Page 83 - 1961-06
P. 83
Nir. 2021 ^ • ^ i-1mamigaastactsaa?ijgj&g DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8
MBMBEBaâBHBB
« © n d a ie e re a , ARTISTA AM ATOARE IMPORTANT
o r g a n i z a ţ i e i « ie p a r t ie l pentru posesorii de bilete ia
„MARELE CONCURS POPULAR PR0N0EXPRES“
Adunarea generală pentru da economic de 101.000 lei, eviden- 23 aprilie 19G1. In sala Tea liniştea aşternută în sală vocea sese în culise, dar în sală mai La 2 iulie 1961, fără nici ° amînare, va avea loc tragerea, cari
rea de seamă privitoare la ac ţiindu-se în mod deosebit echi trului de Stat „Valea Jiului“ ei a răsunat melodios: va consta din 6 extrageri.
răsunau încă aplauzele...
— Fiecare extragere va fi compusă din: o literă şi şase cifre.
tivitatea desfăşurată in perioa pele conduse de tovarăşii Grot- din Petroşani, avea loc faza re ...Pe valea Haţegului it
gională a celui de-al Vl-lea Bună-i viaţa omului, ...La Deva, la spectacolele SE GÎŞTIGĂ:
da de la alegeri şi pînă în pre tendorfer Erhard şi Wilcek Ro concurs al formaţiilor de: artişti C-azi munceşte pentru el date în Haţeg şi-n deplasările
amtatori. Printre cei aflaţi în Nu slujeşte la castel... făcute cu anisaţmiblul Casei ra PREMII EXEMPLU
zent — caie a avut loc în aceas land, care au adus importante ciulise, o fată cu obrajii aprinşi ...Ecoul ultimului vers s-a ionale de cultură la Batiz, Sar- @île 50.000 lei, toate biletele cu literă şi 6 cifre (A 715683)
de emoţia ce i-o inspira impu stins şi el între pereţii sălii. mizegetusa şi Baru Mare, la
tă lună — a constituit un eve economii prin reducerea cu 0,2 nătoarea scenă şi privirile a Viorile, acordeoanele, contraba Ciopeia şi Reia, la Silvaş şi Sîn- ii 25.000 b u 1» ,i 6 cifre, indifereni litera ( 715683)
sute de spectatori — îşi aştepta sul şi toate celelalte instrumen tămăria, la Hăţăgel, Olopotiva it aooo 1* n I» „ literă şi terminaţie de 5
niment important în viaţa şi ac la sută a procentului de brac rîndul. Cind l-a auzit pe pre te ale orchestrei au amuţit. O şi în alte multe părţi, solista
zentator anunţînd: „Ascultaţi clipă, dar numai o clipă, în Ana Voicu a devenit bine cu cifre (A 15683)
tivitatea membrilor şi candida admis. aoum pe Ana Voicu, solistă a sală s-a aşternut o linişte per noscută ca solistă şi interpretă. - .,». b terminaţie de 5 cifre, indi
Casiei raionale de cultură din fectă. Tovarăşii din comisia de 22 mai 1961. Salariaţii sfatu H 2.500 n 5»
ţilor de partid din organizaţia O atenţie cuvenită a fost a- Haţeg, oare va interpreta cân selecţionare s-au privit, au clă lui popular raional s-au adunat
tecul din noul folclor haţegan tinat semnificativ din cap şi pentru cîteva minute. Tovară ferent fitera ( 15683)
'de bază P.M.R. a fabricii de hîr- cordată de către organizaţia de „Bădiţă cu pâr eiontat“ — ini s-au plecat asupra caietelor de şul Aurel Rotaru, vicepreşedinte
ma a început să-i bată puter însemnări. „Ce calificativ voi al comitetului executiv a expli 680 5» t» 1» „ literă şi terminaţie de 4
partid şi muncii cu inovatorii nic. A păşit ou emoţie în scenă. primi ? Am cântat oare bine ? cat motivul
