Page 85 - 1961-06
P. 85

U un e ^°

                                                                                      PROLETARI D IN TOATE-ŢĂRILE. U N IŢ I-V A l

                                                                                                                                                                                              !jí::;'•>:*
                                                                                                                                                                                                               y < jiŞSÎv, f fer

               Nr. 2022                          Duminică 25 iunie 1001                                        4 a gini 20 bani                                                                                                   ! ! ||,

Spre H unedoara, numai C u planul sem estrial
                                                                                      îndepi
cărbune de buna calitate!

Capacităţile de producţie a Măsurile luate in cadrul pre­                             / -Fiip itallştfii

«ocseriei din Hunedoara se dez­      paraţiei pe linie tehnică, com­               In dimineaţa zilei de 24 iunie a.c., furnaliştii secţiei a I-a   Grăbirea lucrărilor de întreţinerea                                                 Un nou lot de sacoşe din
voltă In ritm rapid, punînd in       plectate şi susţinute activ de sta­                                                                                                                                                          ţ mase plastice au ieşit din
faţa minerilor din Valea Jiului      bilirea in întrecerea socialistă în­  Ifurnale de Ia C.S. Hunedoara, au raportat îndeplinirea sarci­           suiturilor — sarcină importantă                                               ' mina Harnicelor munci-
 sarcini deosebit de importante      tre brigăzi şi schimburi a indice­       nilor planului de producţie pe primul semestru k\ acestui an,                                                                                       [ toare de la fabrica „Si-
!in ceea ce priveşte sporirea ex­    lui calitativ drept obiectivul cel       dînd totodată primele tone de fontă în contul semestrului îl.         In ultima săptămână, ritmul         turile populare au datoria să             ( mion Bărnuţiu“ din Sebeş.
tracţiei şi preparării cărbunelui    mai însemnat', au dat rezultate       /?> Acest succes s-a datorat îndeosebi ridicării indicelui de uti-                                           ia măsuri grabnice pentru ca              ţ Urmărind calitatea lor,
 special pentru cocs. Minerii din                                          m lizare a agregatelor. De la începutul anului, el a ’crescut cu 48      de lucru la întreţinerea culturi­   prăşiţul culturilor să meargă             r muncitoarele FAena Sasu.
Valea Jiului înţeleg perfect im­     bune. Procentul de cenuşă în           ’¦kg. pe m.c. volum util de furnal. La furnalele nr. 1 şi 2 s-a                                             intr-un ritm mai intens.                  i Paraschiva Pîrvu, Beate-
 portanţa muncii lor şi se stră­     cărbunele supus spălării a scă­                                                                                lor a fost mult intensificat. Ca                                              ( rine Kelinger şi Paraschi-
duiesc să furnizeze cocsurilor tot   zut în cinci luni din acest an           obţinut în medie peste o tonă de fontă pe m.c. volum util de                                              Situaţia praşilei a II-a a porum­         '[ va Farcaş (din clişeul nos-
 mai mult cărbune cocsificabil,      de la 24,0 la sută, cit a fost în        furnal.                                                               urmare a acestui fapt, in cele          bului la 22 iunie 1961 :              V tru) sînt satisfăcute. Pro-
 de calitate mereu mai bună.         1960, la 23,3 la suta in medie,,                                                                                                                                                             (. dusele fabricate de ele an
                                     iar la cărbunele mixt de Ia 45.6                              O arau                                           mai multe raioane a fost ter­
   Toate strădaniile lor ar fi însă  la sută la 41,9 la sută. Şistul n-                                                                                                                                                              primit calificative de bine.
in zadar, dacă muncitorii de la      vacuat la haldă conţine acum'cu        r Muncind cu entuziasm în întrecerea socialistă, colectivul             minată praşila I-a a porumbu­                                                 Jr şi foarte bine.
jpreparaţia Lupeni ţiu ar găsi re­                                            de muncitori, ingineri şi tehnicieni, de la oţeîăria' Martin nr. 1 a
surse pentru recepţia, prepararea    1,8 la sută mai multă cenuşă             C.S. Hunedoara şi-au îndeplinit planul de produfcţie pe primul        lui, treoîndu-se la oea de.a                                                           'u/wJUiJuJuJuJvJuJuJuJuJt
                                     decît in anul trecut, fapt deose­        semestru al anului curent cu 9 zile mai devreme.
şi expedierea spre Hunedoara a       bit de pozitiv, ca şi creşterea        f De la începutul anului şi pînă acum ei au elaborat un nu­             doua, iar cartofii si floarea:soa-                                                  Un nou bl oc
întregii cantităţi de cărbune pri­   procentului de cenuşă in solidul         măr de 622 şarje rapide. Oţelarii cuptorului nr. 2 an dat nu­
mită de la minele, Lupeni, Uri-      apelor reziduale care a crescut          mai în luna aceasta 700 tone' o<e! peste plan.                        relui au fost prăşite de două        Alba                         35,1%         Pe stradia Călăraşi din oraşul
cani şi Vulcan.                      cu 2,5 la sută. Îmbunătăţirea                                                                                                                       Brad                      34,7%          Sebeş, au început de curînd lu­
                                                                                                                                                    cri aproape Jn toate unităţile      Sebeş                   28%               crările pentru construcţia unui
   In anul acesta colectivul pre-    procentului de cenuşă în şisturi                                                                                                                   Deva oraş                                 nou bloc de locuinţe eu 24 a-
paraţiei Lupeni a obţinut rezul­     şi ape reziduale se datoreşte                                                                                  agricole socialiste.                 Huned. oraş      24,30/o                 partamente- Pînă în prezent
tate de seamă în munca sa. A-        muncii neobosite a spălătorilor                                                                                                                    Orăştie                                   s-au făcut săpăturile şi a înce­
proape 30.000 tone de cărbune                                                                                                                       In unităţile agricole socialiste                    23,1%                     put turnarea betonului în fun­
s-au spălat peste sarcina de         din brigăzile de calitate, dintre
                                     care cea mai bună este cea con­                                                                                din raionul Alba, s-a.;efectuat                   21,6%
,plan, recuperarea a crescut faţă    dusă de tov. Ştefan Uyorgy.
                                                                                                                                                    praşila I-a la porumb în -pro­

