASS tţa n sp iite: vlzipna emisiunea transmisă din de a încheia tratatul de pace cu
U.R.S.S. <je Ia adunarea reprezen cele două state germane, a fost Printr-un Decret al Prezidiu-, Prezidiul Sovietului Suprem al
„L a 20 de ani după in vazia tanţilor vieţii publice din Moscova interpretată drept o expresie a do lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. U.R.S.S. a emis, de asemenea,
n azistă, socialism u l în v in g e în care a avui: loc la Kremlin. Cuvîn- rinţei de a se pune capăt prin a- un decret prin care se instituie
tarea clară şi convingătoare a şe ceasta paginei ruşinoase a celui oraşul-erou Kiev a fost decorat medalia „Pentru apărarea Kie
( |u m e “, „O am enii soviejjci nu se fului guvernului sovietic, N. S. de-al doilea război mondial. cu ordinul Lenin, pentru erois
Hruşciov, a fost întîmpinată în vului“, care se va conferi parti
tem de atacurile iste f|c e ale re ţară cu un deosebit interes şi cu Dorinţa exprimată în cuvîntarea mul de care au dat dovadă oame cipanţilor la apărarea eroică a
van şarzilor şi celorlalţi aţîţători mare atenţie. preşedintelui Consiliului de Miniş oraşului-erou Kiev.
la război care n ăzu iesc spre do- tri al U.R.S.S., ca prin încheierea nii muncii din Kiev în lupta îmj
; tiJjnafia m on d ial^ “, „ U n iu n ea Fritz Beiling, preşedintele secre tratatului de pace cu cele două
: S ovietică avertizează îm p otriva state germane să se creeze o ga Sesiune ştiinţifică consacrată
p ericolu lu i unui război nuclear“ tariatului conducerii centrale a Aso ranţie sigură că de pe pămîntul împlinirii a 20 de ani de la dezlănţuirea
i •— s u b a c e s t e t it lu r i z ia r e le c u - ciaţiei pentru prietenia germano- german nu se vor mai putea ri-
bane publică expuneri ale cuvin- dica niciodată forţele care doresc agresiunii fasciste împotriva U.R.S.S.
i ţărilor rostite de N. S. H ruşciov sovietică, a declarat unui corespon
j ?i de R. I. M alin ovsk i la adu- dent al Agenţiei TASS : Ziua în să atragă lumea într-un nou răz BERLIN 22 (Agerpres). sacrată împlinirii a 20 de ani de
! narea reprezentanţilor vieţii pu care acum 20 de ani armata hitle- La 21 iunie, sub auspiciile u-
b lice d in M oscova. Z iarele scot boi, şi mai distrugător, se bucură nei comisii de istorici din la agresiunea săvîrşită de fas-t
în evidenţă p asajele d in a n u n ristă a atacat perfid Uniunea So U.R.S.S. şi R.D.G. şi ai condu-1
ţă r ile lu i N . S. H r u şcio v şi R. I. vietică a fost şi va rămîne cea mai de aprobarea deplină a tuturor cerii Asociaţiei pentru prietenia cismul german împotriva U.R.S.S. M odernul m icroscop electronic al Institu tu lu i de im u n ologîe şl
I ’M a lin o v s k i î n c a r e s e s p u n e că întunecată zi din istoria Germa,- germano-sovietică, la Berlin a terapie experim entală de la W roclaw , R. P. P olonă.
mei. De aceea hotărîrea guver-’ germanilor iubitori de pace. avut loc o sesiune ştiinţifică cort- In referatul prezentat, amira
lul W-. Verner, ministrul adjunct
p ro b le m a
al Apărării naţionale a R.D.G., =MM:
ma Laosului nu este încă regle
mentată, totuşi se şi găsesc ama- a subliniat că militarismul vest-
ţori de a sosi neinvitaţi acolb.
