Page 87 - 1961-06
P. 87
Nr. 2022 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8
nim ii^im m sB íM S ja ís x a ^ isiB m m im sa i^í^ síia m ia sx a e a sn a m ta ^ tsssíS B íB ssi^ se sB a a srB y ^ ji¦¦¦*
Munca politică de masă în C .A .C . Produc{ie record D in ? jo ş ta S Ä P T Ä M IN II
— să fie sfrîns legată de cartofi timpurii
de sarcinile producţiei Anul acesta colectiviştii din C urs de m inim tehnic
Pianul de Jos, raionul Sebeş,
au plantat 5 ha. cu cartofi tim Cu clteva zile în urmă, la
uzina „Victoria“ Călan s-a
' In gospodăriile agricole co- iar articolele stau neschimbate purii. Colectiviştii au acordat o ddschis un curs de minim tru turnătorie, miezuitori la
jlective, ca şi în întreprinderi, cu lunile. Agitaţia vizuală în atenţie deosebită acestei culturi. tehnic la locurile de muncă. radiatoare, lăcătuşi la banc,
munca politică de masă tfebdie jurul sarcinilor de plan şi a Astfel, la fiecare hectar au fost macaragişti, electricieni etc.
6ă fie strîns legată de sarcinile angajamentelor luate este ine administrate cîte 40 ton© gunoi Cursul are drept scop ca
prodUG|iei, Pentru ca masa de xistentă. Aici nu există lozinci, de grajd, s-a folosit sâmînţă lificarea unui număr cit mai In programul cursului sînt
mare de muncitori din dife cuprinse cele mai importante
colectivÎ$ti să cunoască şi să ia panouri, grafice, etc. Agitatorii l'arovizată 'din soiul Gyul Baba rite ramuri de producţie c a : probleme de tehnologie.
preparatori de pămînt pen-
parte efectivă la rezolvarea sar n-au fost îndrumaţi şi nu orga şi s-a săpat de 3 ori. IOSIF CRAŞCA
cinilor ce stau în fala gospo nizează periodic discuţii pe di Adunînd1 recolta de pe 3 din lăcătuş, şef de echipă
dăriilor colective, este necesar ferite teme privind sarcinile pla cele 5 hectare plantate cu car
ca în desfăşurarea muncii po nului de producţie. Aceeaşi si tofi timpurii, Colectiviştii au ob Cu elan tineresc
litice de masă să fie atraşi oa tuaţie, în ce priveşte desfăşu ţinut o medie de peste 30.000
menii cei mai competenţi. rarea muncii politice, este şi la Elevii Şcolii profesionale dc con U.M.G., realizind astfel frumoase
strucţii din Deva, aflaţi în prac economii.
O mare atenţie în desfăşura G.A.C. Bretclin, Căoi, Ilia, Bră- kg. la ha., pentru oare au şi în tică pe şantierul de construcţii rir.
4 Cugir, participă cu elan la o Printre elevii fruntaşi îp această
rea muncii politice, trebuie dată nişca şi în alte gospodării co casat de la stat, pentru livra scamă de lucrări Întreprinse prin acţiune se numără Titus Olaru,
lective din raion. Această si rea lor, mai bine de 80.000 lei. muncă patriotică. Buruiană Iacob, Constantin Sima
instruirii periodice a agitatori tuaţie se datoreşte faptului că şi Vonica Stoica.
lor cu sarcini concrete privind comitetele comunale de partid Din echipa care a îngrijit cu Numai într-o singură zi, 32 de
fiecare sector şi campanie. şi organizaţiile de bază au ne pricepere această recoltă, se elevi au efectuat 128 ore la pli- SABIN F1L1P
vitul buruienilor din grădina de le
In unele gospodării colective gume şi zarzavaturi a cantinei responsabilul cantinei U.M.
