Page 88 - 1961-06

paff. 4
4 0 de ani de la p ro c la m a re a
R.S.S. Kazahe şi a întemeierii
P X i n Kazahstan
— Şedinţa festivă de la Alma-Ata —
ALMA ATA 24 (Agerpres). — TASS transmite:
La 24 iunie a avut loc la Afnia Ata adunarea festivă consa­
crată celei de-a 40-a aniversări a proclatnării R.S.S, Kazahe şi
a întemeierii Partidului Comunist din Kazahstan.
La adunare au participat N. S. Hruşciov, prim-secretar al
C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,
precum şi delegaţi din toate republicile unionale şi din uncie re­
publici autonome ale ţării.
j Dinmuhamed Kunaev, prim-se-
cretar al Comitetului Central al
Partidului Comunist din Ka-;
zahstan a prezentat raportul sub'-;
îiniind dezvoltarea impetuoasă a
Kazahstanului care, dintr-o pro­
vincie periferică înapoiată a im­
periului ţarist s-a transformat
în anii puterii sovietice într-o
republică cu o industrie puterni-1
că, o agricultură mare şi un
înalt nivel de cultură.
In Kazahstan sînt în funcţiu-:
ne peste 5000 de centrale elec-i
îrice, printre care puternica hi­
drocentrală de la Ust Kameno-
gorsk pe Irtîş, şi se construiesc
Cuvîntarea lui K S, Hruşciov
Luînd cuvîntul la adunarea fes­
tivă care a avut loc la 24 iunie
la Alma-Ata, N. S. Hruşciov, a
arătat că Revoluţia din Octombrie
4917 a eliberat popoarele Uniunii
!Sovietice, şi printre ele şi poporul nului occidental.
leazah de sub jugul si exploatarea
!de veacuri. Datorită sprijinului re­
giunilor mai dezvoltate din punct
ide vedere economic ale Uniunii So­
vietice şi ajutorului dezinteresat
'al clasei muncitoare ruse, indus­
tria acestei republici a început să
pe dezvolte rapid, iar în locuri
'altă dată pustii au apărut mari
centre industriale.
N. S. Hruşciov a amintit că
presa va publica în curînd proiec­
tul noului program şi cel al nou­
lui statut al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice.
! Cînd va fi publicat proiectul
noului program, a arătat N. S.
Hruşciov, datele cu privire la
perspectivele dezvoltării economice
a Uniunii Sovietice vor entuzias­
ma şi însufleţi pe toţi prietenii
noştri. El a adăugat că întreaga
lume se va convinge încă o dată
'că noi nu-i ameninţăm cu războiul
pe adversarii comunismului.
N. S. Hruşciov a subliniat că
(dezvoltarea vertiginoasă a econo­
miei în U.R.S.S. reprezintă cea
mai puternică armă în mîinile U-
toiunii Sovietice pentru atragerea
fdc partea ideilor comunismului a
noi milioane de oameni din ţă­
rile capitaliste.
„Se prevede o creştere vertigi­
noasă a tuturor ramurilor econo­
miei naţionale. Paralel cu indus­
tria grea, industria uşoară şi ali­
mentară vor cunoaşte o dezvolta­
re impetuoasă, a declarat N. S.
Hruşciov.
N. S. Hruşciov a subliniat că
linia generală a politicii externe
a U.R.S.S. este linia coexistenţei
paşnice, a stabilirii unor relaţii
de prietenie între toate popoarele.
„Pentru aceasta am luptat şi vom
lupta“, a spus N. S. Hruşciov.
In primul rînd, a adăugat vor­
bitorul, vom lupta pentru rezolva­
rea celei mai importante probleme
a contemporaneităţii — problema
dezarmării, pentru încheierea în cît
UM U L
(Urmare din ziarul „Drumul
socialismului“ nr. 2020) \
" După trei săptămîni de iă
'lansarea rachetei cu mai multe
trepte, in raportul ţinut, la cel
de-al XXI-lea Congres a l Par­
tidului, N. S. Hruşciov a de­
clarat în aplauzele furtunoase
ale delegaţilor: „Primul sate­
l i t artificial al Păm întului a
fost sputnikul sovietici prima
planetă artificială a sistemului
'solar este o planetă sovietică.