U .R .S .S . propune încheierea cît Reprezentanţii puterilor occiden german depune eforturi pentru
tale încearcă să facă acest lucru
m ai grabnică a T ratatului de după ce copreşedinţii conferinţei ca prin manevre dibace să-şi
iţii convenit să lămurească cu lao-
p a c e cu G erm a n ia şi că ea poaite L u c ră r ile c o n fe rin ţe i în ţjenii înşişi posibilitatea punerii la subordoneze scopurilor sale pe Î3 1 Â M E
să în frîn eze orice agresor. dispoziţie a mijloacelor de trans partenerii din cadrul N.A.T.O.,
port pentru Comisia internaţiona
Ce s-a r fi în tîm p lat cu om e lă. se opune încheierii tratatului die
n irea d acă n-ar fi ex ista t v icto L a o s u lu i GENEVA 22 (Agerpres). pace, încearcă din nou să pună SA N T IA G O D E C H ILE. Gre tul Indiana. G reviştii cer m ări
ria sovietică asu p ra fascism u - Primul ministru al Laosului, la ordinea zilei problema de va celor 5.500 de fu n cţion ari ai rea salariilor.
I lu i ?, în treab ă zia ru l „ P r e n sa prinţul Suvanna Fumma, a dat
indicaţii delegaţiei guvernamen mult rezolvată a frontierei de B ă n c ii d e s t a t d in C h ile a lu a t L IM A . L a 21 iu n ie, 13.000 d«
tale la tratativele de la Na Mon
I L ibre“ într-un articol de fond. GENEVA 22 (Agerpres). V1 Referindu-se la problema adop să pună Ia dispoziţia Comislpll pe Oder-Neisse. sfîrşit cu victoria greviştilor, studenţi ai U n iversităţii S au
tării de hotărîri de către Comisie, internaţionale de control mij
I E ste greu de im a g in a t. O m enl- Şedinţa din 21 iunie a conferin el a amintit că timp îndelungat loacele de transport necesare Generalul-maior E. A. Boltin, care au obţinut satisfacerea re M a r c o s a u d e c la r a t o g r e v ă (fo
I tea ar fi revenit p rob ab il la cele ţei pentru Laos a fost prezidată toate problemele au fost rezolvate pentru a se putea deplasa în reL: conducătorul delegaţiei sovietice, v e n d ică rilo r lor cu p rivire la 24 de ore în s e m n d e p r o te st îmh
I m ai în tu n ecate tim puri ale E vu- de G. M. Puşkin. în comisie în unanimitate. !!Acest giunile aflate sub controlul tru m ărirea salariilor. p o tr iv a a lo c ă r ii in s u f ic i e n t e di«
! lu i M ediu. Z iarul arată în c o n pelor guvernului legal şi al uni a prezentat un referat ai tema : fonduri pentru nevoile u n iv ersi
Luînd cuvîntul, M. Naszkowski, rezultat s-a obţinut adesea în ur tăţilor Neo Lao Haksat. „Marele Război pentru Apărarea N E W YORK. A gen ţia R euter
tinuare că U niunea S ovietică a ma unor convorbiri oficiale şi ne Suvanna Fumma a făcut cu Patriei împotriva agresiunii îas-' an u n ţă că m uncitorii societăţii tăţii.