Cugir
din raionul Ilia, munca politică glijat şi subapreciat această evidenţiază colectiviştii Iosif
de masă este slab organizată şi muncă. Henzel, Mari-a Pinter, Maria
se desfăşoară la un nivel ne Comitetul raional de partid Mblo'deţ, Boaterina Paulini, Pentru sănătatea
corespunzător. Aşa, de pildă, trebuie să ia măsuri pentru ca Gyor Maria şi alţii. oamenilor muncii
la G.A.C. Veţel, agitatorii n-au comitetele comunale de partid
mai fost instruiţi de mult timp şi organizaţiile de bază din gos P a * iiî M M ia îeă , La secţia legumicolă Deva a G.A.S. Mintia, datorită lucră Comitetul sindicatului din etc., care s-au reîntors cu
şi ca urmare, aceştia nu desfă podăriile colective, să treacă la rilor de îngrijire aplicate la timp, cultura ăe roşii promite o staţia C.F.R. Simeria-Călă- forţe sporite pentru a se si
şoară o muncă concretă şi per desfăşurarea unei munci polL palhHtotfeă, recoltă bogată. tori are o vie preocupare fa tua din nou în fruntea între
manentă pentru popularizarea ţă de sănătatea colectivului cerii socialiste.
tice de masă concrete, strîns le Tinerii din satul Cunţa, raio In foto: maistrul Ioan Popescu dină îndrumări munci de ceferişti de aici. Astfel, in
angajamentelor luate în între gate de sarcinile de producţie, nul Sebeş, organizaţi în brigăzi toarei Paraschiva Bolog, de felul cum se copilesc roşiile. acest an au fost trimişi la începând ou 1 iulie a.c., în
cerea dintre G.A.C. în scopul de muncă patriotică, participă tratament mai mulţi fruntaşi staţiunile de pe Litoralul Mă
de întărirea economico-organi- activ la acţiunile de înfrumuse Să îngrijim cît mai în producţie, printre care rii Negre îşi vor petrece con
mobilizării colectiviştilor la în ţare a satului. Din luna martie Arcadie Ferenicz — la staţiu cediul de odihnă magazione
făptuirea lor. Slab se desfăşoa zatorică a G.A.C. Este necesar şi pină în prezent ei au scos biiţe păşunile! nea Călimăneşti, Alexandru rul Lazăr Borlea, impiegatul
ră munca politică şi în ceea ce 160 m.c. de pămînt prin săparea Pădurarii — la Sîngeorgiu, de mişcare Ioan Munteanu,
să li se acorde un ajutor con fundaţiei la noua şcoală elemen lucrătorul Mariş Alionte etc.
priveşte mobilizarea colectiviş tară, au transportat 20.000 kg. Petru Ghinciu — la Buziaş,
tilor la executarea la timp şi de cret în organizarea şi desfăşura ciment şi alte materiale necesare Petru Berian — la Căciulata, EMIL CREŢU
începerii construcţiei. In total
bună calitate a lucrărilor de în rea muncii politice, în selecţio s-au prestat 2-500 ore de muncă impiegat de mişcare
patriotică, realizind o economie
treţinere a culturilor, la .dezvol narea agitatorilor, pentru a atra de peste 7.500 lei. In ultima vreme îi] gospodă !ot au curăţat de mărăcini, de In e x c u rs ie
tarea sectorului zootehnic şi ge în rîndurile acestora pe cei riile agricole colective din ra buruieni şi muşuroaie păşunea
sporirea producţiei de lapte. mai competenţi oameni şi pen F. ARON ionul Haţeg, numărul de ani de pe 80 ha. Faptul că păşunea In ziua de 15 iunie elevii zile, elevii au vizitat Parcul
male a crescut simţitor. Din cre şcolilor elementare de 4 ani dendrologic din Simeria.
Discutarea unor articole apă tru a fi folosite mijloacele şi corespondent dite acordate de stat şi din fon a fost întreţinută în cele mai din Dîncul Mare şi Dineul
rute în „Carnetul agitatorului“ formele cele mai adecvate ale duri proprii, colectiviştii au bune condiţiuni, a făcut ca, din Mic, raionul Orăştie, au în Excursia a contribuit la
şi în alte publicaţii, din care se cumpărat numeroase animale de slabă şi neproductivă, aceasta treprins o excursie în oraşul îmbogăţirea cunoştinţelor că
agitaţiei politice de masă. Nu să devină roditoare. Mai muli Deva, unde au vizitat Muzeul pătate de elevi în cursul a-
pot trage învăţăminte preţioase, producţie. Nu e suficient însă chiar, pentru obţinerea unei pro regional, Cetatea şi tipogra cestui an şcolar.