tie j Mai“ Petreşti. N-a mai văzut nici orchestra Le-o fi plăcut ascultătorilor ?“. cifre (A 5683)
şi nici pe dirijor. A auzit ca Numai o clipă a fost tăcere de — Tovarăşa Ana Voicu s-a
Cu această ocazie, s-a anali şi raţionalizatorii. Aceasta a prin vis acordurile orchestrei, plină in sală, dar, în clipa aceea !i L50 H ii t» 11 terminaţie de 4 cifre, indi -
a numărat în gind măsurile si-n Ana Voicu, sol al folclorului ha clasat pe locul I la faza regio
zat cu multă —— ____ dus la depune ţegan, în mijlocul celor ce nală a celui de-al Vl-lea concurs ferent litera ( 5683)
sfredelesc munţii, şi-a pus nu al artiştilor amatori. 683)
răspundere acti rea a 21 propu meroase întrebări. O clipă dhar 9 100 V îi 1? „ literă şi terminaţie de 3 683)
vitatea organiza La fabrica de fîîriie neri de inovaţii Cînd a fost invitată să-şi pri cifre (A
a fost linişte deplină. Apoi, pal mească diploma de solistă frun n 50 b î» ii „ terminaţie de 3 cifre, indi
torică, întărirea ,1 Mai“ Petreşti şi raţionalizări, mele bătătorite ale minerilor taşă şi premiul pe oare insti
spiritului de dis dintre care 9 au s-au dezlănţuit intr-o adevărată ferent litera (
cascadă de aplauze. Solista a tuţia i-1 oferea, faţa sărbători
ciplină în mun fost aprobate salutat emoţionată publicul şi tei se împurpurase. In afară de aceste premfi în număr de 72.000, în valoare de
s-a retras de pe scenă. Ajun
că, înfăptuirea sarcinilor ce se şi puse în aplicare (aducînd Ana Voicu repetă acum me 12.000.000 lei se oferă
desprind din hotărîirle anteri economii antecalculate de reu. Ea ştie oă la Braşov, la
oare ale organizaţiei de bază. 120.000 lei), iar 7 sînt în curs IN PLUS :'
De asemenea, a fost dezbătută de experimentare. faza interregională, va avea
posibilitatea ajutorării tinerilor concurenţi de seamă, dar e ho- * 120 EXSURSII IN U.R.S.S., prin O.N.T. Garpaţi, pe baza unei termU
muncitori care nu stăpînesc Prin organizarea întrecerii so tărltă să nu se dea bătută. naţii de 6 cifre, indiferent litera. ^
încă tehnica conducerii maşini cialiste pe profesii, cît şi a con
lor. sfătuirilor de producţie, s-a ac PETRE FARCAŞ1U De asemenea, se vor maf acorda:
celerat ritmul de lucru, a fost
In vederea creşterii şi pre îndeplinit planul de producţie • 60 PREMII SPESIALE (aparate de radio „Stern 2“ cu transîstorf,
gătirii tinerelor cadre, biroul la toţi indicii, productivitatea
organizaţiei de bază, împreună muncii a crescut cu 8,11 la sută portative), participanţilor la concursul PRONOSPORT din 25 iunie 1961
cu colectivul de conducere al şi a scăzut preţul de cost cu prin tragere la sorţi a taloanelor),
fabricii, a organizat cursuri de peste 0,2 la sută faţă de an
minim tehnic, în cadrul cărora gajament. • 50 PREMII SPESIALE (frigidere „Alka" din import), participanţilor fă
muncitorilor mai puţin pregătiţi
li s-au predat cunoştinţe teore Comuniştii din această orga Concursul PRONOSPORT din 2 iulie 1961 (prin tragere la sorţi a ta!*'
tice despre procesul tehnologic, nizaţie de bază sînt hotărîti să loafielor);
cunoştinţe care au fost com-
' pictate apoi cu lucrări practice muncească în viitor cu forţe şi • 80 PREMII SPEQIALE (biciclete „Diamant") participanţilor Ia con?
