Page 84 - 1961-06

DRUM UL SO C IALISM U LU I
Ä
ULTIMELE ŞTIRI “ ULTIMELE ŞTIRI
Năzuinţele poporului laoţian spre pate
slut apropiate oamenilor sovietici
Declaraţiile lui G. M. Puşkin la conferinţa pentru Laos de la Beneva
GENEVA (Agerpres).
„Năzuinţele poporului laoţian
'de a-şi asigura pacea şi liniş-
‘ tea, a declarat la 22 iunie, în
padrul celei de-a 22-a şedinţe din
Palatul Naţiunilor, G. M. P'uş-
1Lin, locţiitor al ministrului A-
îacerilor Externe al U.R.S.S.,
sînt deosebit de apropiate şi în­
ţelese de oamenii sovietici. Aş
"dori să subliniez în mod deose-
!;bit aceasta astăzi, la 22 iunie,
: în ziua în care cu 20 de ani în
urmă Germania hitleristă a ata­
cat în mod perfid Uniunea So­
vietică şi ne-a împins ţara in­
tr-un război de lungă durată“.
G. M. Puşkin a expus punc­
tul de vedere sovietic asupra po­
ziţiei puterilor occidentale.
Subliniind că propunerile Oc-
:Cee«:
Zürich •; Convorbirea prinţului Sufanuvong
cu corespondenţii ţărilor socialiste
! ZÜRICH 23 (Agerptes)’.
Intr-o convorbire cu corespon-
'denţii ţărilor socialiste, la 22
iunie, prinţul Sufanuvong, con­
ducătorul Partidului patriotic
Neo Lao Haksat a declarat:
„Am venit la Zürich, împreună
cu prinţul Suvanna Fumma, pen­
tru a ne întîlni cu prinţul Boun
Oum şi a ne înţelege asupra
creării unui guvern unic de coa-
Jitie pe o bază tripartită“.
Referindu-se la problema for­
mării guvernului, prinţul Sufa-'
nuvciig a spus că „poziţia Neo
Lao Haksat a rămas neschim­
bată. Singurul lucru cu care sin­
tern de acord este ca guvernul
unităţii naţionale să fie condus
de prinţul Suvanna Fumma şi
nu de altcineva, a spus el. Gu­
vernul condus acum de el este
singurul guvern legal. El este
recunoscut de multe state, inclu­
siv de ţări capitaliste, fată de
ce în această problemă nu vom
accepta niciodată un compromis“.
Prinţul Sufanuvong a arătat
Ţn continuare că se poale consi­
dera că întîlnirea de la Zürich
a fost încununată de succes. Cît
de eficientă este înţelegerea rea­
lizată. o va arăta viitorul. Aceas­
ta depinde în primul rînd de cît.
de cinstit va fi ea respectată şi
cît de curînd vor manifesta toa­
te părţile bunăvoinţă.
Sufanuvong a declarat că în
cursul tratativelor s-au făcut
încercări de a justifica politica
blocului militar S.E.A.T.O. care
urmăreşte să împiedice crearea
unui Laos neutru.
Referitor la influenţa rezulta­
telor întîlnirii de 1a Zürich a-
îupra desfăşurării Conferinţei de
la Geneva pentru Laos, prinţul
Sufanuvong a răspuns:
•In comunicat există un capi­
tol special — politica externă a
guvernului — alcătuit din 5
sunete — care determină princi- şi Ambriz, un port-cheie al trupe- trupele coloniale din Angola.
Mişcările
Nemulţumirea ţăranilor fran­
cezi faţă de actuala politică a
guvernului francez a luat în
Franţa o largă amploare. In
noaptea de 7 spre 8 iunie 5.000
de ţărani din regiunea Bretagne
au pus stăpînire pe clădirea sub­
prefecturi! din Morlaix, departa­
mentul Finistere, alungind auto­
rităţile de la conducere timp de
cinci ore, pînă la intervenţia po­
liţiei.
