Page 81 - 1961-06

K iQ’íffiá í'

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢl-VA I Cu forte sporite

In in te rio ru l

z ia ru lu i la întreţinerea

• Din experienţa organizaţiei de

bază a G.A.C. „Drum nou“ Un­ T-' »/—>/—»j—*/—ir

garei : Consolidarea sectorului so­ U
C Fragila a ii-a în plină cu porumbul şi 'cartofii de j
cialist - -principala preocupare.

(pag. 2ra) t pe 18 ha., floarea-soarelui de -j
pe 8 ha. şi sfecla. La grădina -j
o Comisiile permanente — în i desfăşurare
de legume continuă întreţi­
sprijinul muncii sfaturilor populare, l nerea şi recoltarea legume­
r După ce au terminat sapa lor.
s Sub conducerea organizaţiei C I-a atît mecanic''cit şi ma-
t- nual pe cele 178 ha. semă- Concomitent cu prăşitul
_____ de partid (pag. 3-a). '• nate cu porumb pentru boa- culturilor, colectiviştii se
j- be, muncitorii gospodăriei pregătesc şi pentru campania
Amü X11I. Nr. 2021 Sîrabăiă 24 iunie 1901 ? a g in i.20 b an i ţ agricole de stat din Orăştie de vară. Ei au pregătit şi
ăesinfectat spaţiile de inma-
naai«raafca»«iig»^M « n n a «igiyH«aaa«raiMn^^ l au început praşila II-a. gazlnare, au reparat şi pus -j
I Pînă în ziua de 21 iunie la punct. utilajele agricole. 1
Iniţiativa minerilor din Tellyc > 1981, a fost executată meca-
Rezulfafele pot fi Î
ţ; nic praşila II-a 'pe întreaga
poate fi aplicată L suprafaţă cultivată cu po- ------ş-i¦-----m---a--i-----b---u---n--e------ 11
l rumb, iar manual pe 20 ha. 1
----------------------
f- De asemenea, cele 40 ha. Membrii celor patru gospo. 1
şi fa mina Deva! L semănate cu porumb pentru
(, siloz au fost prăştie meca- dării colective din comuna 1
l nic in întregime,' iar zilele Hărău, au însămînţat în a- 1 ,
(¦ acestea s-a început praşila
In urma pratoarării Directi- peni, Vulcan, Uricaui, Animoa- L II-a.- ce'st an 696 ha. cu porumb ^
!Vţeîor C.G. al P.M.R. cu pri- s-a,‘Barza, de aproape toate co­
iVire la criteriile principale ale lectivele exploatărilor şi între­ Paralel cu prăşitul s-a co- pentru boabe, 54 cu porumb ^
întrecerii socialiste pe anul prinderile miniere din regiune. [ sit şi trifoiul de pe 28 ha.
acesta, la mina de cupru Deva Rezultatele pe care le-au ob­ t In cursul zilei de 21 iunie pentru siloz, 120 ha. cu car- -j
is-au luat o seamă, de măsuri ţinut sînt cit se poate de bune. tofi şi 11 ha. cu floarea-soa- ^
eficiente privind îmbunătăţirea Minerii din Teliuc, spre exem­ s-a început recoltarea mază-
calităţii producţiei. Mai intîi, plu, au reuşit să sporească can­ rei-masă verde pentru însi- relui. Culturile de cartofi, ^
Directivele au fast prelucrate titatea de metal în minereul lozat. . . . floarea-soarelui şi sfeclă, j
cu întreaga masă de trţunci- livrat furnaliştilor din Hune­
.tori, maiştri, ingineri şi tehni­ doara de la începutul anului şi In prezent, la G.A.S. din fiind bine dezvoltate, au fost -ţ
cieni. Cu această ocazie, ei au pînă în prezent, cu peste 7.000 prăşite de 2 ori. Bine dez- 1
fost îndrumiaţi să vină cu pro- tone, la E.M. Barza calitatea Orăştie se stropesc cartofii voltat este şi porumbul, dar 1

de pe cele 18 ha., contra el nu a fost încă prăşit în j
întregime. Pe comună s-au -j
gîndacului din Colorado şi
prăşit 586 ha. Rezultate mai ¦)
c¦oi1nt'ra •m•• tân;eSr-i. • ¦•' bune obţin colectiviştii din 1