                                                                                                                                                    porţie de 91,i la sută. 'Slab- stă

                                                                                                                                                    în această privinţă raionul Ha­

                                                                                                                                                    ţeg, care a realizat numai 67,4

                                                                                                                                                    la sută.      ,i

de plan cu 1,2 puncte, iar pro­ Preparatorii de la Lupeni au                                                                                          Privind praşila a doua a po­      Ilia          20,90/0                     daţie. Lucrările noului bloc din
centul de cenuşă la cărbunele obţinut rezultate bune in munca                                                                                       rumbului, raionul Alba stă de                                                 oraşul Sebeş, sînt exeoutate de

special pentru cocs a scăzut de lor, dar totuşi nu sînt pe deplin                                                                                   asemenea- cel mai bine. In acest    Haţeg 6,6%                                constructorii Trustului regional
la 9,0 la sută olt se admite, la mulţumiţi. Ei n-au reuşit încă                                                                                     raion s-au prăşit a doua oară                                                 de construcţii Hunedoara.

8,6 la sută. Datorită muncii sale să reducă procentul de umidita­                                                                                   peste 6.000 ha. De asemenea,

neobosite colectivul prcparaţiei te în cărbunele livrat (care este                                                                                  în raionul Brad, din cele 4.496

Lupeni se mîndreşte că pe pri­ cu 0,6 la sută mai mare decit                                                                                        H iha. cultivate cu porumb pentru         realizările eeferiştilor                     fsiuşeni
mele 4 luni arc o economie planul), fapt pentru care prepa-
                                                                                                                                                    boabe, s-au prăşit a doua oară
peste pian în valoare de circa raţia a fost penalizată de bene­                                                                                     1.558 ha.