la maşini. cursul PRONOEXPRES din 28 iunie 1961 (prin tragere la sorţi a ta*
mai sporite, să lupie împotrivă Ioanelor) j
In urma măsurilor luate, ti
nerii muncitori cunosc mai bine lipsurilor ce se mai manifestă, REŢINEŢI: Vînzarea biletelor se închide la 30 iunie 1961 inclusiv, la&
tragerea va avea Ioc — fără nici o amînarc — la 2 iulie 1961.
să îndeplinească şi să depăşeas
DIN PROGRAMUL DE RADIO
că sarcinile ce decurs din ho-
fY) i z Lt a 25 IUNIE 1961 23,52 — 23,55. Programul 11: 7,50)
14,00: 20,00; 23,00.
Programul 1: 8,00 Şcoala şi viaţa ;
tehnica şi procesul de producţie. tărîrile partidului şi guvernu De curind, la G.A.C. din neau. Vizitatorii s-au convins 9.00 Qurs de iniţiere muzicală ; 9,30
Teatru la microfon pentru copii: „Mă
Analizîndu-se munca de pri lui nostru. Silvaşul Inferior au venit in de ajutorul ce-l primesc co ria sa, puiul pădurii“ 1 11,00 Solişti U M u M a fo n
mire în partid şi îmbunătăţirea şi formaţii artistice de amatorii 13,10,
compoziţiei sociale a membrilor GHEORGHE ŞARAMET vizită vreo 40 de întovărăşiţi lectiviştii cind işi constru De toate pentru <o{i; 14,00 Vitrina p ro d u s e le I.C.IL
şi candidaţilor de partid, s-a economist, responsabil de grupă cu noutăji m uzicale15,20 La şeză
scos în evidenţă că printr-o mai din Sălaşul Superior. Vroiau iesc case noi. toare j 17,40 Melodii populare romî-
bună organizare a muncii po de partid neşti; 20,00 Teatru la microfon: pre
să vadă cu ochii lor cum După statisticile locale, ăe miera „întoarcerea“ ; 22,35 Muzică de S sm e r ia fa b ric a te
dans. din lapte ^
muncesc şi trăiesc colectiviş cînd e colectivă in sat, pes
Programul II: 8,30 Glubul voioşiei;
litice dusă în vederea primirii tii. te 100 de familii şi-m cum 9.00 Muzică populară romînească ; p a ste u r iz a t : i
10.00 Muzică din opere; 10,30 Re
în partid a celor mai înaintaţi Ion Nenăreanu, preşedin părat aparate de radio şi vista presei' străine : 13,40 Muzică
muncitori, s-a reuşit ca în aceas uşoară sovietică! 14,15 Muzică instru-,
tele colectivei, le-a făcut un mobilă, 8 motociclete, iar mentală; 15,15 Goncert de estradă;
16.00 Oameni Şi fapte; 16,30 Tineri
tă' perioadă să fie primiţi 7 can istoric al dezvoltării gospo peste 200 tineri poartă la interpre{i de muzică populară romî
nească; 19,00 Itlnerarii vechi şi noi:
didaţi de partid din rîndul ute- dăriei, i-a dus să viziteze mină ceasuri. Bărăganul; 22,30 Din cîntecele şi dan
miştilor, 4 din activul fără surile popoarelor.
toate sectoarele, le-a răspuns La constituire, fondul de
Buletine de ştiri şi radiojurnale
de partid, şi 11 membri la întrebările bază al gospo - Programul 1:7,00; 13,00; 22,00;
de partid. Din totalul tovară puse în legătu- dăriei coleeti-
şilor primiţi în rîndurile mem ra cu organi W SESPOHBENTULUl ve era de
brilor şi candidaţilor de partid, zarea muncii în 460.000 lei, iar
19 sînt muncitori şi 3 tehni
colectivă. Apoi, întovărăşiţil acum el se ridică la 1.220.503
cieni- au plecat prin comună. lei. Cele două grajduri cu o
; Organizaţia de bază a depus
Au vizitat uliţele cu casele capacitate de 260 capete ăe . © S I S ® '’ !