ţpuneri concrete, în scopul în­ minereului s-a îmbunătăţit în Au terminai Hărău şi Chimindia. Intr-un 1
praşila porumbului ritm nesatisfăcător se de'sfă- -j
lăturării deficienţelor ce le mai luna aceasta ou peste 2 la sută, şoară praşila porumbului la •)
au, în scopul aplicării de noi faţă de luna trecută, la toate
gospodăria colectivă din Bir- j
iţnetode de muncă. Pe baza pro­ exploatările miniere din Valea Membrii gospodăriei agri­
punerilor, conducerea exploată­ Jiului, unide s-a aplicat iniţia­ cole colective din Turdaş, ra­ său. Din cele 170 ha. insă- li
tiva, conţinutul de cenuşă a ionul Orăştie, folosind fini-i
rii, sub îndrumarea comitetu­ scăzut în ultimul timip cu mai [ care ceas bun de lucru, au mînţate cu porumb, nu au r^
lui de partid, a întocmit un mult de 1 Ia sută faţă de cel fost prăşite decît 80. Organi-
(plan de măsuri tehnioo-organi- planificat.
zătorice. S-a prevăzut bunăoară ăaţia de bază şi consiliul de -j
Aceasta, pentru că iniţiativa . I terminat praşila l-a a porum- conducere din această gospo- -j
idâ materialul excavat din zo­ „Nici un vagonet de minereu - bului pentru boabe pe 70 ha. dărie trebuie să mobilizeze f
nele sterile să fie dat la ram­ rebutat“ a devenit obiectivul
bleu, un geolog să urmărească principal al întrecerii socialis­ l Muncind cu deosebită însu­ la lucru toate forţele pentru 1
cu atenţie starea zăcământului te, brigăzilor le-au fost create l fleţire, harnicii colectivişti
la fiecare loc de muncă, podi- Í din Turdaş au prăşit odată a urgenta praşila porumbu- 1^
lut.
L J l _ J s— I \ - J 1—. I \-
v-/ >_I y_t i_/«_tx.

rea vetrei la lucrările descen­ condiţii optime pentru a o apli­ Examenul calităţii pro- DISTRICT FRUNTAŞ
duselor uzinei cocso-chimi- p
dente să se execute corect etc. ca cu succes, iar comitetele de C u planul semestrial
îndeplinit ce din Hunedoara se de­
In materialul de faţă nu partid şi dle sintdioat, au orga- termină în laboratorul La districtul L 2 Teiuş, în­ lunii iunie ei şi-au realizat pia­
Direcţia regională a economiei forestiere secţiei. Exigenţi cu cocsul trecerea socialistă se desfăşoară
nie-am propus _ ._ __________ _ nlzat o largă fabricat, laboranţii stabi­ cu avînt. De felul cum munci­ nul în proporţie de 104 la sută,
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii-din cadrul Direcţiei re­ lesc parametrii cocsului şi torii de aici întreţin liniile de executînd lucrări de calitate. La
tnlsă să facem o = = = = = = = = — popularizare a ei. gionale a economiei forestiere Hunedoara, desfăşurînd o între­ ai subproduşilor acestuia. cale ferată, depinde în mare
cere susţinută pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de măsură regularitatea şi sigu­ efectuarea controlului de către
analiză a măsu­ „Nici un vagonet De ce oare plan, au reuşit să obţină succese frumoase. Astfel, sarcinile In clişeu: O nouă anali­ ranţa circulaţiei. Conştienţi fiind vagonul de verificai calea, s-au
de plan semestriale atît la producţia globală cît şi la cea ză, şi tov. ing. Florica Ta- de acest fa'pt, întreţinătorii de înregistrat 230 puncte, obţinînd
rilor tehnico-or- de minereu rebutat" marfă, au fost realizate pe data de 18 iunie a.c. Direcţia re­ flari confirmă calitatea cale nu-şi precupeţesc efortul
gahizatorice a- gională a economiei forestiere Hunedoara s-a situat astfel bună a cocsului¦ pentru a face ca starea liniilor astfel titlul de district fruntaş
printre întreprinderile fruntaşe din-regiune-în realizarea sar­ să fie pe zi ce trece tot mai pe secţia L 1 Aitid.
pllcate la mina ¦................. . ¦.......... ..... ¦"™ —¦minerilor din bună.
•..* «pi —- S. O.
¦Deva. Ne vom opri numai asu­ Teliuc şi la mina Deva ? De­ In primele două decade ale
— 1" ¦~*r corespondent
pra rezultatelor înregistrate în sigur, unii vor sp un e: „la noi