devenit lu p tătoarea cea m ai fer reprezentantul Poloniei, ţară care oficiale îndelungate şi anevoioase. noscute ?»preşedinţilor conferin-i „ S in cla ir Oii C orp oration “ au BO G O TA. D upă cum relatea
m ă pentru pace în în trea g a lum e. face parte din Comisia de Control ţel aceste Indicaţii într-o scriJ cismului german a fost un răz
pentru Laos, a subliniat că împu Practica activităţii comisie’i în soare ce le-a fost adresată la 19 declarat grevă. Lucrul a în ce ză agen ţia Prensa L atina, gre
Z iarul „L a C aile“ sa lu tă m ă ternicirile prevăzute în proiectul Laos impune necesitatea perfecţio iunie. La 21 iunie scrisoarea a boi just pentru apărarea statu tat la toate rafin ăriile, atelierele v a stu d en ţilo r de la U niversitar-
su rile U n iu n ii S ovietice de în* nării sistemului de activitate al fost remisă presei spre publicare. lui socialist şi a cauzei întregii te a n a ţio n a lă d in C o lu m b ia , cair»
tărire a păcii. Z iarul su b lin ia ză , francez pentru Comisia Internaţio acestei comisii în interesul poporu Aceste indicaţii constituie un /oYmfneevnt-iiirViΓ şi in sta la ţiile societăţii din sta - a d u rat o lu n ă de z ile , a luiat
nală de supraveghere şi control din răspuns la cererea copreşedinţî-i
Iprintre altele, u ria şa im p ortan Laos merg atît de departe îneît lui laoţian şi al cauzei păcii. !,A- lor conferinţei de la Geneva în! L0060= sfîrşit. C onsiliul stu d en ţesc a
cest lucru trebuie să-l ţină minţe, problema Laosului. Recent el
ţă a activităţii lu i N. S. H ruş- este de fapt greu de precizat în cei care, jonglînd cu lozinca apă s-au adresat prin intermediul co Lipsa încăperilor pentru învăţămînt dat publicităţii o d eclaraţie în
ciov care a chem at puterile oc ce ar consta suveranitatea Laosului. misiei celor trei părţi din Laos care se spune că scopurile u r
cidentale să facă totul pentru rării eficacităţii activităţii comisiei întrebîndu-le dacă pot acorda
Completările la proiectul fran^ şi a grijii pentru interesele Laosu- membrilor Comisiei internaţiona-i în R. F. G. m ărite de greva celor 30.000 do
1 sem narea cît m ai grab n ică a cez, prezentate la 20 iunie de re Îui, se opun cu atîta îndîrjire Îe de control mijloacele de trans-1 stu d en ţi au fost atin se. E ste
principiului unanimităţii“ port în cazul cînd, de comun aw
T ratatului de pace cu G erm ania prezentantul S.U.A., n-au făcut de-’ cord cu partea respectivă, comi BONN 22 (Agşrpres). La- Kiel, scrie ziarul, o trei vorba de introducerea unor re
şi să aju n gă la un acord cu p ri cît să înrăutăţească acest proiect, sia suar deplasa la faţa locului. me din studenţi sînt nevoiţi să form e universitare şl de m ărirea
vire la d ezarm are. dacă acest lucru mai era în gene Rebelii care, potrivit informa Ziarul „Frankfurter Rund alocaţiilor pentru n evoile învăţă-
ţiilor existente, concentrează for schau“ relatează că în ultimii stea în picioare în timpul cursu m întului.
ral posibil, a declarat Naszkowski. M. Naszkowski a condamnat ţe' militare 1a sud de linia în ani în universităţile vest-germa rilor. Aceeaşi lipsă de încăperi
BERLIN 22 (Agcrpres). — Delegatul polonez a atras, de ase cetării .focului nu au răspuns
TASS transmite : menea, atenţia că şi reprezentantul tendinţa unor delegaţi de a mini pînă îrr prezent la cererea copre ne se resimte lipsa acută a să pentru învăţămînt se resimte şi !URI G A G A R IN
maliza rolul copreşedinţilor confe şedinţilor. lilor de cursuri, laboratoarelor, V A VIZITA CUBA
In seara zilei de 21 iunie, mi Canadei caută să obţină pentru încăperilor pentru Institute şi bi ia Universitatea din Wurzburg.
lioane de locuitori din oraşele şi Comisia internaţională drepturi rinţei de la Geneva, de a destră M ©: Pe uşile sălilor de cursuri se a-
«aţele R.D.C-. s-au adunat în faţa care ar transforma-o într-un „su- ma această instituţie valoroasă. El blioteci, cantinelor studenţeşti şî fişează adeseori : „închis, încă
1aparatelor lor de radio şi a tele- prastat“. s-a pronunţat de asemenea împo team întins pe pat şi citeam, iar căminelor. perea este supraaglomerată“.
triva zarvei stîrnite de reprezen Valea, ocupată cu treburi gos
tanţii occidentali în jurul proble podăreşti, asculta. Luam de la L®®®SL M O SCO VA 22 (A gerpres).
mei asigurării Comisiei cu mijloa bibliotecă cărţi despre aviatori.