Aceasta a fost seînteia care a
aprins în Franţa larga mişcare
ţărănească. Principalul scop al
acestei mişcări ţărăneşti, sau maî
precis al acestui „mic război agri­
col“, cum îl denumeşte agenţia
„France Presse“, este înlătura­
rea disproporţiei care există în
momentul de faţă între preţurile
agricole şi cele industriale, su­
primarea superfiscalităţii care a-
pasă greu pe umerii gospodări­
ilor mici şi mijlocii, acordarea
de credite necesare cumpărării
de echipament agricol, precum
şi obţinerea de debuşeuri pentru
exporturile agricole ale Franţei.
Explozia de nemulţumire a ţă­
ranilor francezi, care în ultimele
zile s-a extins asupra marii ma­
jorităţi a regiunilor agricole ale
Franţei şi a îmbrăcat pe alocuri
un caracter deosebit de ascuţit,
este un aspect al crizei agricole
"din Franfa care de mai mulţi
ani constituie un izvor de puter­
nice nemulţumiri. Acest lucru
este recunoscut chiar de presa de
'dreapta franceză. Ziarul „Pari­
sien Libere“ scrie că „răbdarea
ţăranilor a ajuns la limită. Nu
prosperitatea i-a silit pe ţărani
să-şi părăsească pămîntul în
plină'.: campanie ü nruricilor ’agri­
cole, scrie ziarul, ci situaţia grea,
Redacţia şî administraţia ziarului: D eva str. 6 Martie nr. 9. T elefon: 188: 1 8 9 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale . P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul ,.6 Aususr“ — Pcirn-jaru
Kr. 2021
l-au încheiat tratativele sovieto-chineze
în problemele colaborării economice
si tetinico-stiintifice
MOSCOVA 23 (Agerpres). — naţionale a celor două ţări.
TASS transmite :
Cele două părţi au căzut de
In comunicatul dat publicităţii acord ca, folosind diferite for­
la Moscova cu privire la trata­
U LT IM E LE ŞTIRI * U L T IM E L E Ş T IR I tivele sovieto-chineze în proble­ me, să înfăptuiască şi pe viitor
mele colaborării economice şi teh- schimbul de experienţă tehnico-
ştiinţifică şi de realizări în dife­
nico-ştiinţifice se arată că, în rite domenii ale economiei, ştiin-:
cei cîţiva ani care au trecut, co­
Dr. Sukarno a sosit Ia Tokio tei şi tehnicii.
laborarea bazată pe principiile
TOKIO 23 (Agerpres). — internaţionalismului proletar, e- Acordurile cu privire la cola­
La 23 iunie a sosit la Tokio venind de la Copenhaga, dr. galifăţii în drepturi şi ajutoru­ borarea economică şi tehnico-
Sukarno, preşedintele Republi cii Indonezia. lui reciproc frăţesc a fost rod­ ştiinţifică reciprocă au fost sem­
nate la Moscova Ia 19 iunie.
E«0®S5 nică.
Părţile şi-au exprimat satis­ La 22 iunie delegaţia guver­
cidenţului au fost. precizate, de un control internaţional aproape P. C. F. acordă sprijinul său
fapt de abia la 20 iunie, în timp toate laturile vieţii interne a luptei drepte a ţărănimii facţia reciprocă faţă de rezul­ namentală economică si tehnico-
ce propunerile sovietice au fost Laosului“. ştiinţifică a R. P. Chineze în
prezentate în forma lor definiti­ tatele tratativelor în problemele frunte cu Gu Tzo-sin, vicepreşe­
Conducătorul delegaţiei sovie­ colaborării economice şi consi­ dinte al Comitetului de Stat at
vă imediat după deschiderea, con­ tice a respins categoric ideea deră că noile acorduri în aceste
ferinţei reprezentantul Uniunii învestirii Comisiei de control cu Planificării al R. P. Chineze a
Sovietice a declarat că clauzele împuterniciri care de fapt i-ar probleme vor contribui la dez­ plecat din Moscova pe calea ae­
permite să-şi dicteze voinţa gu­ voltarea continuă a economiei rului spre patrie.