56.000 lei.                          ficiari cu peste 300.000 lei în                                                                                  Rezultate nesatisfăcătoare la     1.400 tone combustibil convenţional economisit
                                                                                                                                                    efectuarea praşilei a doua a po­
  Rezultatele pe care acum le primele patru luni din anul cu­
raportează colectivul acestei u- rent. Nici cu cantitatea de rebut                                                                                  rumbului, obţin unităţile agri­        Intreţinînd mai bine locomotivele         In primele două decade ale lunii
zine au la baza lor preocuparea nu se pot împăca cei de la pre-                                                                                     cole socialisto din raioanele       clin punct de vedere tcrmotehnic, re-     iunie, în fruntea întrecerii socialiste
activă a tuturor muncitorilor, paraţia Lupeni. In cursul a 5                                                                                        Orăştie, Hia şi Haţeg. In raio­     moreînd trenuri cu tonaj sporit, pre­     s-au situat brigăzile conduse de meca­
tehnicienilor şi inginerilor de luni de zile, mai bine de 9.700                                                                                     nul Ilia, de pildă, din 9.04-3 ha.  cum şi printr-o cunoaştere pcriectă a     nicii Ioan Păcurar şi Miliai Ignea,
aici pentru modernizarea insta­ tone de cărbune gata spălat nu                                                                                      însămînţate cu porumb, nu au        liniei, colectivul de muncă de. la De­    care au economisit pînă în prezent
laţiilor, pentru creşterea randa­ a corespuns normelor calitative                                                                                                                       poul G.F.R. Tciuş a reuşit să reducă
                                                                                                                                                    fost prăşite a doua oară decît

mentului lor.                        de expediere şi au trebuit să fie                                                                              1.990 ha., iar- în raionul Haţeg consumul specific faţă de norma teh- 179,9 tone combustibil convenţional.

  Modernizarea uzinei, în care       din nou introduse în fluxul teh­                                                                               doar 462 ha.                        ''nfcă'touM'0,89' la suta, ' economisind Un ajutor substanţial la obţinerea
scop s-au investit sume imense,      nologic de spălare grevînd acti­
a cuprins toate fazele tehnologi­    vitatea financiară a uzinei prin           Munca ele laborator, cere multă răbdare Şi pricepere. La-             Bar dacă în general porum­        astfel 1.400 tone combustibil conven­     acestor succese îl acordă şi munci*
                                     consum de energie, utilaje, ma­       borantul Vlaâislav Horvath de ia laboratorul cocseriei Hune­             bului boabe i se acordă atenţie,    ţional. Din economiile realizate pînă     torii de la atelierul de reparaţii, care
ce de spălare şi preparare a căr­    noperă, cu circa o lei pe tonă-       doara dovedeşte că are pe clep lin aceste calităţi                                                           acum pot fi remorcate 253 trenuri de      execută numai lucrări de bună ea-»
bunelui. ?astiel. vechile site de    Un domeniu în care cei de la                                                                                   nu la fel se procedează cu po­      marfă pe distanţa Goşlariu, Sighişoa­     litate.
prelucrare tip YV.D.Ci. au fost      preparaţie au încă mult de lucru                                                                               rumbul siloz. Mai sînt consilii     ra şi retur.
                                     este cel al respectării dozări                                                                                 de conducere din G.A.C. care
înlocuite anul acesta cu site. cu    cărbunelui din Lupeni, Uricani,                                                                                nu consideră prăşitui porumbu­                    in primele două decade
rezonanţă, !apt care a dus la        Vulcan în cărbunele special pen­                                                                               lui siloz tot atît de important
                                     tru cocs.
creşterea debitului in spălare.                                            258        ANGAJAMENT:                                                   pentru producţie ea şi pentru          In primele două decade ale lunii       trenurilor în mod simultan, procesul
Au fost de asemenea montate                                                                         ia 2 3 August                                   porumbul boabe. Numai aşa se        iunie, ceferiştii, din staţia Teiuş,’ au  tehnologic de manevrare a fost redus
                                                                                                                                                    explică de ce în raionul Haţeg din  îndeplinit planul de transport în pro­    cu 2,5 la sută.
şi date în exploatare 4 site Zim-
                                                                                                                                                    cele 310 ha. semănate cu po­        porţie de 118 la sută. Indicatori ca        Printre muncitorii fruntaşi ai. staţiei
mer şi citeva silozuri noi, ceea La preparaţie se cunosc toa­                Întrecerea socialistă ce se des­  blocul 123, cu 24 apartamente,       rumb siloz nu au fost prăşite       staţionarea vagoanelor din tranzit cu     G.F.R. Teiuş se numără impiegatul da
                                                                           făşoară pe şantierul de:construc­   a început recepţia. De asemenea      pînă Ia 22 iunie decît 24 ha.,      şi fără prelucrare au fost reduşi cu      mişcare Octavian Dragotă, şeful da
ce a dus la creşterea capacităţii te neajunsurile care mai există          ţii al noului oraş muncitoresc      la celelalte blocuri lucrările sînt  iar în raionul Ilia din 509 ha      35 la sută, iar sarcina statică a fost    manevră Ludovic Acs, manevranţil
                                                                           din Hunedoara cunoaşte în a-        avansate, executîndu-se finisaje­    au fost prăşite doar 275 ha.        realizată în proporţie de 127 la sută.    Ioan Gomşa şi Garol Nagy.
de inmagazinere a şlamului. in în muncă. Au fost luate şi se În­           ceste zile un nou impuls. In in-    le. întregul şantier este hotărît
                                                                           timpinarea zilei de 23 August       să-şi respecte angajamentul luat.      Organizaţiile de partid, con­        Prin descompunerea şi compunerea
spălare, jgliiaburite Rheo clasa deplinesc măsuri concrete şi e-           constructorii şi-au luat angaja                                          siliile de conducere eît si Sfa­