1N e plăcea foarte m ult „Păm în S .U .A . îşi sporesc efectivul tru p elo r TA SS tra n sm ite:
S . U. A., F ilip in e şi T a ila n d a ce de transport. tul oamenilor", a scriitorului P rim ul cosm on au t sovietic,
francez Antoine de Saint-Exou-
Green (Canada), J. Chauvel perie, care a fost şi aviator. El în Coreea de sud m aioru l luri G agarin, v a v i
(Franţa), M. Macdonald (Anglia^ a căzut ca un erou, doar cu trei zita C uba la in v ita ţia lui F i
şi A. Harriman (S.U.A.) au insis săptăm ini înainte de eliberarea
în trep rin d noi acţiuni tat ca Comisiei să i se pună la Franţei. In cartea lui era m ultă P H E N IA N 22 (A g erp res). ricane în Coreea d e. sud. Un del C astro, prim ul m in istru al
dispoziţie un !,număr suficient de poezie şi rom antism aviatic, „grup de trupe“ similar a fost R epublicii C uba, şi a Institu
ag resive în Laos mijloace tehnice“ fără vreun con m ultă dragoste faţă de oameni. Ziarul „Minciju Cioson" scrie adus în martie, iar pentru luna tu lu i cu b an pentru prietenia!
trol din partea Laosului asupra El a descris munca paşnică_a că după lovitura militară din cu popoarele lum ii. El va lua
VIENTIANE 22 (Agerpres). po, Ban Ko, Sisiengmay şi Ban folosirii lor. aviatorilor de pe avioane de Coreea de sud autorităţile mili august este proiectat un nou parte la fe stiv ită ţile co n sa cra
In timp ce la Geneva se desfă poştă. îm i amintesc bine nu tare americane, sub pretextul în transport de trupe americane în te sărbătorii n aţion ale a po-
şoară Conferinţa internaţională Mo, din provincia Nong Kai, si Este indiscutabil că Comisia tre velă „Zborul de noapte". In ea locuirii unor contingente de mi Coreea de sud. p orului cubam — 26 iulie.
pentru Laos, cercurile militariste tuate pe malul tailandez al flu buie să dispună de mijloace teh sînt descrise sugestiv compor litari americani în Coreea de
viului Mekong, în faţa oraşului nice. Primul ministru al Laosuluij tarea unui aviator, care răz sud, au adus în secret „un nou =eeoe=
americane şi aliaţii lor din blocul Vientiane, au sosit noi grup’uri prinţul Suvanna Fumma, a şi co-* bate în tim pul nopţii prin fur grup de trupe“ pe care l-au dis
agresiv S.E.A.T.O. întreprind noi municat copreşedinţilor că este ga tună, şi emoţiile pe care le în UCIGAŞII
acţiuni care contribuie la încorda de ofiţeri americani. ta să pună la dispoziţia Comisiei cearcă tînâra lui soţie. Acelaşi locat în apropierea liniei mili
Postul de radio „Vocea Patet- mijloace tehnice. Totuşi reprezen lucru se intlm pla şi ^aviatorilor
rea situaţiei în Laos. noştri, şi soţiilor noastre. tare de demarcaţie.
Postul de radio „Vocea Patet- Lao“ condamnă cu tărie noile ac tanţii occidentali au insistat a-
te de agresiune săvîrşite în Laos supra punctului lor de vedere. Ei îm i plăceau îndeosebi urmă Ziarul subliniază că nu este ¦ +¦-o-*-*-*
Lao‘‘ a anunţat că la 10 iunie la de către S.U.A., Filipine şi Tai au propus trimiterea unor avioa toarele cuvinte ale autorului:
ne americane şi franceze cu perso „Pentru pilot era deajuns să-şi pentru prima oară, în acest an, Nu ştim oum îi cheima. nici ei prea bucuroşi să le
Vientiăne a sosit un grup de 230 landa care continuă să intervină nal !,experimentat“. Deşi proble întindă mîinile, pentru ca în a- cînd autorităţile americane mi Ştim numaf că sînt 70 şi că şteargă. Şi-ar fi călcat şi ei
soldaţi şi ofiţeri filipinezi. Postul direct cu soldaţi, ofiţeri şi arma ceeaşi clipă viaţa lor să se îm litare întreprind acţiuni de spo zac în spitalele oraşului Lu- demnitatea. Şi au refuzat.