ultimul timp, asupra posibilită­ sînt alte condiţii. Nu se poate

ţilor prin care ar putea fi spo­ organiza o urmărire mfiiiuţi-

rite. In luna mai de pildă, ca­ oasă a întrecerii“.

litatea producţiei este sub cea Intr-adevăr, condiţiile de ex­

planificată,. In.. luria_iunieT—d!e ploatare de la mina Deva di­

asemenea. ^ - feră faţă dle cele din Valea Jiu
Ou-m se explică această situa-;.. lui- Fa^ de minele de fier însă, cinilor de plan semestriale.
De la începutul anului şi pînă la data de 18 iunie s-au Calitatea — obiectiv principal
ţie? Ma-i sus, spuneam doar, diferă foarte puţin. Cit priveşte

că s-au luat măsuri eficiente. urmărirea, căci în aceasta con­ produs peste prevederile de plan 6.300 mc. buşteni de răşi-

De la bun început trebuie stă marea greutate, diacă ne noase pentru gater, 300 m.c. bustenL_.de.. stejar pentru gater, al întrecerii socialiste
să precizăm că au existat şi gândim puţin, vom vedea că 2.351 m.c. lemn pentru celuloză şi pastă mecanică, 500 m.c.
cauze obiective, ca de pildă în­ totuşi se poate efectua. lemn de mină din răşinoase, 1.800 m.c. lemn de construcţii Cărbune cocsificabil lui 111, apoi db cele de ta sectoarele
chiderea unor abataje, cu care etc. L-' obţinerea acestor succese o contribuţie însemnată şi-au to t mai bun IV A şi I A.
Is-a ajuns în zone sterile şi spo­ Ceea ce împiedică determina­ adus coivA.tiveIa întreprinderilor^iorestiere Haţeg, Petroşani,
rirea considerabilă a planului rea provenienţei minereului din Orăştie:, Hunedoara şi Sebeş. e curînd, la mina Uricani a tost Datorită însufleţirii cu care au mun­
de producţie. Cu ocazia unor vagonetele ce ies la suprafaţă cit brigăzile conduse de Sabin Gliioan-
Controale efectuate de către este faptul că în aceleaşi ros­ întreprinderea regională de transporturi auto D înregistrat unul din cele mai de că, loan Ghioaucă, Petru Spi-
unele organe de partid şi sin­ togoale se colectează producţia nu, Constantin Cîmpeanu, Ştefan
mai multor brigăzi. Dar, ni­ seamă succese din anul acesta: înde­