0—10 mm. au fost mărite şi li ficace pentru ca lipsurile sem­

s-a dat o înclinare mai mare, nalate să fie complect lichidate.

ceea ce a permis îmbunătăţirea Colectivul de aici, mobilizat de                                                                                                                                       Reparaţii fără detaşare

simţitoare a recuperării global'3 organizaţia de partid, se află a-        monte mobilizatoare. Astfel, co                                                                                Lăcătuşii de la revizia de vagoane      torii de aici au obţinut şi o economi«
                                                                           lectivul şantierului şi-a luat an                                                                            din Teiuş, în prima jumătate a lunii      de 1.700 lei prin utilizarea mai raţicn
şi în cărbunele special.             cum în plină luptă pentru a pu­       gajamentul ca pînă la 23 Au         Prin valorificarea deşeyrilor                                            iunie, au îndeplinit planul producţiei    nală a saboţilor şi prin reducerea
                                                                           gust să termine şi să dea în fo                                                                              globale în proporţie de 118,60 la sută.   consumurilor de uleiuri şi materiale.
   Una din principalele preocu­      ne la dispoziţia cocsarilor căr­      losinţa siderurgiştilor şi celor       Dind atenţia cuvenită valorifi­   prelucrarea fagului s-au mai        In acest interval de timp, ei au re­
                                     bune special atit cit se cere şl      laiţi oameni ai muncii încă 258                                          produs 16.000 buc. araci pentru     parat peste plan 31 vagoane clasă şi         In fruntea acţiunilor întreprinse au
pări ale muncitorilor preparaţiei    cu indici calitativi tot mai buni,    apartamente în 12 blocuri-          cării deşeurilor, colectivele în­                                        marfă fără detaşare.                      fost comuniştii Ioan Avram, Ştefan
                                     pentru a-şi respecta angajamen­                                           treprinderilor forestiere din re­    legume, 51,700 buc. cozi de mă­                                               Fuga, Ioan Gisieianu şi Ioan Mafeq
!Lupeni o constituie lupta pentru                                            Primele roade ale întrecerii      giune au obţinut succese impor­      turi, 200 m.c. calupuri pentru         Pe lîngă aceste rezultate, munci-
                                                                           au şi început să se arate. La       tante. Astfel din capetele de buş­   pardosele şi 108.000 uluci de fag                                                                     S. O.
jîmbunătăţirea continuă a calită­                                                                                                                   etc.
                                                                                                               teni răşinoase s-a produs talaj in­
ţii cărbunelui livrat beneficiari­                                                                             dustrial, valorificindu-se în sco­
lor. Pe lingă îmbunătăţirile teh­ tele asumate.