principale ale proiectului franco-
american contravin principiilor vernului laoţian. El a respins, PARIS 23 (Agerpres). — gricultura franceză este lipsită î«®©©=
de asemenea, încercările de a După cum relatează ziarul de pieţele necesare desfacerii
independenţei şi neutralităţii Lao- transforma însăşi conferinţa de „Combat“, în dimineaţa zilei produselor sale se datoreşte Conferinţa de presă a lai 0. Push
sului. de 23 iunie peste 50 din cele scăderii continue a puterii de
la Geneva într-un. fel de organ 89 de departamente ale Franţei cumpărare a oamenilor mun­ WASHINGTON 23 (Ager­ Ca răspuns la numeroasele
Esenţa propunerilor puterilor permanent asemănător unui con­ au fost cuprinse de puternica cii, impozitelor ridicate pentru pres). — TASS transmite : întrebări ale corespondenţilor,
occidentale, a subliniat G. M. siliu de tutori, întrucît un ase­ mişcare ţărănească. acoperirea cheltuielilor militare, D. Rusk a subliniat că poziţii
Puşkin, se reduce la instituirea menea mod de a aborda proble­ precum şi aplicării acordului cu La 22 iunie a avut loc la
sub steagul apărării neutralităţii ma nu este numai nejust ci şî Biroul Politic al C.C. al Par­ privire la „piaţa comună“. Statelor Unite şi a ţărilor alia­
Laosului a unui control multila­ nerealist. Washington conferinţa de pre­ te ou ele, în problema germa­
teral asupra acestei ţări echiva­ tidului Comunist Francez a Confederaţia Generală a să a secretarului de Stat al
lent cu un regim de tutelă. „Ori­ G. M. Puşkin a spus că pro­ Muncii din Franţa subliniază S.U.A. Dean Rusk. nă şi îri cea a Berlinului, rămî­
cum am privi aceste propuneri, dat publicităţii o declaraţie în în declaraţia dată publicităţii ne neschimbată, că Statele Uni­
din ele rezultă în mod clar că punerile sovietice reprezintă o că actualele acţiuni ale ţărăni­ In cursul conferinţei de pre­ te intenţionează să-şi „apere
se intenţionează să se pună sub care salută mişcarea ţărănimii mii franceze, precum şi uriaşe­ să, secretarul de stat american
bază bună pentru soluţionarea şi-a asumat sarcina nedemnă cu hotărîre drepturile şi obli­
pentru satisfacerea revendicări­ de a prezenta într-o lumină gaţiile“ şi vor ca Uniunea So­
problemei laoţiene. „Oricine va falsă propunerile clare îndrep­ vietică să ştie acest lucru.
lor lor juste.
tate sp're asigurarea păcii în Totodată, secretarul de Stat
Iri declaraţie se reafirmă a declarat că, deşi Statele Uni­
întreaga lume, cuprinse în cu-
sprijinul P.C.F. acordat luptei
violarea rostită de N. S. Hruş-
privi obiectiv aceste propuneri va drepte a ţărănimii. Partidul Co­ le greve ale clasei muncitoare ciov la adunarea reprezentan­ te nu pot fi de acord cu încer­
fi de acord că ele ţin seama de munist Francez apreciază că a- sînt expresia de nemulţumire ţilor vieţii publice din Mosco­ carea de a se schimba situaţia
devăraia cauză pentru care a- generală a poporului francez. va in legătură cu împlinirea a
modificările survenite în Laos actuală din Berlin, ele sînt ga­
din 1954 şi de situaţia existentă ta să discute problema germa­
piile de bază ale neutralităţii acum în această ţară, că ele por­ 20 de ani de la începerea Ma­ nă cu Uniunea Sovietică
nesc de la respectarea profundă
Laosului. Credem că dacă parti­ a drepturilor suverane ale po­ relui Război pentru Apărarea Referindu-se la problema de­
cipanţii la Conferinţa de l'a Ge­ porului laoţian şi asigură neu­
neva vor să ne ajute în tradu­ tralitatea Laosului“. Marionetele continuăIN CONGO: Patriei. In declaraţia pregătită zarmării, Rusk a spus că Sta­
cerea în viată a acestor prin- dinainte, pe care a citit-o Rusk, tele Unite nu sînt de acord cu
sipii, ei trebuie să ţină seama In încheierea cuvîntării sale se afirmă că cuvintele lui N. S.