de radio a subliniat de asemenea ment în sprijinul clicii lui Fumi prăştie ca un pum n de praf rire a efectivului trupelor ame- a-rida din Angola. Mulţi din Drept pentru care, ofiţerii
că în garnizoanele tailandeze Ta- care nu foloseşte la nimic. Fa-
Nosavan — Boun Oum. bian ţinea în m îinile scăe două E ngels, Lenin. Ou creionul In
'inimi care pulsau : a sa şi a to m ină zăboveam deasupra cărţi
varăşului său"... Sau : „Dru lor pînă la m iezul nopţii, um- tre ei se vor întoarce pe sem sosiţi din peninsula Iberică,
m ul tău este pavat cu stele". "pleam caiete întregi cu conspec ne fără o mînă, fără un pi au •rostit vorbe scurte, răgu
UMuL te pentru seminar. cior, fără un ochi, răniţi, la şite şi armele s-au descărcat
(U rm are din ziaru l „D rum ul Spre regretul nostru, aseme familiile lor. Dar se vor în- în mulţime. S-au descărcat
nea seri de „lecturi cu voce Seminariile erau întotdeauna ; toarce. Dacă nu foţi şapte- în piepturile populaţiei, aşa
so cia lism u lu i“ nr. 2019) tare" nu am avut multe. Va Însufleţite. Cursanţii, răspun- ' zeci, în orice caz o bună par cum s-au descărcat de zeci
lea şi celelalte fem ei erau ocu zîrid pe rină la cîte o temă, fă te din ei.
Totul mergea bine in garni pate cu munca obştească, iar ceau schimb de păreri, folo de ori pînă acum în poporul
zoana noastră. Dar iată că pe eu urmam universitatea serată seau numeroase exemple inte Au mai fost ei încă doi. Nu dornic de libertate al Ango-
neaşteptate s-a întîm plat o ne de marxism-leninism. Aceste resante din viaţa de toate zi ştiim oum îi cheamă. Era un lei.
norocire. A murit luri Dergu- cursuri necesitau o permanentă lele. bărbat şi o femeie. Un băr ...Nu ştim cum îi cheamă.
nou. A fost răpus de o moarte vată pe Valea cum să recunoască consultare a operelor lui Marx, bat şi o femeie care nu se vor Doi din ei zac în pămîntul
stupidă. Nu în văzduh, ci pe în văzduh avioanele escadrilei de luri Gagarin In operele lui Vladimir llici mai întoarce niciodată la ca pentru a cărui libertate au vi
pămîrit. Motocicleta cu ataş, pe noastre, stăteau împreună ore Lenin găseam întotdeauna răs sele lor. Au căzut aproa.pe sat, în pămîntul patriei lor,
care se afla îm preună ou Alio- întregi lingă aerodrom, atunci ly p ilo t cosm onaut al U .R .S .S . i punsuri la problemele contem în aceeaşi olipă, ucişi de ucişi de aceleaşi gloanţe stră
şa Ilin, mergea pe un drum ab cînd aveam zboruri deosebit de ii, E ro u a l U niunii S o v ie tic e poraneităţii. rA m transcris unul gloanţele trimise de aceleaşi ine, trimise de imperialişti. «
rupt printre dealuri şi deodată, complicate şi zburam 'deasupra l dintre ele In caietul meu: „M in !mitraliere: mitraliere portu Sînt însă unii pe care ţ
ta o curbă s-a ciocnit de un ca mării. Zgom otul avioanelor în tea omenească a descoperit gheze. Gei 72 se aflau la ei ştim oum îi cheamă. Despre