; o muncă susţinută în atragerea mari, noi şi frumoase ca a- bovine, pătulele, coteţele de © S ili® !
cele de la oraş, au văzut păsări, maternitatea în con-
; activului fără de partid la înde stîlpii pe care sînt instalaţi 'sttucţie, sădiul, camionul, 1
plinirea hotărîrilor partidului şi conductorii purtători de lu Uatoza şi altele, formează a- < Sm
guvernului, ca şi a sarcinilor ce
mină electrică, au citit afi vutul acestei unităţi agricole SINT hrănitoare V |
stau în faţa organizaţiei de bază şele ăe la cinematograf. socialiste. SI FOLOSITOARE
în ce priveşte pregătirea profe ÔRGa n iS m u lu i S ' SG - o c jz * ' 1
sională şi politică a muncito
rilor. Ei au ţinut să-i viziteze şi Numai anul trecut, colec GĂSESC DE viNZARE LA TOATE MAGAZI
pe colectivişti acasă. Unii au tiviştii din Silvaşul Inferior NELE Aumentare.coop de c o n s u m :
Şl lA P l-u ri
S-a insistat şi asupra meto vizitat familia colectivistului au obţinut din vînzarea cas
Vasiu Ioan Dudau, care şi-a traveţilor peste 60.000 lei, iar
delor bune folosite şi generali
renovat casa, a introdus lu ăe la constituire şi pînă in
zate în fabrică privind realiza
rea de economii, scoţîndu-se la mină electrică, şi-a cumpărat prezent au livrat statului pe
iveală şi lipsurile ce s-au mani mobilă şi aparat ăe radio. bază de contract mimale ăe
festat în această problemă. Ast Alţii, au fost oaspeţii colecti
fel, propunerile comuniştilor şi vistei Sofia Jiga. Şi aici' au peste 1.000.000 lei.
avut ce vedea: grajd nou,
exemplul lor personal la locurile Dezvoltarea gospodăriei co
de muncă au făcut posibil ca casa in construcţie. lective a permis ca şi veni
turile colectiviştilor să creas
de la începutul anului şi pînă întrebările nu mai conte- că. Pe primele trei luni ale
în prezent să se realizeze o
anului s-au împărţit ca a-
vans 17.500 lei, iar zilele
In anii trecuţi, Sfatul popu Comisiile permanente —comunale au desfăşurat o acti acestea alte 20.000 lei se vor
lar raional Ilia a primit un vitate deosebită şi în ceea cej
sprijin preţios în munca sa din priveşte construcţia de lucrări! împărţi ca avans în contul
partea comisiilor permanente.
Bogata experienţă acumulată a în sprijinul muticii prin contribuţie voluntară. Ast-, zilelor muncă efectuate pînă
făcut ca încă de la sesiunea de fel, comisia permanentă dc gos-J
constituire a sfatului popular să podărire de pe lîngă sfatul, in prezent.