de ceea ce se spune în comuni­ reprezentantul sovietic a dat o să-şi tacă de cap Hruşciov despre intenţia Uni­ discutarea concomitentă a pro­
ripostă celor care califică drept unii Sovietice de a semna, îm­ blemelor dezarmării şi interzi­
catul nostru. Aceste principii „propagandă“ critica adusă po­ cerii experienţelor cu arma nu­
constituie baza aprobată de cele ziţiei puterilor occidentale şi a preună cu celelalte state iubi­
trei părţi şi nu vom fi de acord condamnat tapajul în jurul pro­ LEOPOLDVILLE 23 (Ager­ Mobutu atunci cînd se va în­ cleară.
cu nici un alt principiu. blemei asigurării cu mijloace pres). truni parlamentul congolez. toare de pace, pînă la sfîrşitul
tehnice a Comisiei de control. Ga răspuns la întrebarea pri­
Sîntem de părere că, dacă Tîrgul clicii Kasavubu-Mobu- Ghombe face deocamdată pro­ acestui an, Tratatul de pace cu vind desfăşurarea tratativelor
participanj*\la Conferinţa de la „De ce, totuşi, se insistă atît tu cu conducătorul separatişti­ R. D. Germană, nu p'ot deci! începute !a 19 iunie la Was­
Geneva nu vor ţine seama (îs de mult asupra problemei mij­ lor katanghezi, Chombe, a luat misiuni numai în ce priveşte hington în problema dezarmă­
aceasta, ei nu vor reuşi să ob­ loacelor tehnice ? — a întrebat trimiterea deputaţilor katan­ să „intensifice încordarea in­ ri'. Rusk a declarat că, deoare*
ţină rezultate pozitive“. G. M. Puşkin. Nu cumva aceas­ o nouă întorsătură. ternaţională“.
ta se explică prin tendinţa ca ghezi la Leopoldville dacă în
„Există o problemă importan­ încă înainte de adoptarea de co­ Rusk nu s-a dat în lături de
tă care constituie obiectul unei mun acord de către conferinţa In seara zilei de 22 iunie, schimb i se va da posibilitatea la ameninţări făţişe. ce au trecut numai trei zile,
discuţii animate la Geneva — noastră a unor hotărîri să se Ghombe, „preşedintele" Kafan- să se înapoieze imediat la EF- este prematur să se tragă vreo
problema controlului internaţio­ creeze în Laos un aparat de con­ sabethville. Statele Unite şi aliaţii lor, a concluzie sau să se facă decla­
nal, a spus în continuare Sufa­ trol situat deasupra guvernului găi, a organizat sub „suprave­ declarat dînsul, şi-au asumat a- raţii publice.