nice amintite mai sus, în direc­     !ng. GH. DUMITRESCU
ţia obţinerii unui cărbune pentru
                                                                                                               puri industriale 2.040 m.c. răşi­
cocs cu cenuşă cit mai puţină,
                                                                                                               noase, iar din rămăşiţele de la      ntr-oOOOO OO stafie C.F.R. de munteooc><ooo<
!trebuie amintită şi măsura de a H e d t ic r a d                                                              debitarea cherestelei s-a prelu­
                                                                                                               crat material pentru industria
|se mări stratul de îeldspat din
                                                                                                               'celulozei, valorificîndu-se canti­
!aparatele de zeţa], urmărirea ri­ Prin reducerea consumurilor             cherestea de fag cu 2,20 la su­     tatea de 2.585 m.c. masă lem­          Liniştea serii cobo-   diate pînă mime          comotive sînt înapo­        trucît vagoanele goa­
                                                                           tă, s-a economisit 50 m.c. buş­     noasă. De asemenea, din restu­       rîse peste crestele      seară.                   iate la Pui. B de a-        le sosite pentru în­
guroasă a densităţii lichidului de specifice, colectivele întreprin­       teni,                                rile căzute de la debitarea che­    munţilor din împre­                               juns ca impiegatul          cărcare din stafia
                                                                                                                                                    jurimile staţiei C.F.R.    încărcătorii au în­    de mişcare din Bă­          Sivieria Triaj sînt
spălare din mediu dens. Aceste derilor forestiere din regiune au             Consumurile specifice la che­     restelei de fag s-au prelucrat fri­  Bănită. Odată cu în­                              nită să întîrzie sau        lăsate în Băniţa fără
                                                                           restea diverse au fost reduse cu    ze pentru parchete, valorificîn­     serarea se mţsAuise      ţeles situaţia şi au     să îndrume greşit o         personal de manevră,
măsuri, aplicate in urma unor economisit însemnate cantităţi               11,30 la sută, la binale cii 1,50                                                                 încărcat vagoanele       locomotivă pentru ca        aceasta este făcută
                                                                           la sută, la talaj cu 2,5 la sută    du-se o cantitate de 543 m.c.        şi răpăitul perfora­     într-un timp record,     toată circulaţia să         de impiegatul ăe
îndelungate studii întreprinse de de material îemnos- Astfel, prin         etc., economisindu-se de aseme­      masă lemnoasă- Prin valorifica-     toarelor de la carie­    iar impiegatul ae        fie dată peste cap-
                                                                           nea însemnate cantităţi de masă     rea deşeurilor rezultate de Ia       ra de piatră din a-      mişcare a compus Şi                                  mişcare în timpul li­
cei mai destoinici ingineri şi teh­ reducerea consumului specific la       lemnoasă.                                                                propierea staţiei şi     expediat trenul con­       După vechiul mers         ber dintre două tre­

nicieni din uzină, au dus în fi­ cherestea răşinoasă c.1.1 3,25 ’la                                                                                                          form mersului.

nal la rezultatul de mai sus: sută, s-a economisit cantitatea

îmbunătăţirea recuperării la căr- de 720 m.c. buşteni, iar prin re­

tbuhe cu 1,2 puncte-                 ducerea consumului specific la

                                                                           iüüihi; -                                                                huruitul autocamioa­                *             al trenurilor, pentru nuri, folosind loco­