In întinderile de necuprins ale
IU n iversu lui ea poartă cu m în-
rdrie em blem a care înfăţişează
¦Stema de S ta t a U niunii Sovie-
'tice şi inscripţia „U niunea Re­
publicilor Sovietice Socialiste.
Ianuarie, 1959“.
Al XXI-lea Congres al Parii-
fiului Comunist I Schiţînd mii-
ţeţu l plan septenal al dezvoltă­
rii în continuare a economiei
naţionale a ţării, el a ridicat
în fala poporului nostru, care
a intrat în perioada construc­
ţiei desfăşurate a societăţii co­
muniste, sarcini grandioase în
toate dom eniile: economic, po­
liţie, ideologic şi al relaţiilor in* care o luasem încă 'de m ultă
Iernaţionale. Studiind în apro-
funzim e documentele congresu-.
Iui, ne dădeam sednia că sep-,
ignatul este o etapă nouă, lio-
tăritoare, pe calea dezvoltării
istorice a Patriei noastre. Con­
gresul a pus în faţa oamenilor
sovietici un ţel clar şi nobil,
iar pentru atingerea acestui ţel
fiecare trebuia să depună efor­
turi stăruitoare. Iar noi, pilo-
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr.'9. -Telefon: ISK; 189 ; 75. Taxa plătită in numerar Conform aprobării Direcţiunii Gfcfle faleP.T.TiR; nr. 263,1$20 din 6 noiembrie 1949. <¦" Tiparul !,6 August“- — Petroşani
noi termocentrale. Producţia de
energie electrică a republicii pe
cap de locuitor este mai mare
decît în Italia şi egală cu cea
din Japonia.
In primii doi ani ai şeptena-
lului (1959—1960), a spus Ku­
naev, în Kazahstan s-au con­
struit 230 întreprinderi şi secţii. and World Report“, relevînd că de
In trecut un ţinut de gospo­
dării nomade primitive, Kazah-
stanul de astăzi a devenit un ma­
re producător de cerealei şi pro­
duse animaliere. In Kazahstan
au fost valorificate 25 milioane
hectare de pămînturi înţelenite.
a spus Kunaev.
mai scurt timp a Tratatului de
pace cu Germania cu scopul de a
închide capitolul celui de-al doi­
lea război mondial şi a rezolva
pe această bază problema Berli­
„Vom merge înainte spre în­
făptuirea măsurilor de politică
externă prevăzută de noi, con­
ştienţi că ele corespund intere­
selor vitale ale poporului sovie­
tic, intereselor întăririi păcii în
întreaga lume“, a spus ei.
$efui guvernului sovietic a dat
o înaltă apreciere succeselor ob­
ţinute de oamenii muncii din
Kazahstan în îndeplinirea sarci­
nilor planului septenal (1959—
1965).
N. S. Hruşciov a relevat că în
primii doi ani şi jumătate ai sep-
tenalului, în Uniunea Sovietică
s-au fabricat produse industria­
le a căror valoare este cu 13
miliarde ruble mai mare decît
prevedea planul septenal pentru
această perioadă. El a arătat că
în acest timp s-au fabricat tot
atîtea produse industriale cît
s-au obţinut' în tot cursul celui
de-al 5-lea cincinal (1951—1955)'.
In cuvîntarea sa N. S. Hruş-'
ciov s-a oprit în amănunţime a-
supra valorificării pămînfuriîof
înţelenite din Kazahstan. El a'
amintit că în Uniunea Sovietică
au fost valorificate în total 41
milioane hectare, iar în Ka­
zahstan — peste 25 milioane hec­
tare de pămînturi' înţelenite. Ca
urmare a valorificării pămîntu-
rilor înţelenite, în U.R.S.S. a
fost creată o nouă şi mare bază
pentru producţia cerealelor marfă.
N. S. Hruşciov a arătat că
una din importantele sarcini ale
agriculturii este creşterea pro­
ductivităţii la hectar a tuturor
culturilor agricole.
In încheierea cuvîntării sale
N. S. Hruşciov a dat citire tex­
tului salutului adresat oamenilor
muncii din Kazahstan de C.C. al
P.C.U.S., de Consiliul de Miniş­
tri al U.R.S.S. şi de Prezidiul
Sovietului Suprem al U.R.S.S.
de Iuri Gagarin
pilot cosmonaut al U.R.S.S. !