nu se face. Gazeta de perete mai astfel, se poate asigura des
făşurarea unei munci politice de fia. VIOREL POPA
•tratează problemele la general, In după-amiaza aceleiaşi
masă la nivelul sarcinilor ac directorul Căminului cultural
tuale ale gospodăriilor colec
tive. din Dîncul Mare
CRONICĂ BRADEANÂ ca gospodăriile colective, să po ducţii şi mai mari-, colectiviştii Angajament îndeplinit
sede animale multe. Ele trebuie din Berthelot au împrăştiat în
să se îngrijească, şi de hrana şi grăşăminte chimice pe 15 ha. de
buna întreţinere a acestora. In păşune. ,
timpul, iernii animalelor le tre
buie asigurate furaje suficiente De întreţinerea păşunii se Gu ocazia schimbului de expe In urma măsurilor luate, parche
şi de_calitate bună. Vara, hrana preocupă şi sfatul popular al tul Ghiciora a realizat un indice
Cărbune ăe calitate tiga întrecerea pe profesii pe îndemînare, voinţă şi curaj, formaţia de bază şi cea mai indicată comunei Sălaşul Superior. Ţă rienţă ce a avut loc la sectorul de peste 60 la sută la valorifica
acest trimestru. pentru animale este păşunea. Ea ranii muncitori din această co de exploatare forestieră din Baru rea lemnului, productivitatea Ia
, Pe lingă ceilalţi indici de brădeană a reuşit să se claseze pe trebuie permanent îngrijită, cu mună au curăţat de mărăcini şi Mare, maistrul parchetului Ghiciora scos-apropiat lemn rotund de fag
plan, la întreprinderea minie Ing. TEODOR PAG primul loc între cele 14 formaţii par răţită şi îngrăşată, pentru a pro muşuroaie 647 ha. de păşuni. a fost realizată în proporţie de îoO
ră Ţebea calitatea cărbunelui duce o cantitate de masă verde (I.F. Orăştie), tov. Traian Dăn- la sută, iar preţul de cost al pro
1stă în atenţia întregului colec Din grădina de zarzavat ticipante la concurs. cît mai mare. Sfaturilor popu Aceeaşi atenţie acordă păşu ciulescu, s-a angajat să ridice par duselor a fost redus cu 7 —15 la
tiv de muncitori, ingineri şi S-au evidenţiat mai ales tovarăşii lare şi consiliilor de conducere sută. Parchetul nu a înregistrat în
tehnicieni de aici. Colectiviştii din Brad acordă din gospodariiteMplecfrve le re nii şi colectiviştii din Bretea chetul său la rangul de „parchet acest timp nici un accidentat sau
atenţie cuvenită dezvoltării gră Mircea Ampoiţan, care a primit titlul vine sarcina să -se preocupe per bolnav. In această forriiă, parchdtiil
Bacă in primul trimestru al dinii de zarzavaturi. Efectuînd manent de buna întreţinere a Romînă şi din alte sate ale ra de calitate“. tovarăşul
<inului trecut întreprinderea a la timp lucrările de întreţinere de „Gel mai bun pompier“, Petru Ga- păşunilor. Reîntors la parchet, Ghiciora s-a ridicat la rangul de
¦fost obligată să plătească pe a culturilor şi răsadurilor, ei ionului Haţeg.
nalizări pentru neîwdeplinfrea au reuşit să pună pînă acum vrilă, Dumitru Posteucă, Mircea Oan- In raionul Haţeg, majoritatea Traían Dăncîulescu a organiz.at mai „parchet de calitate“.
condiţiilor de calitate, in trimes în vînzare, prin chioşcurile coo gospodăriilor colective se preo Din păcate însă nu toate con bine munca brigăzii complexe niici
trul l a.c., ea a încasat bonifi perativei de consum însemnate cea şi Lazăr Bolcu. cupă de întreţinerea păşunilor. cu acord global, asigurînd concor Ing. TRAIAN IACOB
caţii în valoare de 157.000 lei. cantităţi de cartofi, ridichi, cea Astfel, colectiviştii din Berthe- siliile de conducere din G.A.C.