se pună un accent deosebit pe
organizarea comisiilor perma Despre toate acestea au
nente. Astfel, în raionul nostru,
comisiile permanente au fost sfaturilor populare popular al comunei Cărmăzi-! hiat cunoştinţă cu nespusă
constituite pe diferite ramuri de neşti a făcut un studiu amănun-'
activitate, ţinîndu-se seamă de ţit asupra posibilităţilor de crea-; satisfacţie întovărăşiţil din
specificul problemelor şi nevoi
le locale ale fiecărui sfat popu pentru deschide- TEODOR VASIU ducă de la ie a fondurilor necesare con Sălaşul Superior, veniţi in AL FABRI CI I DE
lar comunal. Pe lîngă aceste ANTIBIOTICE IAŞI
comisii au fost alcătuite active rea a trei carie- preşedintele Comitetului executiv 180.000 lei pen- struirii unui dispensar medical,] ospeţie la colectiviştii sil- UNGUENT.PENTRU
lărgite în care au fost antrenaţi UZ VETERINAR
muncitori, ţărani muncitori, teh re locale pe dru- al Sfatului popular raional IHa ţ ru un grajd CU cît şi asupra căilor de procu văşerd.
nicieni, oameni care se bucură întreprinderea de Sfat pentru Aprovizionare
de popularitate. Activul lărgit murile Roşeam -------- o capacitate de rare a materialelor de construc SIDONIA BARBU cu Animale de Reproducţie — I. S. A. A. R. Deva
al comisiilor permanente aduce
un aport preţios la rezolvarea —Dobra, Gurasada—Cărmăzi- 70 capete vite mari, la numai ţie din resurse locale. Deputa strada Aurel Vlaicu nr. 17, telefon 169
diverselor probleme care stau ţii Virgil Dehelean, Trandafir
în fata sfaturilor populare. neşti, Tisa—Căprioara şi altă 53.420 lei. C ern tracteaza şl aeM ® i$i© ii© aza
carieră pe drumul Ilia—Vorţa— Iniţiative şi realizări impor Costea, Iovu Mederea, LudoviG viţele, juninci şi vaci de prăsită
încă de la constituirea sfatu Visca. In urma deschiderii ca tante au avut în munca lor şi Mederea, au stat de vorbă cu
rilor populare, majoritatea co rierelor, s-a reuşit ca preţul de comisiile permanente de pe lîn cetăţenii în problemele respec Inifiafiva m inerilor Pentru vitele şi junincile provenite din vaci cu
mitetelor executive ale sfaturi cost la m.c. de balast extras şi gă unele sfaturi populare co tive. Ca urmare s-a hotărît ca producţii mari de lapte şi contractate cu I.S.A.A.R.
lor populare din raionul Ilia, transportat să se reducă munale. Este demn de remarcat fiecare cetăţean să contribuie cu din T eliu c poate fi Deva, se obţin preturile cele mai avantajoase.
au sprijinit îndeaproape activi cu 40—45 lei. Aceasla în studiul întreprins de comisia cîte y2 m.l. lemn de foc necesar
tatea comisiilor permanente. seamnă că la cei 5.000 permanentă agricolă de pe lîn la arderea a 4 cuptoare de var- a p lic a tă şi la m ina Adresati-vă cu încredere medicilor
.Acestora le-au fost aduse la m.c. piatră extrasă şi tran gă sfatul popular al comunei Varul a fost valorificat, iar cu veterinari şi inginerilor zootehnişti
cunoştinţă sarcinile din planu sportată pe drumurile amin Burjuc. F.a a sesizat faptul că fondurile respective s-a trecut Deva C reşfefi cît mai m ulte vtfele de prăsilă !
rile de muncă ale comitetelor tite s-a realizat o economie la în fiecare an, Valea Lăpugiului la procurarea materialelor ne C ontractafi-le cu I.S.A.A.R. Deva!
executive şi au fost îndrumate se revarsă peste terenurile cesare construcţiei dispensaru (Urmare din pag. l-a)
să-şi axeze activitatea pe aces buget de 23.500 lei.
tea. In baza acestor indicaţii, O frumoasă realizare s-a ob G.A-C. din Tătărăşti, Tisa şi lui. De asemenea, tot la propu realiza destul de bine prin in
Eomisia permanentă de gospo ţinut şl în domeniul agricol unde Burjuc. De aceea, a propus exe nerea acestei comisii permanen troducerea mărcilor (care de
dărire comunală, şi-a prevăzuî te au fost procurate lemnele ne altfel există) şi care să cir
şă studieze problema: „posibi comisia permanentă agricolă din cutarea unui dig care să zăgă cesare construcţiei, iar prin mo cule pînă la siloz.