Erou al Uniunii Sovietice H
ţii, trebuia să ne îndeplinim cu
şi m ai m ultă rîvnă datoria, să
apărăm cu vigilenţă cerul so­
vietic paşnic. La Congres au
fost spuse cuvinte importante
despre sarcinile statului nostru
în domeniul apărării păcii, îm ­
potriva pericolului agresiunii
pe care ar putea-o dezlănţui pu­
terile imperialiste, despre fap­
tul că, atîta tim p cit există
blocuri militare agresive, tre­
buie întărite şi perfecţionate
Forţele Armate Sovietice.
Afară era o iarnă geroasă,
dar Congresul a insuflat ţării
o înviorare primăvăratică. To­
tul se trezea, se punea în m iş­
care. Peste tot încolţeau sem in­
ţele noului.
Al XXI-lea Congres al parti­
dului a jucat şi în viaţa mea
un rol uriaş. Tocmai în aceste
zile s-a m aturizat Eotărîrea pe
vreme, 'de a depune cerere pen­
tru ă fi prim it în rîndul candi­
daţilor de partid. Aceasta cu
ia tît m ai m ult, cu cit îm i dă­
deam seama că toţi, cărora m ă
’străduiam să le seam ăn, de la
care am învăţat cian să tră­
iesc şi să muncesc, erau comu­
nişti. Iar cînd {-am vorbit des­
pre acest lucru secretarului or­
ganizaţiei noastre de partid, că­
pitanului Anatolii Pavlovici
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. m z
ULTIMELE ŞTIRI*ULTIMELE ŞTIRI
st HOTARE
mmm U LT IM E LE ŞTIRI « U L T IM E L E Ş T IR I
Poporul dominican nu descurajează Rezolyfie care prevede excluderea Srypgi íA Iüoí iaotiil
M m i tratativele
în faţa cruntei terori dezlănţuite Jniunii S ud-A fricane din O . I. M. tripriite ia la Ha
de actualii guvernanţi
GENEVA 24 (Agerpres). — discriminare rasială dusă de gu­ XIENG KUANG 24 (Agerpres).
TASS transmite: vernul Republicii Sud-Africane şi După cum transmite Agenţia
îşi exprimă solidaritatea cu re­ Vietnameză de Informaţii, dele­
La 23 iunie Comitetul pentru prezentanţii populaţiei din aceas­ gaţia grupului Fumi Nosavan,-
elaborarea rezoluţiilor al celei tă ţară, ale căror drepturi sînt Boun Outn nu s-a prezentat la
de a 45-a sesiuni a Conferinţei reduse la zero de guvernul res­ şedinţa ordinară a conferinţei
generale a Organizaţiei Interna­ pectiv şi cu cei care indiferent tripartite consultative politice şî
ţionale a Muncii (O.I.M.), care de rasă luptă împotriva aparthei­ militare de la Na Mon.
CIUDAD TRUJILLO (Repu-i „pentru trădare“ dului.