Laosului şi care, ulterior, să se gherea“ personală a lui Mobu­ Dar numai prezenţa deputa­ riumite obligaţii în ce priveşte
nuvong. Sîntem de acord numai transforme automat într-un apa­ tu o conferinţă de presă la ţilor katanghezi nu satisface
rat de tutelă internaţională asu­
cu controlul prevăzut de acor­ pra Laosului ?“. Leopoldville. PotrivT corespon­ calculele clicii de la Leopoldvi­ Berlinul occidental. Trupele Se întăresc rindurile
durile de la Geneva din 1954. dentului agenţiei France Pres­ lle care urmăreşte cu orice preţ occidentale, a continuat el, „se
După părerea noastră, Comisia McDonnald (Anglia) care pre­ află în acest oraş pe drept şi P.C. din Marea Brilanie
zida şedinţa a declarat că şedin­ se, Ghombe a declarat cores­ să capete voturile deputaţilor vor rămîne acolo...".
internaţională de supraveghere ţa următoare va avea loc luni pondenţilor: „Am fost eliberat din Katangă. LONDRA 23 (Agerpres). —
şl control trebuie să îndeplineas­ 26 iunie. După cum relatează „Daily
că sarcina de a supraveghea în­ şi intenţioqez să mă înapoiez Dezbateri de politică externă Worker", William Lauchlau,
cetarea focului şi retragerea tru­ în Katanga“, ghombe a spus membru în Comitetul politic al
pelor şî personalului străin din însă că „va rţjmîne la Leopold­ m C a m e r a C@mun@!©r Comitetului Executiv al Parti­
Laos şi nu de a se amesteca în ville daca, autorităţile de la dului Comunist din Marea Bri­
treburile înterne ale tării noas­ Leopoldville vor „considera“ a- L O N D R A 23 (Agerpres). —¦ acest răstimp Uniunea Sovietică a tani«, a anunţat la 21 iun:e că
tre. nu de a stabili un control TASS transmite : depus eforturi sincere pentru a se în' ultimele trei săptămîni sute
asupra ei“. Prinţul Sufanuvong eeasta util“. ajunge la rezolvarea acestei pro­ de persoane au cerut să fie pri­
a declarat că-sprijină propune­ După cum reiese din relată­ Ştirile apărute în presă în le ­ bleme importante. mite în partid.
rile Uniunii Sovietice. gătură cu faptul că anumite cercuri Succese deosebite au obţinui
rile agenţiilor de informaţii, din S.U.A. insistă asupra reluării Lă întrebarea liderului opo­ în această direcţie comuniştii
experienţelor cu arme nucleare ne­ ziţiei, Gaitskell, dacă guvernul din comitatul Yorkshire. din
clica Kasavubu-Mobutu l-a ţi­ liniştesc serios opinia publică clin englez continuă să susţină punc­ nordul Angliei. Ziarul „Daily
Anglia. La 22 iunie, în Camera tul de vedere că problema înce­ Worker" precizează că numai
nut arestat pe Chombe pentru Comunelor, deputaţi laburişti au tării experienţelor cu arme nuclea­ într-o singură zi, la 1 iunie, în
!Mişcarea patriotică din Angola a-i smulge o serie de concesii. ridicat problema atitudinii guver­ re nu trebuie legată de tratativele Yorkshire au intrat în Parti­
nului englez fată de eventualita­ cu privire la dezarmarea gene­ dul comunist 102 noi membri.