dicat s-au'găsit •însă şi o sea­ meni nu spune că urmărirea întreprinderea regională de transporturi auto şi-a realizat plinirea planului semestrial de produc­ Novac, Vasile 1-eher şi altele, Plinire fruntaşii în producţie
mă de deficienţe. - S-a consta­ calităţii producţiei trebuie fă­ sarcinile de plan pe primul semestru înainte de termen. ţie înainte de termen. care au îmbrăţişat iniţiativa, procen­ de la fabrica „Sebeşul“ se nu­
tat că în rostogoale se intro­ cută numai la suprafaţă. Ea se tul de cenuşă în cărbunele trimis pre_ mără şi tov. loan Bojiţă. El işt
duce minereu peste steril şi poate efectua foarte bine şi în Autobazele I.R.T.A- Deva, Alba, Petroşani, Brad, Sebeş şi Paralel cu preocuparea pentru reali­ paraţiei a scăzut în perioada 1-20 iu­ depăşeşte zilnic norma de pro­
invers, fără a fi fost curăţate subteran, înainte de vărsarea Hunedoara, au adus o contribuţie importantă la obţinerea zarea planului de producţie, minerii de nie cu 0,26 la sută. ducţie în medie cu 20 la sută,
în prealabil. La unele locuri de minereului în rostogol, de către acestui succes, ele realizîndu-şi cu 30—35 de zile înainte de la Uricani s-au străduit s î trimită coc- dină produse numai de bună
muncă, mai ales în abatajele maiştri, sau alte persoane în­ termen, sarcinile de plan pe primul semestru al acestui an. sariior din Hunedoara cărbune de o La E. M. Aninoasa calitate.
de contur, se puşcă şi în ste­ sărcinate în acest scop. Con­ calitate din ce în ce mai bună_ In a-
ril. Nu se execută peste tot o trolul nu trebuie făcut abso­ O.C.L. Alimentara interraionala Deva cest sens, nu de mult, au îmbrăţişat C u peste 1,1 la sută ţaţă de plan In clişeu: Tov. loan Bojiţă
¦podire corectă a vetrei ş.a.mld. lut asupra fiecărui vagonet, iniţiativa „Nici un vagonet de cărbune s-a redus procenlul de cenuşă în la locul de muncă.
(¦acest lucru ar fi foarte greoi) Datorită preocupării conducerii O.C.L. Alimentara Inter- rebutat“. Drept urmare, în primele 20 cărbunele extras in prunele 20 de zile
Pentru îndreptarea situaţiei şi numai după ce se vede Ia raionala Deva, magazinele sînt aprovizionate tot mai bine cu de zile ale acestei luni, procentul de ale acestei luni şi la t . M. Aninoa­
S-a recurs în ultimul timp la suprafaţă, ci periodic, prin son­ mărfuri din abundenţă şi în sortimente variate. De asemenea, sa.
noi măsuri, care să conducă la daje şi răsturnarea unor vago- lucrătorii unităţilor comerciale respective dau o atenţie deose­ cenuşă pe exploatare a scăzut cu 1.3
micşorarea diluţiei, culm este nete. bită deservirii civilizate a cumpărătorilor. Toate acestea au la sută faţă de cel plamticat. Acest rezultat se datorează aplică­
ide pildă atacarea unui pilier condus la obţinerea unor rezultate deosebite în munca între­ rii în cursul anului a unor tnâsuri teh-
Inai bogat etc. Aceste măsuri Cit priveşte controlul preven­ gului colectiv al O.C.L. Alimentara interraionala Deva. Astfel, Unde a fo st îm brăţişată nico-organizatoriee eficiente, precum şl
slnt bine venite şi cu siguranţă tiv ce se efectuează şi în pre­ pînă în ziua de 20 iunie, planul de acoperire şi desfacere pe prima oară iniţiativa îmbrăţişării cu succes de către mai
că vor aduce unele îmbunătă­ zent ia zi, aşa cum se efectuea­ întreg semestrul I a fost îndeplinit. multe brigăzi a iniţiativei „Nici un va­
ţiri. Nu trebuie uitat însă, că ză acum este cu totul nesatis­ Pentru prima dată in Valea Jiului gonet de cărbune rebutat“.
cei care traduc în viaţă măsu­ făcător. Pentru ca să fie în- Totodată, lucrătorii O.C.L- Alimentara au raportat că pînă iniţiativa minerilor din Teliuc, a
rile sînt minerii. De felul în tr-adevăr eficace, nu este su­ la 20 iunie au obţinut economii la cheltuielile de circulaţie în fost îmbrăţişată la E. M. Lupeni. Mai S-au evidenţiat în mod deosebit bri­
care vom şti să-i mobilizăm, ficient să se rezume numai la întîi de către toate brigăzile sectoru­ găzile conduse de Aurei Crisîea, Ni-
să-i îndrumăm spre aplicarea colae Mujnai şi loan David.
ceea ce se vede la suprafaţa