blic.a Dominicană) 24 (Agerpres). Masele populare din Republi­ arc loc în prezent la Geneva, a La conferinţa de presă convoj
adoptat o rezoluţie prevăzîml în continuare se subliniază că cată pentru informarea ziarişti-1
Teroarea dezlănţuită imediat ca Dominicană nu se lasă inti­ rămînerea’ Republicii Sud-Africa­ lor asupra situaţiei create, repre­
după moartea lui Trujillo este midate de teroarea dezlănţuită excluderea Republicii Sud-Afri- zentanţii delegaţiilor guvernului
mai îngrozitoare decît teroarea de actualul regim. Ele luptă cu ne în O.Î.M. este incompatibilă regal şi Partidului Neo Lao Hale-:
pe care au fost nevoiţi s'-o su­ fermitate împotriva teroarei. cane din această organizaţie. sat au subliniat că rezultatele
porte dominicanii în timpul do­ cu ţelurile şi sarcinile acestei întîlnirii de la Ziirich dintre Su-
minaţiei lui Trujillo însuşi, scrie ,,0 ra eliberării a sunat“ — Această rezoluţie urmează să vanna Fumma. Sufanuvong şi
revista „United States News este intitulat un manifest al fie aprobată de şedinţa plenară organizaţii şi că de aceea con­ Boun Oum pot crea condiţii fa­
„Mişcării pentru eliberarea Re­ a O.Î.M. la începutul săptămînii vorabile pentru obţinerea unui
viitoare. ducerea O.Î.M. exclude această succes la tratativele de la Na
la asasinarea Iui Trujillo au fost publicii Dominicane“ răspîndit Mon. Ei au protestat împotriva
întemniţate peste 1.000 de per­ la 22 iunie în capitala Republi­ Irt rezoluţie se arată că poli­ ţară din organizaţie. faptului că grupul de la Sa-
soane. cii Dominicane. „Dominicani, se
spune în manifest, ieşiţi în stra­ tica de apartheid dusă în Repu­ Pentru această rezoluţie au vo­
Pe de altă parte actualii gu­ dă, cereţi cu curaj, aşa cum sîn- blica Sud-Africană „expune pe
teţi capabili să o faceţi, dreptu­ cetăţenii autohtoni africani la tat toţi reprezentanţii ţărilor la­
vernanţi se iau la harţă între rile voastre călcate în picioare. discriminare rasială în dauna gărului socialist şi toţi repre­
ei. După cum transmite agenţia Nu e timp de şovăială“. situaţiei lor economice şi so­
United Press International, gu­ zentanţii ţărilor Asiei şi Africii,
vernul Republicii Dominicane a „Mişcarea pentru eliberarea Re­
anunţat că în legătură cu asa­
sinarea dictatorului Trujillo, fos­ publicii Dominicane“ a adresat
tul ministru de Război, Jose Ro­ un apel similar forţelor armate ciale“. precum şl reprezentanţii mai vannalcet încalcă principiul lu­
man Fernande9, â fost judecat din republică.
Rezoluţia condamnă politica de multor ţări latino-americane. Re­ crărilor asupra căruia cele IreÎ
prezentanţii S.U.A., Angliei, Ca­ părţi au căzut de acord şi în­
B îr e r g e o f e îra p a rla m e n tu l e n g le z m le g ă tu ră nadei, Franţei, Italiei, Germa­ cearcă în mod deliberat să ter-i
niei occidentale şi ai altor cîtor- giverseze reglementarea actuale­
cp a d e r a r e a A n g lie i la „ p ia ja . e@rmină8i va ţări ale lagărului capitalist lor probleme politice şi militare)
s-au abţinut de la vot. ale situaţiei din Laos.
- ~^=-------
LONDRA 24 (Agarpres). hotărît să includă Anglia în fundă faţă de presi-unile exer­ Nou eşec la Cape Canaveral
In timp' ce guvernul britanic „p'iaţa comună“, în ţară lupta citate asupra Angliei în vede­
¦a trimis trei miniştri în ţările între partizanii şi adversarii a- rea intrării ei în „p'iaţa co­ CAPE CANAVERAL 24 (A- proiectil balistic american de tip
Gommonwealth-ului pentru a cestei măsuri continuă cu o în­ mună“. gerpres).
se „consulta“ cu guvernele ţă­ Agenţia United Press Interna­
rilor respective în ceea ce pri­ verşunare şi mai mare. „Parla­ Pentru a contracara această „Titan“ a explodat în aer în
veşte consecinţele unei „even­ tional anunţă că la 23 iunie un; cursul unei încercări de lansare.
mentul britanic, relatează agen­ „moţiune explozivă“, cum o
ţia France Presse, este în pre­ califică France Presse, un grup
tuale“ aderări a Angliei la zent tot atît de scindat în pro­ de deputaţi conservatori a de­
piaţa comună, primul ministru
Macmillan „a hotărît, după blema „pieţii comune“ ca si pus o altă moţiune cerînd înce­ In timp ce la W ashington au loc schimburi da
cum relatează .agenţia Associa­ pe vremuri Adunarea naponală perea tratativelor cu „cei şa­ păreri între reprezentanţii sovietici şi americani în’
ted Press, includerea Marii Bri­ franceză în problema Comuni­ se“. Această moţiune este problemele dezarm ării generale şi totale, cercurile
militariste din S.U.A. exercită presiuni asupra guver­
tăţii defensive europene. Fie­ sprijinită de un grup de depu­
tanii în piaţa comună şi înce­ care dintre cele două mari par­ taţi laburişti şi combătută la
nului american în vederea reluării experienţelor nu-
perea în întreaga ţară a unei tide — conservator şi laburist rîndul ei de o altă moţiune de­ (Ziarele)1
cleare.