L U A N D A 23 (Agerpres). lor portugheze pe coasta Atlanti­ Astfel, de pildă, Ghombe s-a tea reluaţii în S.U.A. a experien­ rală şl totală, M acmillan a răs­ Organizaţiile londoneze . ale
Lupta populaţiei angoleze îm­ cului. Peste 300 de patrioţi an­ ţelor cu arma nucleară. Partidului comunist au desfă­
potriva jugului colonial portughez golezi au încercuit com plet ora­ declarat de acord cu aşa-zisa puns că, după părerea sa, acest şurat o vastă campanie în a-
ia amploare. După cum relatează şul şi au tăiat comunicaţiile dintre „reorganizare, a forţelor arma­ Deputatul D enis Healey, care fel de a aborda problema nu va părairea păcii. Printre altele ele
agenţia France Presse, grupuri de acesta şi aeroportul care se află a luat cuvîntul din partea opozi­ au difuzat 250.000 foi volante
patrioţi au atacat în ultimele zile în împrejurimi. te congoleze", inclusiv a tru­ ţiei laburiste în probleme de po­ contribui la rezolvarea rapidă a în care se cere lichidarea baze­
numeroase localităţi din Angola litică externă, a cerut lui Mac- lor militare americane în An-
ca Lufica, Roca şi altele. Cuprinse de panică, autorităţile pelor din' Katanga sub coman­ millan să facă o declaraţie cu pri­ problemei interzicerii experienţe­ glia
Potrivit agenţiei portugheze da personală, a lui Mobutu. vire la politica guvernului englez
Lusitania printre acestea se află portugheze continuă să mobilizeze în problema interzicerii experien­ lor cu arma nucleară. „Cred, a
După cum se,pare însă, pro­ ţelor cu arme nucleare, în lumina
noi contingente pentru a întări blema deputaţilor katanghezi actualei situaţii a tratativelor de spus Macmillan, că atît timp cît
care constituie principalul o- vor dura tratativele moratoriul be­
biect al tranzacţiilor dintre nevol va continua“.
Leopoldville ,şi Elisabethviile,
n-a fost reglementată între ma­
rionete. Clica de la Leopoldville
insistă ca deputaţii katanghezi
să sprijine regimul Kasavubu-
la G eneva cu privire la încetarea ¦0S®»:
ţărăneşti din Franţa Franţei au şi făcut cunoscut că experienţelor cu arme nucleare. O carie albă pentru negri
la 27 iunie va fi organizată o Macmillan a declarat că po­
apăsătoare, lipsa de perspective, ca urmare a legii „transformării „zi a barajelor“ (blocarea şose­ Rhoclezia de sud va avea o membri. Din aceştia 50 vor
lelor cu ajutorul tractoarelor). ziţia puterilor occidentale în a-
iată cauza revoltei lor“. structurii agricole“ votată de nouă constituţie. Cu ifose şi trebui să fie albi. Alegătorii
Solidarlzîndu-se cu ţărănimea, ceastă problemă a fost expusă în
O altă cauză a nemulţumirilor parlament în iulie 1960, şi care clasa muncitoare din Franţa s-a nota memorială din 17 iunie a surle, guvernul englez a dat vor avea dreptul de vot îngră­
alăturat luptei drepte a aceste­
ţărăneşti o constituie contradic­ prevedea că în cazul măririi pre­ ia. La 20 !iunie, în marele cen­ guvernului S.U.A. adresată U niu­
tru industrial . Saint-Nazaire
ţiile puternice care macină „pia-i ţurilor la produsele industriale peste 10.000 de muncitori şi ţă­ nii Sovietice. Arătînd că în cei publicităţii o carte albă în dit de sensul de proprietate şi
rani au parcurs oraşul cîntînd
ţa comună“ a Europei occidenta­ va .avea loc şi o creştere a celor „Internaţionala“.; doi ani şi jumătate conferinţa de care sînt cuprinse „principi­ studii. Şi în felul acesta ma­
le în problema agrară. Aşa-zisa agricole, n-a rezolvat în fond ni­ De asemenea, la 21 iunie în la G eneva nu a obţinut nici un ile fundam entale“ ale acestei joritatea populaţiei băştinaşe
numeroase alte localităţi din nor­
„liberalizare“ a comerţului din mic, nefiind pusă în aplicare. Ca dul şi vestul Franţei, precum şl succes, primul ministru englez a noi constituţii cu care va fi va fi lipsită de dreptul de vot.
