Page 85 - 1961-06
P. 85
U un e ^°
PROLETARI D IN TOATE-ŢĂRILE. U N IŢ I-V A l
!jí::;'•>:*
y < jiŞSÎv, f fer
Nr. 2022 Duminică 25 iunie 1001 4 a gini 20 bani ! ! ||,
Spre H unedoara, numai C u planul sem estrial
îndepi
cărbune de buna calitate!
Capacităţile de producţie a Măsurile luate in cadrul pre / -Fiip itallştfii
«ocseriei din Hunedoara se dez paraţiei pe linie tehnică, com In dimineaţa zilei de 24 iunie a.c., furnaliştii secţiei a I-a Grăbirea lucrărilor de întreţinerea Un nou lot de sacoşe din
voltă In ritm rapid, punînd in plectate şi susţinute activ de sta ţ mase plastice au ieşit din
faţa minerilor din Valea Jiului bilirea in întrecerea socialistă în Ifurnale de Ia C.S. Hunedoara, au raportat îndeplinirea sarci suiturilor — sarcină importantă ' mina Harnicelor munci-
sarcini deosebit de importante tre brigăzi şi schimburi a indice nilor planului de producţie pe primul semestru k\ acestui an, [ toare de la fabrica „Si-
!in ceea ce priveşte sporirea ex lui calitativ drept obiectivul cel dînd totodată primele tone de fontă în contul semestrului îl. In ultima săptămână, ritmul turile populare au datoria să ( mion Bărnuţiu“ din Sebeş.
tracţiei şi preparării cărbunelui mai însemnat', au dat rezultate /?> Acest succes s-a datorat îndeosebi ridicării indicelui de uti- ia măsuri grabnice pentru ca ţ Urmărind calitatea lor,
special pentru cocs. Minerii din m lizare a agregatelor. De la începutul anului, el a ’crescut cu 48 de lucru la întreţinerea culturi prăşiţul culturilor să meargă r muncitoarele FAena Sasu.
Valea Jiului înţeleg perfect im bune. Procentul de cenuşă în ’¦kg. pe m.c. volum util de furnal. La furnalele nr. 1 şi 2 s-a intr-un ritm mai intens. i Paraschiva Pîrvu, Beate-
portanţa muncii lor şi se stră cărbunele supus spălării a scă lor a fost mult intensificat. Ca ( rine Kelinger şi Paraschi-
duiesc să furnizeze cocsurilor tot zut în cinci luni din acest an obţinut în medie peste o tonă de fontă pe m.c. volum util de Situaţia praşilei a II-a a porum '[ va Farcaş (din clişeul nos-
mai mult cărbune cocsificabil, de la 24,0 la sută, cit a fost în furnal. urmare a acestui fapt, in cele bului la 22 iunie 1961 : V tru) sînt satisfăcute. Pro-
de calitate mereu mai bună. 1960, la 23,3 la suta in medie,, (. dusele fabricate de ele an
iar la cărbunele mixt de Ia 45.6 O arau mai multe raioane a fost ter
Toate strădaniile lor ar fi însă la sută la 41,9 la sută. Şistul n- primit calificative de bine.
in zadar, dacă muncitorii de la vacuat la haldă conţine acum'cu r Muncind cu entuziasm în întrecerea socialistă, colectivul minată praşila I-a a porumbu Jr şi foarte bine.
jpreparaţia Lupeni ţiu ar găsi re de muncitori, ingineri şi tehnicieni, de la oţeîăria' Martin nr. 1 a
surse pentru recepţia, prepararea 1,8 la sută mai multă cenuşă C.S. Hunedoara şi-au îndeplinit planul de produfcţie pe primul lui, treoîndu-se la oea de.a 'u/wJUiJuJuJuJvJuJuJuJuJt
decît in anul trecut, fapt deose semestru al anului curent cu 9 zile mai devreme.