campanii propagandistice în — este la rîndul său scindat şi pusă de data aceasta de un alt
sprijinul acestei hotărîri“. Co­ o adevărată bătălie a rezoluţi­ grup de deputaţi conservatori.
respondentul relatează de ase­ ilor a început în Camera Co­
Un grup de experţi ai parti­
menea că ministrul Afacerilor munelor“. Deputatul laburist dului laburist a ajuns la con­
Externe al Angliei, Home, a ţi­ Sydney Silverman a prezentat cluzia că în urma aderării An­
nut un discurs în Camera Lor­ parlamentului o moţiune inti­ gliei la piaţa comună, preţu­
zilor în care a confirmat a- tulată „Pericolul pieţii comu­ rile la alimente vor creşte în —
dopiarea acestei hotărîri luate ne”, care va fi luată în discuţie ţară cu 10 la sută, deficitul co­
'de primul ministru Macmillan. lă 28 iunie. In această moţiu­ merţului exterior se vă accen­
In timp ce guvernul britanic, ne el cere Camerei Comunelor tua, producţia în ţară va scă­
cedînd presiunilor S.U.A.. a să-şi exprime îngrijorarea pro- dea, ceea ce va provoca creş­
terea şomajului. In urma con­
O măsură samavomica a auioriiăîilor curenţei monopolurilor europe­
din landu ©avana ne, se prevede sporirea numă­
rului falimentelor şi o goană a
capitalului englez în ţările Eu­
ropei occidentale.
BONN 24 (Agerpres). Uniunea persoanelor persecuta,- Luînd cuvîntul Ia un miting
Opinia publică vest-germană îşi te de nazişti a protestat împotri­ oare a avut loc la Doncaster,
va zădărnicirii întîlnirii de la Jobn Gollan, secretar general
exprimă indignarea faţă de acţiu­ Dachau. In declaraţia dată pu­ al P. 6. din Marea Britanie, a
nile autorităţilor landului Bava­ blicităţii de această uniune se spu­ declarat că aderarea Angliei lă
ria, care au silit uniunea organiza­ ne printre altele că !,toţi luptă'
ţiilor de tineret din Bavaria „Ba­ torii din rezistenţă şi victimele piaţa comună va submina in­
yerischer Jugendring“ să renunţe nazismului consideră aceste ac­
ţiuni... drept o ofensă josnică“. dependenţa ei şi va duce la
de a mai organiza la Dachau şi
München o întîlnire internaţională In această ordine de idei, zia­ scăderea nivelului de trai al oa­
a tineretului cu luptătorii din re-:
rul „Vonvarts“ aminteşte că co­ menilor muncii. Piaţa comună,
zistenţă împotriva fascismului. U-> muniştii care intenţionau să ia ă spus el, nu este o simplă uni­
nele organe de presă dintre cele parte la. întîlnire „au fost şi ei
mai reacţionare din R.F. Germai- une comerc/ală şi vamală. Ea
nă încearcă să acuze în mod ca*: internaţi în lagăre de concen­
lomnios această uniune a tinere­ trare hitlerisţe. Comuniştii, subli­ este o uniune capitalistă ex­
tului că ea ar intenţiona ;,să pună niază ziarul, nu pot fi reprimaţi
la dispoziţie o tribună pentru pro­ nici prin interdicţii, nici cu aju­ trem de periculoasă. In piaţa
paganda comunistă“. torul bîtelor“.