lităţile şi căile de reducere a cadrul sfatului popular raional zuiască apele văii. Tot această
preţuÎul de "cost la întreţinerea ă făcut un am'piu studiu cu pri comisie a propus şi săparea bilizarea cetăţenilor la muncă Bineînţeles că în cele de mai
vire la mărirea volumului lu unui dig care să colecteze pri voluntară s-au extras şi depo sus am indicat doar cîteva din
drumurilor“. Deplas’îndu-se în posibilităţile care ar putea face
mai multe puncte din cadrul ra crărilor de construcţii în G.A.C. măvara şi în perioadele ploioa zitat peste 50 m.c. piatră de ca iniţiativa minerilor din Te
ionului, această comisie a pre şi cu privire la căile de redu se apele care se adunau pe tar construcţie. liuc să poată fi aplicată cu
zentat un referat cu privire la cere a preţului de cost ăi lor. lalele gospodăriilor colective Aceste rezultate bune obţinute succes şi la mina Deva. Ele
deschiderea unor balastiere lo Ca urmare a studiului între amintite. In urma studiului şi a de către comisiile permanente sînt însă mjai multe. Comitetul
cale pe reţeaua drumurilor care prins şi a măsurilor luate, s-a propunerilor făcute, deputaţii din raionul nostru alt fost popu de partid al exploatării şi comi
’necesitau a fi întreţinute. Pe reuşit să se dea în folosinţă în Nistor Teofil, Silviu Dragoş, larizate şi generalizate. In vii tetul sindicatului trebuie să le
tor vom organiza şi unele studieze şi să le înfăptuiască
baza acestor propuneri, Comi acest an un număr de 12 graj Aurel Bota, Emil Furdui, Su- schimburi de experienţă între cu toată atenţia.
duri cu o capacitate de 770 ca sana Negru şi alţii, au mobi comisiile permanente din raion.
tetul executiv a! Sfatului popu pete vite mari, 5 saivane şi 7 lizat cetăţenii, reuşindu-se să Considerăm că tonte aceste re Cu siguranţă că traducerea
remize pentru uneltele agricole. se execute un dig lung de 1.000 în viaţă a măsurilor tehnico-
lar raional Ilia, a. luat măsuri. zultate au fost posibile şi dato organizatorioe luate pînă acum
Cît priveşte preţul de cost al m. şi un canal de 1.500 m. Aici rită faptului că în activele lăr de conducerea exploatării şi or
lucrărilor, trebuie amintit, că s-au prestat peste 20.000 ore gite ale comisiilor s-a muncit ganizarea unei însufleţite între
prin fol'oslreă materialului lem muncă patriotică, obţinîndu-se cu mult interes, s-au făcut 'pro ceri sbcialiste între brigăzi şi
nos din parchetele comunale şi o economie de peste 70.000 lei. puneri valoroase. Cunoscînd sectoare pe baza iniţiativei „Nici
de pe terenurile G.A.C., prin fa un vagonet de minereu rebu-
specificul muncii tuturor sectoa tat“, vor face ca în perioada
bricarea varului, în cuptoarele Prin executarea acestei lucrări relor de activitate, aceşti tova următoare calitatea minereu
locale, precum şi, prin extrage vor îi, protejate de inundaţii răşi au putut să acorde un aju lui ce se extrage de la mina
rea. balastului şi pietrei necesa peste 300 hectare teren arabil. Deva să se îmbunătăţească sim
re din cariere proprii, s-a-, reu tor substanţial, comisiilor - per ţitor.
şit ca preţul- de cost să se re- M-aj. multe cornisH •iehfe
manente pe lîngă care acti
de pe lingă sfaturile populare vează.