pă etc. HOREA POPA danţa necesară între diferitele faze
Rezultatele cile mai frumoa se preocupă de întreţinerea pă de lucru, mărind astfel productivi
se tn ceea ce priveşte calitatea Consiliul de conducere al gos Vizionări d e spectacole
cărbunelui pe trimestrul I a.c. podăriei s-a angajat să asigure în colectiv şunilor. Aşa se prezintă situa tatea muncii.
au dat ciştig brigăzii nr. 18 pe toată perioada de vară canti
condusă de comunistul Roman tăţile de legume şi zarzavaturi Comitetul sindical de secţie ţia în comuna Demşuş şi Rîu Bist d u m in ic ă m d u m im e ă
Căsălean. Pe trimestrul II, pină necesare aprovizionării consu al Sanatorului T.B.C. Brad (pre
acum in fruntea întrecerii pen matorilor din oraşul Brad şi şedintă tov. tir. Breazu Ana- Bărbat.
tru calitate se află brigada nr. împrejurimi. Maria), a Iniţiat organizarea de
12 condusă de candidatul de vizionări în colectiv a miai mul De la comisia regională de fotbal Săptămîna trecută, în oraşul Hune sa l-a. La acestea se adaugă şi spec
partid Nicolae Lăzăruţ, care nu Printre colectiviştii care şi-au te spectacole teatrale. doara au iost prezentate diferite spec tacolul muzical al formaţiei ceho
a dat nici un vagonet de căr adus o contribuţie mai mare la întrunită în şedinţă de lucru can, care a prestat un joc peri tacole de către cele mai valoroase slovace „Krautgärtner“.
bune rebutat şi a obţinut o re lucrările de întreţinerea cultu Pînă în prezent salariaţii sa- în ziua de 21 iunie a.c., comi culos, a lovit în repetate rîn- ansambluri artistice din ţară şi străi
ducere ăe peste 3 la sută a rilor de legume şi zarzavaturi, niatorului au vizionat piesa duri jucătorii şi a adus injurii nătate. Măiestria artistică a interpre Este greu de precizat care dintre
procentului de cenuşă. se numără Rozalia Vişa, Florica „Oameni oare tac“ de A. Voitin, sia regională de fotbal a ana- arbitrului. Faţă de abaterile sale tării, tematica variată a spectacolelor, spectacole au polarizat mai mult aten
Faur, Iosif Grama, Traian Şte prezentată de Casa raională de izat abaterile ce au avut loc pe grosolane, comisia regională de ţia şi interesul spectatorilor. Făcînd o
Conţinutul de cenuşă tot mai fan şi Elena Bolcu. cultură din Brad şi „Scrisori de fotbal a hotărît suspendarea lui atras un număr record de spec comparaţie, vedem că tot al treilea lo-‘
scăzut obţinut de brigada tova dragoste“ de V. Stoenescu, in stadionul sportiv din Vulcan cu Pâll Iosif pe un an, cu începere cuitor al oraşului Hunedoara a văzut
P e prim u l loc Interpretarea actorilor Teatru ocazia meciului de baraj între tatori. în cursul ultimei săptămîni un specta*
lui de Stat din Timişoara. echipele de fotbal Minerul Vul din ziua de 21 iunie a.c. Gei peste 20.000 de spectatori au
La 18 iunie a.c., în comuna Sebiş, can — Minerul Deva. Au existat la acest meci şi col. Dacă la acest număr adăugăm
De asemenea, copiii muncito aplaudat la scenă deschisă pe artiştii
raionul Guralionţ, regiunea Grişana, rilor sanitari ai sanatoriului au Din analiza făcută a rezul- alţi factori care au contribuit la teatrului „G. Nottara“. ansamblul dc şi pe cel al participanţilor la specta
vizionat, tot In colectiv, piesă menţinerea unei tensiuni încor cîntece şi dansuri „Giccîrlia“, precum
s-a organizat concursul interregional „Punguţa cu doi bani“, oferită at că acest joc s-a idesfăşurat date şi la ieşiri cu totul inadmi colele formaţiilor artistice şi de cine
de Teatrul de păpuşi din Alba necorespunzător, fiind presăra! sibile pe terenurile noastre spor ansamblul de cîntece şi dansuri
Iulia. de durităţi, acte de indisciplină tive şi faţă de care comisia re 0.G.S., Laureat al Premiului de matograf din localitate, numărul se
şi alte manifestări nesportive. Stat, decorat cu Ordinul Muncii cla-
Spectacolele s-au bucurat de va mări simţitor.