m io n care apăruse în calea ei. picaj provoca o atmosferă ase opere ale scriitorilor sovietici mutte taine ale naturii şi va acasă, în Angola, în oraşul care ştim însă că au numele
! lu ra a fost om orît pe loo, iar mănătoare celei din tim pul răz —: M aiakovsehi, Tihonov, Sel- descoperi şi mai multe, sporind lor Luanda. In oraşul pe ale de oameni, şi atît. Ei stau în
'Alioşa s-a ales cu oîteva contu- boiului, iar femeile erau alar vinschi, M alîşko etc. Ne folo puterea omului asupra ei...". cărui ziduri au apărut într-o cabinete capitonate, în bănpi
j zii — el fusese aruncat pe niş mate. seam şi noi de aceste cărţulii. 'Aceste cuvinte îmi aminteau bună zi, aşa cum ap'ar în fie- şi în direcţiile trusturilor, se
te muşchi. Pierdeam pe unul din nou despre sputnicii Pă-
'dintre cei mai buni prieteni. Cu cit m ai m ult se apropia Citeam în acelaşi tim p şi m în tu lu i. care zi pe zidurile oraşelor plimbă în iaohturi pe apa q-
'Eram adine îndurerat, triste Valea de M aria Sdvelievna, cil cărţile de proză, care apăreau
ţea pusese stăpînire pe mine. citit m ai puternică devenea şi In editurile „Voenizdat“ şi Al treilea dintre ei se rotea din Angola, lozinci antip'or- ceahfâlor, adună bogăţiile şi
¦V alea m ă liniştea cum putea, prietenia mea cu Boris Fedoro- „Molodaia Gvardia", operele încă în jurul Păm întului şi iată
' Îm i propunea să iau valeriană vioi. Era un om vioi, de statu scriitorilor militari preferaţi — tugheze: Portughezi, căraţi- frumuseţile lffmii, rid, ben-
: 'fi somnifere, dar eu niciodată ră mică, cu ochi a lbaştd şi © Qheorghe Berezko, Ivan Stad- ;vă aleasă ! Angola este a an ch'etuiesc şi caută fericirea în
faţă slabă dar frumoasă. M ă niuk, Mihail Alexeev şi alţii. golezilor ! Ne-am săturat de munca mulţimii istovite, în
1tiu fusesem bolnav şi nu folo- cucerise dragostea liii de viaţă, ’Operele lor îl înfăţişau pe os
simplitatea cu care ti trata pe taşul sovietic în toate măreţia domnia colonialiştilor! sînge'le omenirii.
: 'seam medicamente. subordonaţi. La aerodrom, in lut, descriau dragostea popoa
In această perioadă deosebit tim pul zborurilor, era un co relor faţă de eliberatorul lor. Iată că ofiţerii portughezi Ştim cum îi cheamă: sînt
mandant sever şi scurt ia vor De o mare popularitate se bu-
ţfe grea pentru mine, ne-am îm bă, dar acasă se schim ba rcfdi- oura, în m ijlocul nostru seria de că din noii întreaga lume a a-ău supărat. Şi în ziuă. ă- imperialiştii, colonialiştii, că-
prietenit cu fam ilia locţiitorului căt, era vesel, comunicativ şl cărţulii din biblioteca revistei
'comandantului escadrilei, Bo- spiritual. Vedeam_ In el şi un „'Ostaşul sovietic", pe care le fost zguduită de o nouă veste jceea ău ieşit cu trupele pe re măi stăpînesc încă o par-
comandant, şi un dascăl, şi un luam cu noi oriunde mergeam.