comună, a spus în continuare
Gollan, domină Germania oc­
cidentală a lui "Adenauer şi
litar şi pe tot parcursul drumu­ trusturile din Ruhr, sprijinite Diplomaţie „MADE IN U.S.A.“
de Bundeswehrul reînviat, care I9©®©-
lui la întoarcere am ţinut copi­ cere să i se p'ună la dispoziţie 1nuna largă
lul In braţe, tem îndu-m ă ca nu
M cum va să se deranjeze ceva in arme atomice şi care visează ¦
această fiinţă atît de plăpîndă
Rostiakov, acesta mi-a spus, în- şi atît de scumpă pentru mine. ia revanşă. „Piaţa comună" va In ultimul timp între guver­ pe lîngă nenumăraţi „cousi- ¦
curajîndu-m ă: Drumul drept era scăldat de
razele Soarelui, iar deasupra adinei şi mai mult scindarea' nanţii S.U.A. şi ai Vietnamu­ lieri“ americani care se alia ¦
— Ai dreptate, Iuri, partidul noastră se roteau păsări albe
va face din tine un luptător că­ de mare. Din faţă bătea un vînt Europei în momentul cînd este lui de sud a avut loc un schimb acolo în prezent. %
lit. răcoritor de aprilie. Sufletul
îm i cînta de bucurie. Doream necesară mai mult ca orieînd de „vizite prieteneşti“ care au Ngo Diem Din poate să fie 5
In aceeaşi zi mi-am compus ca întreaga viaţă a fetiţei noas­
cererea, cheltuind destul de tre să fie la fel de luminoasă şi lichidarea blocurilor şi înceta­ fost urmărite cu interes de mulţumit. Trimisul său Ngu- $
m ultă hirtie pînă cînd am găsit plină de bucurii.
cîteva cuvinte, care să corespun­ rea războiului rece. presa din Occident. yen Dinh Thuan a făcut trea- ¦.
dă cu starea sufletească şi nă­
zuinţele mele. Colegii şi orga­ Ouvernul feefgiari Mai întâi a sosit în Vietna­ bă bună la Washington. Un- ¦
nizaţia de comsomol mi-au dat intenţionează
recomandare, aşa că în curînd mul de sud vicepreşedintele chiul Sara s-a arătat a ti dar- ?¦¦
am fost prim it candidat de par­ să rezece pe spinarea S.U.A., Johnson. Tratativele nie, cu inimă largă. Nu s-a
maselor defisâenţele
tid. Acest lucru mă obliga să Pe fetiţă am botezat-o Leno- dintre Johnson şi Ngo Diem tocmit cu solul Vietnamului ¦
muncesc şi să învăţ cu şi mai cika. ale Din au fost axate mai ales .pe de sud, ba dimpotrivă, a stat X
m ultă stăruinţă, pentru a în­
dreptăţi încrederea ce m i s-a a- E len a ! Ce nume fru m o s! A- BRUXELLES 24 (Agerpres). chestiunea intensificării „aju­ împreună cu el să calculeze în X
pordat. In această perioadă, Prezentînd în Camera Repre­ torului“ pe oare Statele Unite linişte de ce fel de „ajutor" J
,,Istoria Partidului Comunist al cest nume a şi fost trecut în zentanţilor un raport asupra
Uniunii S o v ie t ic e a devenii bugetului de stat pe anul 1961, îl dau Vietnamului de sud. are nevoie.
cartea mea de căpătîi. certificatul de naştere al fetiţei ministrul de Finanţe Dequae
(membru al Partidului social- In ce constă acest ajutor ? Şi nici nu aşteaptă unchiul
Evenim entele îmbucurătoare creştin), a arătat că situaţii, fi­ Opinia publică a aflat amă Sam prea multe rugăminţi ca ¦
se succedau unul după altul. noastre. nanciară a Belgiei este dificilă
P e la mijlocul lunii aprilie am şi că deficitul bugetar este
dus-o pe Valea la cea m ai apro­ Odată cu apariţia copilului, considerabil. El a declarat că nunte peste cîteva zile, cînd să înceapă acordarea ajutorii- X
piată casă de naşteri. Voiam în casă s-au mai adăugat şi datoria publică a Belgiei se ci­ ministrul adjunct de război al lui. Johnson se afla încă la Sai- X
neapărat să nască o fetiţă. alte griji. Doar un tată tînăr frează în momentul de faţă la Vietn'aimului de sud, Nguy'en gon şi discuta abia „în prin- X
poate înţelege ce plăcut e să-ţi 410 miliarde franci.