succes1, iar salariaţii sanatoriu La atmosfera necorespunză-
m p m m & m t- m
răşului Lăzăruţ, ne face să cre Ia care a participat şi formaţia volun lui au purtat ulterior discuţii oare din timpul jocului a con- gională de fotbal urmează să la
dem că această brigadă va cîş- tară P.G.I. din Bard. Dînd dovadă de pe marginea acestora. ribuit, în primul rînd, jucătorul măsurile cele mai corespunză
-E33- ELVIRA 1VAŞCU Păli Iosif de la Minerul Vul toare. LUNI 26 IUNIE Salut voios de pionier ; 8,00 Din presa
Programul 1 : 7,10 Gîntece despre de astăzi; 8,30 Melodii populare inter-!
D e la 30 de zile la,., un an brigadieri j 7,30 Sfat îl medicului: 8,00 pretate la muzicuţă ; 11,45 Radio pri-i
Din presa de astăzi; 9,30 Tinereţea chlndel; 12,00 Muzică uşoară soviei
ne e dragă; 10,10 Muzicăpopulară tic ă ; 14,30 Muzică sim fonică; 15,45
romînească: 11,03 Muzică din opere j Muzică populară romînească şi a mi
Vînzătoarca de la ra această stare de lucruri ? termenul de valabilitate ies la analizele de labo 12,15 Emisiune literară; 14,00 Muzică norităţilor naţionale; 18,30 Limbai
ionul cu bucata al ma ...Gu mai bine de Un cu încă... 30 de zile. rator ? 1 uşoară ţ 16,15 Note de lector; 17,15 noastră; 19,00 Revista economică ra-s
gazinului Alimentara nr. Grişul, aşa după cum Muzică populară j 17,30 Vreau să d io ; 20,20 Noapte bună cop ii; 20,30
1 din Deva era abătută. an de zile în urmă, cercetase tov. ing. Loina Se pare că din depo ştiu ; 19,00 Almanah ştiinţific; 20,20 Program interpretat de solişti şi fore
In locul mulţumirilor cu I.G.R.A. Deva a adus în Korner, şefa laboratoru zitul I.G.R.A. livrările Noapte bună co p ii; 20,30 Tribuna ra maţii artistice de amatori.
care se obişnuise în ulti depozitul său nici mai lui I.G.R.A., corespundea de calciu-griş alterat nu dio ; 21,30 Melodii populare din di
mul timp din partea cum mult, nici mai puţin de normelor interne. Numai s-au oprit. Mai sînt aici ferite regiuni ale ţă rii; 23,15 Goncert Programul I I : 12,10 Solişti de mu
părătorilor, avea de vreo 7.000 kg. calciu-grîş. Asta că analiza s-a luat doar 290 kg. care, aşa cum de muzică uşoară. zică populară romînească; 14,03 Mu
cîteva zile numai obser aşa, din „spirit gospodă la o singură cutie, şi spun unii, trebuie consu zică populară din R.D. Germană î
vaţii. Ba o femeie mai resc", să fie şi să... a- aceea... aleasă. mat. Şi cît timp mai Programul II: 12,10 Din cînteccle 16,15 Interpreţi de muzică uşoară din
guralivă a şi muştru- jungă. Fiind în cantitate este griş din producţia şi dansurile popoarelor; 14,50 Gârneţ R.P. Bulgaria; 16,30 Muzică populară
luif-o numărul unu. mai 1960, stocul de 3.730 de reporter; 15,35 Muzică uşoară de romînească: 17,00 Muzică dîn operei
!I ^ § E Ml N A U I! kg. produs în 1961 (lu compozitori romîni; 16,20 Vorbeşte tele lui Franz Suppe şi Paul Linkej
— E necorect ce fa nile martie şi mai a.c.) M oscova!; 18,05 Goncert de muzică 18,45 Scriitori la microfon; 19,30
ceţi aici, puneţi alimen mare, nu s-a putut des Ba chiar şi Sanepidul aşteaptă. Ce aşteaptă ? din operete: 19,30 Pe urmele unui
te alterate în vînzare. face în termenul valabil prin analizele sale din Să- treacă poate un nou reportaj; 20,00 Gurs de iniţiere muzi Opera „Aida" de V erdi; 21,45 Pagini
stabilit conform normelor luna martie a.c., în afară an pînă cînd să fie alte- cală; 20,40 Gîntă orchestra de estra
Vînzătoarca nu a zis ni în vigoare. Dar a retrage de faptul că constata, raf şi el şi apoi să fie... dă a Radioteleviziunîi sovietice; 23,15- din literatura ţărilor africane; 23,l5->
din consum o cantitate aşa cum scriu în bule pus în vînzare. De ter 24,00 Muzică simfonică. 24,00 Goncert de noapte.