celor mai bune metode de mun­ vagonetului, ci periodic, unele valoare de 148.000 lei şi beneficii de 12.500 lei. Angajamen­
că şi iniţiative, depind în cea
mai mare măsură rezultatele vagonete să fie oulbutate, pen­ tele lăute de a realiza pe primul semestru economii la chel­ dm m iifi V'-'OvV^NaA,
oare se obţin. tru a li se vedea întregul con­ tuielile de circulaţie în valoare de 21.000 lei şi beneficii în
ţinut. De asemenea, este nece­ valoare de 8.500 lei peste sarcinile de plan au fost astfel de­ Mijesc zorile. In curtea ba­ Tovarăşul David, şeful co­ pe care l-a rugat să ducă un
Desigur şi minerii din Deva sar să se creeze posibilitatea de păşite. zei nr. 4 din Brad, începe o loanei, se apropie de portiera bileţel bătrînului muncitor fo­
au aflat că încă de la finele a se cunoaşte provenienţe, mi­ nouă zi de muncă. Din grupul maşinii şi îi întinde iui Mitică restier Ivan — tatăl său.
anului trecut, minerii din Te- nereului. Acest lucru s-ar putea Lm aport deosebit la obţinerea acestor frumoase rezultate şoferilor îi recunoşti pe cei ce
liuc aplică o iniţiativă deose­ l-au adus lucrătorii magazinelor nr. 27 şi 30 din Cugir, nr. vor porni şi în această dimi­ (aşa e numit printre şoferi ti­ — Cum a fost pe luna mai
bit de valoroasă: „Nici un va­ Ingr. GH. COMŞUŢA 8 şi 9 din Deva şi altele. neaţă spre Izvoarele Crişului: nărul Dumitru ivan), un pa­ — l-a întrebat prietenul ?
gonet de minereu rebutat“. Ea Dumitru Ivan, Petre Mocanu. chet cu reviste şi ziare.
!Ş fost îmbrăţişată pe rînd de (Continuare în pag. 3-a) IOAN ROŞU loan Corchiş, Iosif Avram, Ef- — Am avut economii la ben­
'către minerii de la Gheiar, Lu- timie Talpoş şi pe cei doi Păs- Maşina a pornit apoi lin, zină şt ulei, maşina merge
contabil şef la O.C.L. Alimentara cuţ. treptat acul ăe pe cadran in­ „ceas“, munca vii-a fost răs­
dică 20, 30, 45 Tem. pe oră Şi plătită. Peste salariul ăe bază
interraionala Deva Din coloană se desprinde au­ se opri aici. Şoferul ocoleşte am primit în plus 400 lei. A-
tocamionul „Steagul roşii" nr. gropile ivite In urma ploilor cum, in prima decadă, am o
25716 HD., la volanul căruia abundente. Drumul e greu. economie de 50 litri benzină
utemistul Dumitru Ivan este Serpentinele urcă şi coboară şi 2 i. de ulei. Pentru viitor
gata de plecare. Maşina lu­ mereu. La Bulzeşti, o scurtă vreau să depăşesc planul la
ceşte de curăţenie — ca şi ce­ oprire în ă m m : controlul tone kilometrice şl la econo­
lelalte de altfel — şi dacă nu circulaţiei. mii cu 10 la sută. Ce noutăţi
ai cunoaşte drumul de catego­ să-ţi mai ’Spun ? M-am abonat
ria a Vl-a pe care îl străbate, ¦— Bun şofer •— se aude gla­ la „Ştiinţă şi tehnică“. ieri
ai crede că îşi plimbă roţile sul şefului postului de miliţie mi-am cumpărat un manual
numai în jurul bazei sau prin din Bulzeşti. de mecanică, iar mîine mă voi
oraş. duce să ascult ansamblul „Cio-
La punctul Certez, autoca­ cirlia"-. ' - ' '
— Maşina ne este ca un mionul a fost încărcat cu buş­
prieten drag — spune tinărul teni. rMaşina încărcată cu putfU
tone buşteni a pornit spre
şofer, continuînd să şteargă şl După ce a controlat încărcă­ Rişculiţa. La volan acelaşi şo­
cele cîteva fire de praf de pe tura şi a cerut să se fixeze
parbriz. Şi-apoi, la fiecare mai bine doi buşteni, a plecat fer tinăr, brunet, cu ochi că­
din nou pe acelaşi drum greu,
dar pitoresc.

700—800 km. parcurşi îi facem La înapoiere, pe parcurs, s-a prui, fredona „Cîntecul şofe-
o revizie, o gresăm, o spă­ întilnit cu un prieten ce pleca mlui“.
lăm...
VEDERE GENERALA A SEMICOCS ERIEl DIN CALAN. spre Scărişoara Cîmpenilor şi I. ANGHEL

vv'V,,'VVV' n/ ^ V ''W V ''V * V " V * V '