                      , fie f-y                                                                                                                     nelor ce transportă          Pentru călătorvit    garniturile ce soseau       motive duble ce au
                                                                                                                                                    lemne la rampă.                                   de la Petroşani, tim­
                                                                                                                                                    Muncitorii, după o si    neobişnuit cu tainele    pul de detaşare şi          aici o staţionare mai
                                                                                                                                                    de lucru, s-au retras                             ataşare a locomoti­         mare. Se economiseş­
                                                                                                                                                    pe la casele lor.        feroviare, staţia Bă-    velor era fixat la 26       te astfel zilnic cîte
                                                                                                                                                                             niţa nu prezintă nici    minute. După noul           o locomotivă şi o
                                                                                                                                                       In staţie, impiega­   un interes, atît doar    mers, acest timp a          partidă de manevră.
                                                                                                                                                    tul de mişcare Pe­       că se află în punctul    fost redus la numai
                                                                                                                                                    tru Chelaru nu mai       cel mai înalt de pe      8 minute. Lucrătorii          Muncind cu avînt
                                                                                                                                                    avea astîmpăr. Tre­      traseul Filiaşi—Sime-                                sporit şi coiaborînd
                                                                                                                                                    buia să compună tre­                              din staţie s-au obiş­       cu întreprinderea mi­
                                                                                                                                                    nul C 97 cu 30 va-,      ria. Pentru cunoscă­     nuit cu acest timp          nieră, ceferiştii din
                                                                                                                                                    goane ce urma să         tori însă, staţia Bă-    mult scurtat şi totul       staţia Băniţa şi-au
                                                                                                                                                    transporte piatră de     niţa prezintă interes    m erge' acum strună.
                                                                                                                                                    calcar pentru Hune­                               De aproape o lună,          depăşit pînă acum
                                                                                                                                                    doara. V a g o a n e le  şi încă mare.            de cînd s-a schimbat        cu 9 la sută sarcinile
                                                                                                                                                    goale sosiseră în ul­       Toate trenurile ce    mersul, din staţia          de plan ce le-au re­
                                                                                                                                                    timul timp, motiv                                 Băniţa nu a plecat          venit de la începutul
                                                                                                                                                    pentru care impiega­     sosesc de la Petro­      nici un tren cu întîr-
                                                                                                                                                                             şani spre Simerfg                                    anului-
                                                                                                                                                    tul de mişcare zorea     sînt remorcate de        ziere.                        Cele mai frumoase
                                                                                                                                                                             două sau trei . loco­
                                                                                                                                                    pe încărcătorii de la    motive ce trebuie          In staţia Băniţa,         rezultate au fost ob­
                                                                                                                                                                             detaşate şi ataşate      zilnic se încarcă cir­      ţinute de turele con­
                                                                                                                                                    carieră:                 la alte trenuri, sau     ca 30 vagoane au            duse de impiegaţii
                                                                                                                                                                             îndrumate izolat spre    piatră de calcar pen­
                                                                                                                                                      — Baţi-i zor tova­     Petroşani. La fel se     tru furnalele din Hu­       de mişcare Dumitru
                                                                                                                                                                             întîmplă şi cu trenu­    nedoara şi Călan. In-       Filigcanu şi Petru
                                                                                                                                                    răşi că altfel rămîn     rile ce sosesc dinspre                               Clielaru.
                                                                                                                                                                             Slmeria. a căror lo­
                                                                                                                                                     vagoanele neexpe-                                                                        I. CR1SAN

NOILE C O N STR U C ŢII DE l o c u in ţ e D IN B ULEVA R DU L M1CIUR1N - BUCUREŞTI                             Loto I. Dumitru (Agerpres).          ¦<^OSOObO<>0000<?0000.9LQtoOOQOOOOQOOOOOOOObOObOOOO^OOO<toObOO^OO<XtobOO^<X>W<X><
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90