mic. A roşit doar. Era imensă de calciu griş nu tinul de analize, că am menul de valabilitate nici
este tocmai cel mal bun balajul este deteriorat, mi mai poate fi vorba. MARŢI 27 IUNIE Buletine şi radiojurnale: Progra;
oare vinovată şi îşi me lucru, şi-au zis tovarăşii grişul nu este alterat şi Deja a trecut de mult. mul I : 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
rita muştruluiala ? I Programul 1: 5,10 Emisiunea pen 15,00; 17,00; 20,00; 22,00 ; 23,52-23,55.
Iar la toate acestea Programul II: 12,00; 14,00; 16,001
Nemulţumirile veneau tru sa te ; 7,30 Sfatul medicului; 7,45 18,00; 21,00; 23,00.
de la pacheţelele cu cal-
ciu-grls. Magazinul pri
mise în zilele de 12 şl din conducerea I.G.R.A. e bun de consumat. mai trebuie adăugat tap-
15 iunie 10 şi respectiv Şi atunci tovarăşii din Şi totuşi, reclamaţiile tul că, calcitt-grjş se con
5 kg. de calciu-gris. Pe conducerea I.G.R.A. Deva despre calitatea necores sumă mai ales în aii- ^eilEMBTICRinGE
cutie, data fabricaţiei in au continuat să pună în punzătoare curg. Dar la mentaţia copiilor. N-avem
dica 20 mai 1960. Tot pe vînzare în toate maga aceasta, atît tov. L. Kor ce zice, frumoasă „grijă“ 26 ŞI 27 IUNIE 1961
cutii scria că grisul este zinele din regiune cal- ner cît şi Sanepidul au manifestă I.G.R.A. faţă de
Şoferii! Zalei Bodea dc la I.R.T.A. Deva este de două ori „valabil 30 de zile de Ia ciul-griş produs în luna rămas surzi. Ge iese din cei mici ? ! Pentru asta DEVA: Unde nu ajunge dia Gogh; ORĂŞTIE: lize; Pinio-
sutaninst. La acest succes a ajuns datorită întreţinerii în cele data fabricaţiei“. Pînă mai 1960. Şi au vîndut analiză aceea-i valabil I însă, organele în drept volul ; Palatul de cleştar; HU nul buclucaş; HAŢEG: Hatifa;
niai bune condiţiuni a maşinii. aici s-ar părea că totul şi vînd şi acum. Intre Laboratorul nu minte 1 cu siguranţă ti va trage NEDOARA: Volga, Volga; PE BRAD: Aveau 19 ani; LONEA:.
este în ordine. Numai că timp au făcut şi unele şi-au zis cei în cauză. serios la răspundere. Ast TROŞANI : Socoteli greşite; Flăcări la graniţă; TEIUŞ .i
la cutiile de calciu gris „analize" de laborator. fel „gospodarii" de la Dincolo ăe centura oraşului; Miciman Panin ; ZLATNA : Ul
au venit multe redarna- Ultima făcută la 27 ia Da, dar ce te faci căci I.e.R.A. Deva se vor ALBA IULIA: Primul a n ; Po tima zi, prima z i ; ILIA: Rătă
ţii. Dar cum s-a ajuns la nuarie 1961, prelungea grişul este atacat de flu trezi la realitate. veste nordică; s e b e ş : Vaca cirile dragostei; APOLDUl DE
turi şi viermi. Ăştia nu şi prizonierul; SIMERIA: Van
SUS: In umbra legii.