în regiunea pariziană solidarita­
cadrul ţărilor participante la a- urmare, prăpastia dintre creşte­ tea muncitorimii franceze cu ţă­ încercat să arunce asupra U niunii binecuvintat poporul acestei Abia 15.000 de negri vor pu­
rănimea a îmbrăcat caracterul
cest bloc economic este privită rea preţurilor la produsele indus­ linei alianţe puternice. Sovietice vina pentru impasul în ţări africane. tea vota. Num ărul total al lor
care a intrat conferinţa, deşi se
cu totul diferit de membrii „pie­ triale şi cele agricole, una din Agenţia France Presse menţi­ De multă vreme englezii se în ţară este de aproape
onează că în dimineaţa zilei de ştie în lumea întreagă că în tot
ţei comune“. Afirmaţiile guver­ cauzele actualei mişcări ţărăneşti, 22 iunie micul oraş breton, Mor­ laudă a fi deţinătorii monopo­ 3.000. 000. Dar chiar şi aceş­
laix, care la 7 iunie a aprins D ificultăţile prin
nului francez că tratatul de la a continuat să se adîncească de­ seînteia revoltei' ţărăneşti, a că­ lului democraţiei. La tribuna tia 15.000 cu drept de vot
Roma, care stă la baza consti­ venind extrem de ruinătoare pen­ pătat caracterul unui adevărat care trece economia
tuirii „pieţei comune“ va aduce tru marea majoritate a ţărănimii oraş asediat. Toate căile de ac­ O.N.U., reprezentanţii lor s-au care îndeplinesc cerinţele dis­
ces spre oraş au fost din nou engleză
o îmbunătăţire a exporturilor franceze şi a accentuat în mod blocate. La periferia oraşului şî arătat miraţi cînd s-a vorbit criminatorii ale noii constitu­
în centrul său 3.000 de poliţişti LONDRA 23 (Agerpres). —
franceze nu s-au adeverit. Refe- deosebit procesul de lichidare a şi jandarmi, înarmaţi pînă în Luînd cuvîntul la dejunul ofe­ de colonialism, declarind că ţii vor fi socotiţi alegători de
dinţi, supraveghează principalele rit de Asociaţia camerelor de
micilor gospodării ţărăneşti în clădiri ale oraşului. Această sta­ comerţ britanice, ministrul de rolul trupelor engleze în di­ categoria ll-a, din prima ca­
re de lucruri se datoreşte fap­ Finanţe S. Lloyd, a expus seri­
folosul marii gospodării capita-1 tului că în această zi a început oasele dificultăţi prin care tre­ verse ţări înapoiate nu este tegorie făcînd parte cloar al­
la Morlaix procesul intentat ce­ ce în momentul de faţă econo­
Comentariul zilei liste. lor doi conducători ai mişcării mia engleză. altul decît să aducă acolo li­ bii. In felul acesta consiliul
Măsura „urgentă“ luată în a- ţărăneşti : Alexis Gouvernece şi Potrivit declaraţiilor sale
ceste zile de guvernul francez ca Marcel Leon. principala dificultate o consti­ bertatea, progresul, democra­ legislativ va fi în realitate
tuie situat a balanţei de plăţi
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«¦¦¦¦¦¦¦¦¦ urmare a extinderii manifestaţi­ Intensificarea valului de ne­ a ţării al cărui deficit a atins ţia. dopr o unealtă in mina colo-
mulţumiri în rîndul ţărănimii anul trecut 344 milioane lire
ilor ţărăneşti — promiterea de franceze dovedeşte că această sterline. Lloyd a subliniat re­ Cartea albă a constituţiei naliştilor şi rasiştilor. Avînd 1
mişcare nu poate fi înăbuşită ducerea veniturilor pe oare le
rindu-se la aceasta, ziarul „Le credite pentru ţărani — fără a prin măshri represive. obţine ţara în urma scăderii Rhodeziei de sud, elaborată dreptul de a modifica şi con-'1
exporturilor. In schimb cheltu­
Monde“ arăta zilele trecute că a pune în discuţie cerinţele îndrep­ Lupta ţăranilor -francezi pen­ ielile guvernului englez în stră­ de aceiaşi guvern ai căror re­ stituţia, consiliul legislativ va ţ
tru apărarea; drepturilor lor le­ inătate au crescut cu 53 milioa­
devenit clar pentru toţi că „un tăţite ale ţărănimii franceze, nu gitime se îns.crje în., marea ac­ ne lire sterline şi, după cum ă prezentanţi se prefac a nu în­ putea sluji cu credinţă iptere-
ţiune, pe scară naţională a ma­ recunoscut Lloyd, majoritatea
acord în problema agrară în ca­ pot constitui, după cum a recu­ selor muncitoare din Franţa acestor cheltuieli a fost desti- ţelege sensul cuvintelor colo­ sele celor mai reacţionare
pentru o viaţă mai bună, pen­ . nată ‘nevoilor militare.
drul „pieţei comune“ e greu de noscut chiar un deputat de dreap­ tru reforme economice şi sociale Vorbind despre politica fi­ nialism şi rasism vorbeşte mai forţe.
cb caracter,.-democratic: ¦ nanciară a guvernului pe plan
realizat. Se poate spune dteci, a- ta ca Pieven, decit „o cataplas- intern, Lloyd a preconizat re­ convingător decît orice orator. Protestului vehement al repre
u ¦N. BÁDEA ducerea investiţiilor de capital,
rată ziarul, că şi în viitor va fi mă peste adevăratul rău“. Acea­ şi a alocărilor de stat,-precum- Clică rasistă a lui Edgar zentanţilor populaţiei locale,
' şi îngheţarea salariilor.
greu să se găsească o soluţie stă măsură n-a făcut pînă în Whiteeacl, prim ul m inistru al guvernul englez i-a răspuns
care să pună în mod concret prezent decît să amplifice şi mai Rhodeziei de sud, a salutat ca ¦prin organizarea unui referen­
bazele unei politici agrare pe sca­ mult mişcarea ţărănească, ea ex- m ultă bucurie această carte dum care va avea toc la 26 iu­
ra „celor şase", întrucît fiecare tinzîndu-se în numeroase alte re­ albă. Grupările democrate na­ lie.
vîsleşte singur în direcţia pe giuni cum ar fi spre exemplu
ţionale au protestat însă indig­ — Veţi putea să vă spuneţi
care crede că îi poate aduce une­ sud-vestul Franţei, unde după
nate. cuvîntul, să aprobaţi sau să
le avantaje“. cum arată agenţia „France Pres­
Guvernul englez îşi păstrea­ respingeţi constituţia. Ce vreţi
O sumară trecere în revistă a se“ sute de ţărani au manifestat
ză prin noua constituţie pe mai mult decît asta?
situaţiei în care se găseşte agri­ la 21 iunie purtîrid. pancarte pe
care vrea s-o instaureze, drep­ — Şi . cine participă la re­
cultura Franţei, ne arată că va­ care era scris : „Ţărani din Bre-
tul de a hotărî în. problemele ferendum ?
loarea producţiei agricole a a- tagne, sîntem' alături de voi !“,
m ajore ale Rhodeziei de suci. . — Păi.., toţi alegătorii cu
cestei ţări scade continuu. Mult „Lupta voastră este şi a noas­
trîmbiţata „reînnoire“ a agricul­ tră !“. Acţiuni similare au fost Populaţia africană răm îne ca drept, de vot.
turii, promisă de guvernul fran­ anunţate pentru zilele următoare şi înainte lipsită de orice d re p -' f Asta înseam nă 15.000 din
cez, a dus la scăderea neconte- dte Federaţiile sindicale ale furi politice. Consiliul legis­ 3.000.000. Intr-adevăr, curat
nilă „a nivelului de, trai al. ţări-, muncitorilor, agricoli clin .alte 1,6 lativ al tării va avea 65 de libertate englezească. . ,
nîîfiîi"'mici 'şi mijlocii. Desfiinţa-1' ‘ 'departamente clin sud-ve’st. 'Alte
rea aşa-ziselor preţuri „mobile“, 19 departamente din centrul