Eram emoţionai şi dădeam scalzi în apa călduţă micul co­ Ministrul de Finanţe a cerut Diinh Thuan, ă plecat la Wa- oipiu" chestiunea ajutorului X
nenum ărate telefoane la casa pil lipsit de puteri, să-l înfă- sporirea cu 5 miliarde frairici a
'de naşteri. ş u r iln scutece, să-l duci în bra­ creditelor pe anul 1961. Acea­ ¦ shirigton pentru ă conoret’za cînd preşedintele Kennedy a %
ţe, să-i şopteşti cîntecele de lea­ stă sumă, a declarat Dequae, ® înţelegerea' oe a avut loc în- şi ordonat ca în cadrul acestui ¦
Insfîrşit, la unul dintre ele găn pe care le născoceşti a- trebuie obţinută- din sporirea ¦ tre Johnson şi Ngo Diem Din. ajutor încă neperfectat să fie •
m i se răspunde cu o întrebare: impozitelor percepute de la îndată după sosirea sa la trimişi în Vietnamul de sud o ¦
pop'ula>ţ;e care se vo.r ridica la Washington, Nguyen Dinh sută de specialişti, experţi în ¦
—¦; A şte p ta ţi băiat ? 350 milioane franci lunar.
¦— N u, fetiţă, — i-am răs­ tunci, la m om ent. După ce mă Deputatul comunist Gaston Thuăn s-'a întâlnit cu secreta­ războiul de guerilă. ¦
puns cu sufletul la gură. întorceam de la aerodrom îmi •Moulin a subliniat că guvernţil
— Ei, . atunci vă felicit pen­ petreceam tot tim pul lingă pri­ în' loc să reducă . cheltuielile rul de stat Dean Rusk şi ou Ngo Diem Din mai discuta X
tru ¦împlinirea d o rin ţei: e fe­ chindel, îi ajutam Volei în tre­ pentru cursa înarmărilor, ' .în'
tiţă. . . buri gospodăreşti. M ergeam în loc să perceapă impozite de lă înalte personalităţi americane. încă cu Johnson şi îi anunţa t
Valea a ieşit din casa de capitalişti, practică politică
naşteri după o săptămină. Am sporirii impozitelor percepute In urma acestei întâlniri pre­ că va trimite pe Nguy'en Dinh %
mers după ea cu un „GAZ“ m i­ de la oamenii muncii.
să ă aflat că Nguyen Dinh Thuan cu cereri concrete, cînd %
oraş după cumpărături, duceam Thuăn a cerut să se sporească 72 din aceşti experţi şi sosi- ţ
apă, făceam focul. Are drepta­
te poetul care a s p u s : „îmi „ajutorul“ Statelor Unite. A- seră la Saigon. ¦
place cînd într-o ccisti există
copii şi cînd aceştia plîng în S COastă sporire a „ajutorului“ Atîta operativitate l-a emo- ¦
t . vă trebui să permită guver- ţiona't pe Ngo Dien Dîm. Î-ncă ¦
% nahţilor din Vietnamul de sud nici nu şi-a formulat bine gîn- ¦
l'Jsă dubleze forţele armate. Tot durile şi Unchiul Sa'm i le-a ¦
•miez de noapte“.
%¦în cadrul noului „ajutor“ se şi ghicit. Oare dacă în loc de X
Trq.biiri aveam pînă peste
% prevede dă gărzile civile să experţi în guerilă Victnăimul %
Ajfie instruite' şi echipate în în- de sud ar fi cerut medici care X
cap. Cea mai bună gim nasti-
, »4. ' . o .. '.
** - ¦ •ţregîmie cu echipament ameri- să combată bolile ce bîntuie J
că este .munca. N u-m i ajungea ¦Jcăh. Pentru această v'o.r sosi în ţară, tot aşa de operativ ar ¦
vremea, eram — cum s-ar spu­ 5':îrf VieHnainu-1 'dë siiidjnoă o fi #ost unchiul .Sam ?
'¦¦t 'mie dé .>,^n'stlieri"'(•Sap^Vicâ'tti*- ’^ţN ;U N' •i" r'V..M............ P. D. -,
ne — în permanentă criză de j
tim p .
(Va urma)