şi expedierea spre Hunedoara a bit de pozitiv, ca şi creşterea f De la începutul anului şi pînă acum ei au elaborat un nu doua, iar cartofii si floarea:soa- Un nou bl oc
întregii cantităţi de cărbune pri procentului de cenuşă in solidul măr de 622 şarje rapide. Oţelarii cuptorului nr. 2 an dat nu
mită de la minele, Lupeni, Uri- apelor reziduale care a crescut mai în luna aceasta 700 tone' o<e! peste plan. relui au fost prăşite de două Alba 35,1% Pe stradia Călăraşi din oraşul
cani şi Vulcan. cu 2,5 la sută. Îmbunătăţirea Brad 34,7% Sebeş, au început de curînd lu
cri aproape Jn toate unităţile Sebeş 28% crările pentru construcţia unui
In anul acesta colectivul pre- procentului de cenuşă în şisturi Deva oraş nou bloc de locuinţe eu 24 a-
paraţiei Lupeni a obţinut rezul şi ape reziduale se datoreşte agricole socialiste. Huned. oraş 24,30/o partamente- Pînă în prezent
tate de seamă în munca sa. A- muncii neobosite a spălătorilor Orăştie s-au făcut săpăturile şi a înce
proape 30.000 tone de cărbune In unităţile agricole socialiste 23,1% put turnarea betonului în fun
s-au spălat peste sarcina de din brigăzile de calitate, dintre
care cea mai bună este cea con din raionul Alba, s-a.;efectuat 21,6%
,plan, recuperarea a crescut faţă dusă de tov. Ştefan Uyorgy.
praşila I-a la porumb în -pro
porţie de 91,i la sută. 'Slab- stă
în această privinţă raionul Ha
ţeg, care a realizat numai 67,4
la sută. ,i
de plan cu 1,2 puncte, iar pro Preparatorii de la Lupeni au Privind praşila a doua a po Ilia 20,90/0 daţie. Lucrările noului bloc din
centul de cenuşă la cărbunele obţinut rezultate bune in munca rumbului, raionul Alba stă de oraşul Sebeş, sînt exeoutate de
special pentru cocs a scăzut de lor, dar totuşi nu sînt pe deplin asemenea- cel mai bine. In acest Haţeg 6,6% constructorii Trustului regional
la 9,0 la sută olt se admite, la mulţumiţi. Ei n-au reuşit încă raion s-au prăşit a doua oară de construcţii Hunedoara.
8,6 la sută. Datorită muncii sale să reducă procentul de umidita peste 6.000 ha. De asemenea,
neobosite colectivul prcparaţiei te în cărbunele livrat (care este în raionul Brad, din cele 4.496
Lupeni se mîndreşte că pe pri cu 0,6 la sută mai mare decit H iha. cultivate cu porumb pentru realizările eeferiştilor fsiuşeni
mele 4 luni arc o economie planul), fapt pentru care prepa-
boabe, s-au prăşit a doua oară
peste pian în valoare de circa raţia a fost penalizată de bene 1.558 ha.
56.000 lei. ficiari cu peste 300.000 lei în Rezultate nesatisfăcătoare la 1.400 tone combustibil convenţional economisit
efectuarea praşilei a doua a po
Rezultatele pe care acum le primele patru luni din anul cu
raportează colectivul acestei u- rent. Nici cu cantitatea de rebut rumbului, obţin unităţile agri Intreţinînd mai bine locomotivele In primele două decade ale lunii
zine au la baza lor preocuparea nu se pot împăca cei de la pre- cole socialisto din raioanele clin punct de vedere tcrmotehnic, re- iunie, în fruntea întrecerii socialiste
activă a tuturor muncitorilor, paraţia Lupeni. In cursul a 5 Orăştie, Hia şi Haţeg. In raio moreînd trenuri cu tonaj sporit, pre s-au situat brigăzile conduse de meca
tehnicienilor şi inginerilor de luni de zile, mai bine de 9.700 nul Ilia, de pildă, din 9.04-3 ha. cum şi printr-o cunoaştere pcriectă a nicii Ioan Păcurar şi Miliai Ignea,
aici pentru modernizarea insta tone de cărbune gata spălat nu însămînţate cu porumb, nu au liniei, colectivul de muncă de. la De care au economisit pînă în prezent
laţiilor, pentru creşterea randa a corespuns normelor calitative poul G.F.R. Tciuş a reuşit să reducă
fost prăşite a doua oară decît
mentului lor. de expediere şi au trebuit să fie 1.990 ha., iar- în raionul Haţeg consumul specific faţă de norma teh- 179,9 tone combustibil convenţional.
Modernizarea uzinei, în care din nou introduse în fluxul teh doar 462 ha. ''nfcă'touM'0,89' la suta, ' economisind Un ajutor substanţial la obţinerea
scop s-au investit sume imense, nologic de spălare grevînd acti
a cuprins toate fazele tehnologi vitatea financiară a uzinei prin Munca ele laborator, cere multă răbdare Şi pricepere. La- Bar dacă în general porum astfel 1.400 tone combustibil conven acestor succese îl acordă şi munci*
consum de energie, utilaje, ma borantul Vlaâislav Horvath de ia laboratorul cocseriei Hune bului boabe i se acordă atenţie, ţional. Din economiile realizate pînă torii de la atelierul de reparaţii, care
ce de spălare şi preparare a căr noperă, cu circa o lei pe tonă- doara dovedeşte că are pe clep lin aceste calităţi acum pot fi remorcate 253 trenuri de execută numai lucrări de bună ea-»
bunelui. ?astiel. vechile site de Un domeniu în care cei de la nu la fel se procedează cu po marfă pe distanţa Goşlariu, Sighişoa litate.
prelucrare tip YV.D.Ci. au fost preparaţie au încă mult de lucru rumbul siloz. Mai sînt consilii ra şi retur.
este cel al respectării dozări de conducere din G.A.C. care
înlocuite anul acesta cu site. cu cărbunelui din Lupeni, Uricani, nu consideră prăşitui porumbu in primele două decade
rezonanţă, !apt care a dus la Vulcan în cărbunele special pen lui siloz tot atît de important
tru cocs.
creşterea debitului in spălare. 258 ANGAJAMENT: pentru producţie ea şi pentru In primele două decade ale lunii trenurilor în mod simultan, procesul
Au fost de asemenea montate ia 2 3 August porumbul boabe. Numai aşa se iunie, ceferiştii, din staţia Teiuş,’ au tehnologic de manevrare a fost redus
explică de ce în raionul Haţeg din îndeplinit planul de transport în pro cu 2,5 la sută.
şi date în exploatare 4 site Zim-
cele 310 ha. semănate cu po porţie de 118 la sută. Indicatori ca Printre muncitorii fruntaşi ai. staţiei
mer şi citeva silozuri noi, ceea La preparaţie se cunosc toa Întrecerea socialistă ce se des blocul 123, cu 24 apartamente, rumb siloz nu au fost prăşite staţionarea vagoanelor din tranzit cu G.F.R. Teiuş se numără impiegatul da
făşoară pe şantierul de:construc a început recepţia. De asemenea pînă Ia 22 iunie decît 24 ha., şi fără prelucrare au fost reduşi cu mişcare Octavian Dragotă, şeful da
ce a dus la creşterea capacităţii te neajunsurile care mai există ţii al noului oraş muncitoresc la celelalte blocuri lucrările sînt iar în raionul Ilia din 509 ha 35 la sută, iar sarcina statică a fost manevră Ludovic Acs, manevranţil
din Hunedoara cunoaşte în a- avansate, executîndu-se finisaje au fost prăşite doar 275 ha. realizată în proporţie de 127 la sută. Ioan Gomşa şi Garol Nagy.
de inmagazinere a şlamului. in în muncă. Au fost luate şi se În ceste zile un nou impuls. In in- le. întregul şantier este hotărît
timpinarea zilei de 23 August să-şi respecte angajamentul luat. Organizaţiile de partid, con Prin descompunerea şi compunerea
spălare, jgliiaburite Rheo clasa deplinesc măsuri concrete şi e- constructorii şi-au luat angaja siliile de conducere eît si Sfa
0—10 mm. au fost mărite şi li ficace pentru ca lipsurile sem
s-a dat o înclinare mai mare, nalate să fie complect lichidate.
ceea ce a permis îmbunătăţirea Colectivul de aici, mobilizat de Reparaţii fără detaşare
simţitoare a recuperării global'3 organizaţia de partid, se află a- monte mobilizatoare. Astfel, co Lăcătuşii de la revizia de vagoane torii de aici au obţinut şi o economi«
lectivul şantierului şi-a luat an din Teiuş, în prima jumătate a lunii de 1.700 lei prin utilizarea mai raţicn
şi în cărbunele special. cum în plină luptă pentru a pu gajamentul ca pînă la 23 Au Prin valorificarea deşeyrilor iunie, au îndeplinit planul producţiei nală a saboţilor şi prin reducerea
gust să termine şi să dea în fo globale în proporţie de 118,60 la sută. consumurilor de uleiuri şi materiale.
Una din principalele preocu ne la dispoziţia cocsarilor căr losinţa siderurgiştilor şi celor Dind atenţia cuvenită valorifi prelucrarea fagului s-au mai In acest interval de timp, ei au re
bune special atit cit se cere şl laiţi oameni ai muncii încă 258 produs 16.000 buc. araci pentru parat peste plan 31 vagoane clasă şi In fruntea acţiunilor întreprinse au
pări ale muncitorilor preparaţiei cu indici calitativi tot mai buni, apartamente în 12 blocuri- cării deşeurilor, colectivele în marfă fără detaşare. fost comuniştii Ioan Avram, Ştefan
pentru a-şi respecta angajamen treprinderilor forestiere din re legume, 51,700 buc. cozi de mă Fuga, Ioan Gisieianu şi Ioan Mafeq
!Lupeni o constituie lupta pentru Primele roade ale întrecerii giune au obţinut succese impor turi, 200 m.c. calupuri pentru Pe lîngă aceste rezultate, munci-
au şi început să se arate. La tante. Astfel din capetele de buş pardosele şi 108.000 uluci de fag S. O.
jîmbunătăţirea continuă a calită etc.
teni răşinoase s-a produs talaj in
ţii cărbunelui livrat beneficiari dustrial, valorificindu-se în sco
lor. Pe lingă îmbunătăţirile teh tele asumate.
nice amintite mai sus, în direc !ng. GH. DUMITRESCU
ţia obţinerii unui cărbune pentru
puri industriale 2.040 m.c. răşi
cocs cu cenuşă cit mai puţină,
noase, iar din rămăşiţele de la ntr-oOOOO OO stafie C.F.R. de munteooc><ooo<
!trebuie amintită şi măsura de a H e d t ic r a d debitarea cherestelei s-a prelu
crat material pentru industria
|se mări stratul de îeldspat din
'celulozei, valorificîndu-se canti
!aparatele de zeţa], urmărirea ri Prin reducerea consumurilor cherestea de fag cu 2,20 la su tatea de 2.585 m.c. masă lem Liniştea serii cobo- diate pînă mime comotive sînt înapo trucît vagoanele goa
tă, s-a economisit 50 m.c. buş noasă. De asemenea, din restu rîse peste crestele seară. iate la Pui. B de a- le sosite pentru în
guroasă a densităţii lichidului de specifice, colectivele întreprin teni, rile căzute de la debitarea che munţilor din împre juns ca impiegatul cărcare din stafia
jurimile staţiei C.F.R. încărcătorii au în de mişcare din Bă Sivieria Triaj sînt
spălare din mediu dens. Aceste derilor forestiere din regiune au Consumurile specifice la che restelei de fag s-au prelucrat fri Bănită. Odată cu în nită să întîrzie sau lăsate în Băniţa fără
restea diverse au fost reduse cu ze pentru parchete, valorificîn serarea se mţsAuise ţeles situaţia şi au să îndrume greşit o personal de manevră,
măsuri, aplicate in urma unor economisit însemnate cantităţi 11,30 la sută, la binale cii 1,50 încărcat vagoanele locomotivă pentru ca aceasta este făcută
la sută, la talaj cu 2,5 la sută du-se o cantitate de 543 m.c. şi răpăitul perfora într-un timp record, toată circulaţia să de impiegatul ăe
îndelungate studii întreprinse de de material îemnos- Astfel, prin etc., economisindu-se de aseme masă lemnoasă- Prin valorifica- toarelor de la carie iar impiegatul ae fie dată peste cap-
nea însemnate cantităţi de masă rea deşeurilor rezultate de Ia ra de piatră din a- mişcare a compus Şi mişcare în timpul li
cei mai destoinici ingineri şi teh reducerea consumului specific la lemnoasă. propierea staţiei şi expediat trenul con După vechiul mers ber dintre două tre
nicieni din uzină, au dus în fi cherestea răşinoasă c.1.1 3,25 ’la form mersului.
nal la rezultatul de mai sus: sută, s-a economisit cantitatea
îmbunătăţirea recuperării la căr- de 720 m.c. buşteni, iar prin re
tbuhe cu 1,2 puncte- ducerea consumului specific la
iüüihi; - huruitul autocamioa * al trenurilor, pentru nuri, folosind loco
, fie f-y nelor ce transportă Pentru călătorvit garniturile ce soseau motive duble ce au
lemne la rampă. de la Petroşani, tim
Muncitorii, după o si neobişnuit cu tainele pul de detaşare şi aici o staţionare mai
de lucru, s-au retras ataşare a locomoti mare. Se economiseş
pe la casele lor. feroviare, staţia Bă- velor era fixat la 26 te astfel zilnic cîte
niţa nu prezintă nici minute. După noul o locomotivă şi o
In staţie, impiega un interes, atît doar mers, acest timp a partidă de manevră.
tul de mişcare Pe că se află în punctul fost redus la numai
tru Chelaru nu mai cel mai înalt de pe 8 minute. Lucrătorii Muncind cu avînt
avea astîmpăr. Tre traseul Filiaşi—Sime- sporit şi coiaborînd
buia să compună tre din staţie s-au obiş cu întreprinderea mi
nul C 97 cu 30 va-, ria. Pentru cunoscă nuit cu acest timp nieră, ceferiştii din
goane ce urma să tori însă, staţia Bă- mult scurtat şi totul staţia Băniţa şi-au
transporte piatră de niţa prezintă interes m erge' acum strună.
calcar pentru Hune De aproape o lună, depăşit pînă acum
doara. V a g o a n e le şi încă mare. de cînd s-a schimbat cu 9 la sută sarcinile
goale sosiseră în ul Toate trenurile ce mersul, din staţia de plan ce le-au re
timul timp, motiv Băniţa nu a plecat venit de la începutul
pentru care impiega sosesc de la Petro nici un tren cu întîr-
şani spre Simerfg anului-
tul de mişcare zorea sînt remorcate de ziere. Cele mai frumoase
două sau trei . loco
pe încărcătorii de la motive ce trebuie In staţia Băniţa, rezultate au fost ob
detaşate şi ataşate zilnic se încarcă cir ţinute de turele con
carieră: la alte trenuri, sau ca 30 vagoane au duse de impiegaţii
îndrumate izolat spre piatră de calcar pen
— Baţi-i zor tova Petroşani. La fel se tru furnalele din Hu de mişcare Dumitru
întîmplă şi cu trenu nedoara şi Călan. In- Filigcanu şi Petru
răşi că altfel rămîn rile ce sosesc dinspre Clielaru.
Slmeria. a căror lo
vagoanele neexpe- I. CR1SAN
NOILE C O N STR U C ŢII DE l o c u in ţ e D IN B ULEVA R DU L M1CIUR1N - BUCUREŞTI Loto I. Dumitru (Agerpres). ¦<^OSOObO<>0000<?0000.9LQtoOOQOOOOQOOOOOOOObOObOOOO^OOO<toObOO^OO<XtobOO^<X>W<X><