1ris Fedorovici Vdovin. Ş i îna prieten devotat. Dădea tonul In =—¦la 2 Ianuarie 1959 in U niu ,ştra'dă, au înconjurat pe ce- te Ta' hlmîi, Har ale căror hu-
toate, iar fără ton, cum. _s-ar A trecut pe nesim ţite toamna
inte mergeam în casă lor, m ă spune, nici cînteăul nu ar înce şi a sosit iarăşi iarna cu noap nea Sovietică a fost lansată o ¦.tăţe'hî şi j-ău somat să ştear- me vor fi şterse odată (şi nu
\ jucam cu fetiţa lor Irocika, în pe bine. tea polară lungă. îm preună cu
j Vîrstă de 4 anişori. 'Mama ei, Valea admiram aurora boreală, rachetă cosmică cu m ăi m ulte gă lozincile. Nu vroiăiu să le peste mult timp) din cartea
'Maria Savelievna, era o bună Boris Fedorovici ' compunea oare îmbrăţişa jum ătate din
\activistă şi ne antrena pe noi, versuri şi m i te citea 'deseori, bolta cerească. Era o privelişte trepte în direcţia Lunii. Acesta şteargă ei, portughezii._ Şi-ăir istoriei,
'ţinerii ofiţeri, în cercuri artisti In serile de repetiţii la cercul 'sublimă, fără seamăn In lume. era un eveniment epocal. Omul ţi călcat demnitatea. Numai
artistic. Cîntecele şi cupletele Zburam pe lumina strălucitoa
ce de amatori. In aceste cercuri scrise de el, erau executate de re, de un albastru-ărgintiu, a s-a apropiat şi măi m ult de că angolezii nu s-ătt arătât * D . P.
luau parte m ulţi inşi, eram a- corul nostru. El iubea limbă ru aurarii boreale care unea cerul Cosmos. Colectivele institute » oii-o-o M-a
proape 150 de corişti, dansa să, era atras de poezia cuvtntu- cu păm întul ] cînd mă întor lor de cercetări ştiinţifice, şan
tori, comici. Eu cîrităm în cor. lui. Avea o bibliotecă nu prea ceam acasă li povesteam Valei
m ărişoară dar bine dotată cu 'despre frum useţile ferm ecătoa tierelor de construcţii, uzinelor A n g lia concentrează trupe colonialiste
Cînd a sosit Valea la mine, operele poeţilor preferaţi. Pe re ce se deschid în faţa om ului şi organizaţiilor experimenta în Z anzibar
Maria Savelievna a înconjura etajeră erau orînduite volumele aflat la multe mii de m etri înăl toare, care au creat noua rache
i-o cu o atenţie deosebită. Aju- de opere alese ale lui Puşkin, ţim e.
iîndii-i în treburi de-ale casei, Lermontov, Şevcenko, Blok şi tă pentru comunicaţii interpla LONDRA 22 (Agerpres). — Detaşamentele speciale ala
t-a explicat Valei, pe nesim ţite Seară, citeam împreună cu netare, au închinat această lan Generalul Goodwin, coman trupelor coloniale engleze au
¦'si cu m ult tact, ce înseam nă să Valea cărţi. Deobicei, eu stă sare celui de-al XXI-lea Con fo'st transferate din Tanganica
; fi soţia unui pilot militar, cum gres extraordinar al Partidului dantul trupelor engleze din A- şi Kenya în Zanzibar în timpul
| trebuie să înfrunţi greutăţile şi Comunist al Uniunii Sovietice. frica' răsăriteană, care conduce recentelor alegeri pentru Gon--
ş'ă aştepţi cu răbdare, fără să-ţi G indindu-m ă la toate cete aflate şi aşa-numita operaţiune de siliul Legislativ.
r‘ierzi nădejdea. Ş tia m că o în- despre zborul rachetei simţeam ¦„menţinere a ordinii“ în Zanzi-
o uşoară nemulţumire faţă de bar, a declarat că detaşamen Pe această cale autorităţile
mine însumi şi mi-am dat seama tele speciale ale trupelor en
că am insuficiente cunoştinţe. colonialiste engleze urmăresc
Ca atare, fără a zăbovi o clipă, gleze dislocate la începutul lu
trebuia să-mi. continui studiile. nii iunie în Zanzibar vor rămî să înăbuşe lupta pentru inde
ne p.e insulă pe o perioadă
(Va urma) pendenţă a populaţiei Zanziba-i
nedeterminată.
rului.
Redacţia şi administraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani