Page 89 - 1961-06

Hunedo&ra-Deva
millsocialismului
r Anul Xaii. Nr. 2023
Indici superiori
în folosirea agregatelor
j' Directivele C.C. al P.M.R. ou acordat toată atenţia măririi
privire la principalele criterii greutăţii şarjelor şi scurtării
Işale întrecerii socialiste în cin- duratei de elaborare a lor. A-
?tea aniversării partidtului, a- minteam la început de faptul că
?ată că un criteriu aJ întrecerii oţelarii au avut de întimipinat
?iderurgiştilor trebuie să-l con­
stituie „depăşirea planului de
producţie la fontă, oţel, lami­
nate finite şi ţevi, prin creşte­
rea indicilor de utilizare a fur­
dalelor, cuptoarelor şi lapiinoa-
relor, reducerea duratei de re­
paraţii a agregatelor, mecani­
zarea şi automatizarea procese­
lor tehnologice".
Urmincl această preţioasă in­
dicaţie a partidului, oţelarii de
la noua oţelărie Martin a Com­
binatului siderurgic Hunedoara cut apropiindu-se de capaci-
ideşi au avut ----- —
:greutăţi în apro­
vizionarea cu La noua
{fier vechi, au ofelărie Martin
reuşit să obţină
însemnate de­
păşiri de plan. După 5 luni de
pruncă, ei au dat în contul an­
gajamentului anual mai mult
de 2.000 tone oţel. Acest rezul­
ta t, deşi aparent nu e deose­
bit, reprezintă realizarea unui
.Îndemnat spor de producţie în 7,52 ore.
!comparaţie cu perioada cores­
punzătoare a anului trecut
Faptul iese şi mai clar în evi­
denţă dacă se urmăreşte dina­
mica indicilor de utilizare rea­
lizaţi pe secţie din 1959 şi pînă
în prezent.
Astfel, faţă de media realiza­ a şarjelor rapide. O atenţie deo­
tă în 1959, In 1960 indicele de-
utilizare a crescut cu 1,65 to­
ne oţel pe m.p. vatră cuptor
şi zi calendaristică. în trimes­
tru I a.c. a crescut cu 1,88 to­
ne, în luna mai a.c. ou 2,40 to­
ne. Realizările din luna iunie se
(situează, la nivelul celor din lu­
na precedentă.
Din situaţia prezentată se lor. Pentru aceasta au fost lua­
desprinde concluzia că oţelarii te mai multe măsuri. Una din­
au reuşit intr-o perioadă de tre ele a constat în scurtarea
timp relativ scurtă să îmbună­
tăţească considerabil folosirea
agregatelor, să dea cu aceeaşi
suprafaţă utilă o cantitate de
oţel mult mai mare. Acest fapt
este rezultatul unei preocupări
Intense .a întregului colectiv, suri s-a concretizat în scurta­
care, sub conducerea organiza­ rea duratei de reparaţii de la
ţiei de partid, a făcut din spo­ aproape 5 ore în 1960, la 1,5
rirea indicilor de utilizare a
cuptoarelor unul din principa­
lele obiective ale - întrecerii so­
cialiste. t
Şi la această secţie, ca la
toate ofelăriile de altfel, s-a
La întreţiinerea
culturilor
Z ilele -acestea, colectiviştii
din Bircea Mică au Iermi
nat praşlla" l-a pe întreaga su­
prafaţă ciîltivatâ cu porumb
(53 ha.); P e ' suprafeţele culti­
vate cu tloarea-soarelui, sfeclă
furajeră şi cartofi s-a terminat a
doua sapă, iar 'din 22 iunie s-a
început prăsitul porumbului a
doua oară.
Şi colectiviştii din Cristur au
lucrat cu torţe' sporite la între­
ţinerea culturilor prăsitoare, reu­
şind să execute praşila I-a me­
canic şi manual pe 110 ha. se-
Smănate cu porumb pentru boa­
be şi 30 ha. cu porumb pentru
!siloz, iar sfeclei furajere şi car-
!tofilor li s-au aplicat sapa a
'doim
I ¦A
TWi embiii gospodăriei agricole
colective „Drumul lui Le-
nin“ din Peştişul Mare, sînt oa­
meni harnici. In aceste zile ei
se preocupă cu simţ de răspun­
dere ^ de întreţinerea culturilor
prăsitoare. Ei au prăşit manual
prima oară toate culturile, iar
praşila a doua a .fost efectuată
fnecanic pe 18 ha. porumb si­
loz, 6 ha- sfeclă, 5 ha. floarea-
şoarelui şi 76 ha. porumb boabe.
În prezent, colectiviştii aplică
la culturile prăsitoare, sapa a
Ii-a.
Marţi 27 iunie 1961
greutăţi din lipsa flerului vechi.
Pentru a suplini această defi­
cienţă ei au acordat multă a-
tenţie reducerii duratei şarje­
lor.
La cuptorul nr. 4, bunăoară,
faţă de 12 şi aproape 13 ore cit
dura înainte elaborarea unei
şarje, s-a ajuns în luna mai la
10,54 ore, în medie. Concomi­
tent, greutatea şarjelor a cres­
tatea proiectată
- a cuptorului. O-
ţelarii au certi­
tudinea că în
curînd aceasta
va fi •depăşită,
cum de altfel s-a întîmplat şi
la cuptoarele de 185 tone.
Durata de elaborare a şarje­
lor a fost sub 9 ore, atingîndu-
se în luna mai cifra de vîrf —
Bineînţeles, la obţinerea a-
cestor rezultate au contribuit
o seamă de factori printre care
merită a fi subliniată aplica­
rea de către toate echipele de
oţelari a metodei de elaborare
sebită s-a acordat promovării
cu tot mai mult curaj a teh­
nicii noi.
Tn acest sens trebuie aprecia­
tă preocuparea cadrelor tehni-
co-inginereşti, a Întregului co­
lectiv, în vederea măririi dura­
tei de funcţionare a agregate­
duratei de reparaţie la cald a
cuptoarelor. Amintim în acest
sens aplicarea metodei de re­
parare a vetrei prin arderea
superficială a stratului de mag-
nezită. Rezultatul acestor mă­
ore în anul curent.
De asemenea, nu pot fi tre­
cute cu vederea alte măsuri
printre care folosirea minereu­
lui pe vatră, suflarea vetrelor
cu aer comprimat prin 3 ţevi
în loc de una, modificarea pa­
rametrilor la abur de la 8 la 15
atmosfere pentru pulverizarea
păcurei.
O atenţie deosebită s-a acor­
dat măririi campaniilor cuptoa­
relor. Prin modificările con­
structive făcute acestora cu pri­
lejul reparaţiilor, datorită gri-
(Continuare în pag. 3-a)
IMAUINf jjfJEUKEŞ !ENE
loto : A. irandaiirescu (Agerpres).
PROLETARI D IN TOATE ŢĂRILE, U N IT I-V A I
. losif Roza este inarochinist la fabrica „Simiou Bărnuiiu"
din Sebeş. Lucrind cu pricepere şi hărnicie el îşi de/jăşeşte in
fiecare lună norma cu peste 15 la sută.
Solemnitatea luminării Medaliei Jubiliare
„40 de ani de la în fiin ţa re a 1
Partidului Comunist din Rsmînia“
Sîmbătă, la Sfatul popular re­
gional a avut loc solemnitatea
inmînării Medaliei Jubiliare „40
de ani de.la înfiinţarea Partidu­
lui Comunist din .Romînia“, unor
activişti de partid şi de stat cu
îndelungată activitate, care au a- mitru Dejeu.
dus.o contribuţie însemnată in
munca de pâr-tid şi de stat. La
solemnitate au luat parte to­
varăşii Petru Furdui, prim-se-
cretar al Comitetului regional de
partid, Andrei Cervencovici,
Gheorghe Vuşdea şi Aurel Bul­
gărea, secretari ai Comitetului
regional de partid, Dumitru De-
jeu, preşedintele Comitetului e-
xecutiv al Sfatului popular re­
gional, activişti de partid şi de
stat, conducători ai unor orga­
nizaţii de masă. conducători de
instituţii şi alţii.
Tov. toan Gorea, secretar al
Comitetului executiv al Sfatului
popular regional, a dat citire
Decretului Consiliului de Stat al răşeneşti, conducători de între­
R.P.R. prin care se conferă u- prinderi şi instituţii efc.
Economii peste plan
In realizarea de economii 20.000 lei. Fruntaşe în realiza­
peste plan la Direcţia regională rea de beneficii sînt ~i I. F. Hu­
a economiei forestiere se situea­ nedoara, Dobra şi Baia de Criş.
ză în frunte colectivul I. F. Ha­
ţeg, care a realizat in primele
cinci luni ale anului 210.000
lei economii Ia -preţul de cost
şi I. F. Hunedoara cu 116.000
lei. I. F. Petroşani a realizat
un beneficiu de 50.000 lei în lo­
cul pierderii planificate de
In v ă ţîn d d in e xp e rie n ţa celor m ai L u n i
Iniţiativa, spiritul inovator, matelor, cp acele din Miercu­ reia unele gospodării, cum es­
nu se nasc din senin. Este me­ rea şi Apoldul de Sus, cu si­ te şi cea din Apoldul de Sus,
ritul organizaţiei de bază din tuaţia din gospodăria lor, co­ realizează venituri însemnate.
G.A.C. Ungurei de a se fi stră­ lectiviştii din Ungurei au tras Prin grija organizaţiei de
duit să cerceteze cum mun­ multe învăţăminte preţioase şi bază, schimbul de experienţă
cesc acei care obţin rezultate­ au început să aplice în viaţă nu se limitează la organiza­
le cele mai bune, să înveţe de cele învăţate.
rea unui număr de vizite. To­
la ei şi apoi să înveţe întreaga Ei au introdus o evidenţă varăşul Krampultz losif pre­
masă de colectivişti. strictă, aşa cum au văzut la şedinte şi Ioan Bia membru
Cu 2-3 ani în urmă G.A.C. Clinic, pentru fiecare vacă în în .consiliul de conducere al
4 nagir.l 20 bans „Drum nou" nu se putea min­ parte spre a putea face o bu­ G.A.C. Cilnic, au fost invitaţi
ări cu realizări prea mari. nă selecţionare a tineretului să . viziteze G.A.C. din Ungu­
Realizările obţinute de ei In pentru prăsită; au introdus rei. Ei s-au interesat l-a faţa
domeniul creşterii animalelor, regimul de, alimentare pentru locului de rezultatele obţinu­
erau nesatisfăcătoare. Comu­ fiecare vacă in raport cu greu­ te în urma aplicării unora din
niştii s-au gindit atunci să în­ tatea şi producţia d ată; au în­ metodele folosite la Cilnic, au
veţe de la vecinii lor care ob­ ceput să aplice alăptarea ti­ vorbit colectiviştilor de aici
ţineau rezultate mai bune. neretului la găleată etc. Bri­ despre realizările din gospo­
Care colectivişti sînt cei mai gadierii zootehnici şi toţi în­ dăria lor, le-au dat multe sfa­
buni crescători de animale din grijitorii de vite au fost te­ turi bune. Gospodăria colecti­
raion ? — s-au interesat ei. meinic instruiţi asupra apli­ vă din Ungurei a fost vizita­
Au aflat că cei din Clinic. Să cării noilor metode. tă de asemenea de preşedin­
mergem să învăţăm de la to­ Tot din experienţa celor din tele G.A.C. din Miercurea Şi
varăşii noştri din Clinic / — Cilnic, colectiviştii din Ungu­ de alte cadre de conducere din
a liotărit organizaţia de bază. rei au învăţat să preţuiaseă gospodăriile agricole colective
Cu sprijinul Comitetului ra­ furajele însilozate. Dacă în fruntaşe din raionul Sebeş.
ional de partid, un grup de 1959 cantitatea de furaje inst- Organizaţia de bază anali­
colectivişti din Ungurei in lozăte se ridica doar la circa zează cu atenţie concluziile ce
frunte cu tovarăşii ion Adami, 2.000 leg. pe cap de vacă fu­ se desprind din schimburile de
secretarul organizaţiei de ba­ rajată, in 1960 ea a crescut experienţă, face pe baza lor
ză, Samoilă Teleagă, preşedin­ la 6.000 leg, iar furajele ce se propuneri consiliului de con­
tele gospodăriei, Ioan Luăuşan, .vor însiloza anul acesta vor ducere, urmăreşte aplicarea in
membru în consiliul de con­ asigura 12.000 leg. pentru fie­ viaţă a acestor propuneri. De
ducere, Mihai Ştefani şi Ilie care vacă furajată. asemenea ea a luat măsuri ca
Roşian, brigadieri, şi o seamă Studiind experienţa colecti­ de fiecare dată cind s-au fă­
de colectivişti fruntaşi. în ma­ viştilor din Apoldul de Sus, cut schimburi de experienţă să
joritate comunişti, s-an depla­ colectiviştii din Ungurei au în­ se discute cu colectiviştii în
sat in mai multe rînăuri la văţat să preţuiaseă cultura vi- adunări pe brigăzi despre în­
gospodăria agricolă colectivă J ei de vie, s-au convins de a- văţămintele ce se desprind din
din Clinic unde s-au interesat vantajele mari pe care le a- experienţa gospodăriilor frun­
îndeaproape de metodele folo­ duce această cultură. Acolo, ei taşe. Despre învăţămintele 1
site de colectiviştii de aici¦în
au primit sfaturi preţioase cu trase in urma schimbului de 3
creşterea animalelor. Compa- privire la soiurile de viţă al­ experienţă cu privire la creşte­ 1
rind cele văzute acolo şi apoi toită pe care şi le-au ales, cu rea animalelor s-a vorbit co­ 1
şi cele văzute la alte gospodă­ privire la felul în care trebuie lectiviştilor şi In cadrul unor 1
să facă lucrările de plantare 1
rii fruntaşe in creşterea ani- şi îngrijire etc. Suprafaţa conferinţe care au fost ţinu­ *!
te la căminul cultural de că­ 3
X—J « . J v_—/ «— / - J i— ! V__ / k. -
Pe seurî de la plantată anul acesta cu vie va tre tov. Samoilă Teleagă, pre­ 1
» fi extinsă. De asemenea, se va şedintele gospodăriei şi învăţă­ 1
i
corespondenţii L organiza şi o „şcoală de port- torul Cornel Joarjă. candidat
voluntari altoi" ramură de pe urma că- de partid.
* — f <— I I- 1 w i * / u _ 7 \ m J k , J »— / 1 _ / w / I— / k W X. i V. I— I \ _ / \___ t
• Zilele trecute, la universi­ Prin muncă patriotică
tatea muncitorească ce funcţio­
nează pe lîngă clubul ceferişti­ Muncitorii exploatării îorestiere Lo. rea totală a lucrărilor efectuate se ri­
lor din Simeria, a avut Ioc în­ nea au amenajat prin muncă patrio­ dică la 8.000 lei.
nor tovarăşi .membri de p„. Lid cheierea anului de învăţămînt. tică un teren de volei şi o popicăric.
din aparatul de partid şi de stat Din cei 37 cursanţi care au Materialele necesare construcţiei popi- S-au evidenţiat în munca patriotică
din regiunea ; noastră Medalia frecventat cu regularitate cursu­ cărici au lost cumpărate din banii do­ prestată tovarăşii Iacob Rudolf, mg.
Jubiliară „4(1 de ani de la în­ rile, 19 au primit diplome şi naţi de muncitorii exploatării. Valoa- Miron Stnicu şi alţii.
fiinţarea Partidului Comunist premii Şeful promoţiei a fost
din Romînia“. Medalia Jubilia­ declarat Vasile Pelau, şeful re­ GH. STOICA
ră a lost înmînată de tov. Du­ cepţiei D.T.V. din cadrul ate­
lierelor R.M.R.-Simeria (P. VA­ corespondent
SILE).
In .numele -Gemitetului regio­ lillif
nal de partid, tov. Petru Furdui • La chemarea organizaţiei
a felicitat' pe cei distinşi cu Me­ P.M.R., organizaţiei U.T.M. şi a
dalia Jubiliară, urindu-le noi conducerii G.A.C. din Stremţ,
succese în muncă. raionul Alba, de curînd, nume­
roşi tineri au participat cu în­
Solemnităţi pentru înmînarea sufleţire la lucrările de între­
Medaliei Jubiliare „40 de ani de ţinere a culturilor gospodăriei
Ia înfiinţarea Partidului Comu­ agricole colective din localitate,
nist din Romînia“ au avut loc eîectuînd 90 ore muncă patrio­
duminică în toate raioanele şi
oraşele de subordonare regională tică la plivitul şi prăsitul po­
din regiunea Hunedoara. Au rumbului şi a florii soarelui.
participat primii-secretari şi se­ S-au evidenţiat în această ac­
cretarii comitetelor raionale şi ţiune tovarăşii N. Capătă, N.
orăşeneşti de partid, preşedinţi Cetean, St. Cristea şi alţii (I.
ai comitetelor executive ale sfa­ RAŢIU) iinăra Margare­
turilor populare raionale şi o- ta Nicula lucrează
• Brigada artistică de agita­ la labrica de con­
ţie a anului I C al Şcolii teh­ serve din Deva,
nice de contabilitate din Sebeş seclia de preparare
a cărnii. Ea este
una din fruntaşele
întrecerii socialiste.
a prezentat zilele trecute un
spectacol Ia căminul-spital din
localitate.
oo.
Spectacolul a fost dat sub
conducerea artistică a tov. proî.
Camelia Voişan. Dintre inter­
preţi, s-au remarcat fruntaşii fa
învăţătură Emil Pazar, Porst
Francisc, şl alţii (C. BÎSCA).
@e-a im itsă spună
Vasile Carlaonţ a venit pe fost mirarea lui Carlaonţ cind nu putem spune că ne-a lip­ mult ca sigur că se va realiza.
şantier cu aproape o oră mai a aflat că şi cu vecinul său, sit ceva. Eu cred că ne-a cam De la oamenii din brigada
devreme. Cină in faţa blocu­ Ursuţ, discutase acelaşi lucru. înmuiat căldura, şi asta nu-i
lui l-a întîmpinat meşterul A- treabă bună, a conchis V. e greu să afli cared situaţia
lexandru Doboli, a rămas sur­ — Ce i-o fi venit oare meş­ realizărilor de pînă acum-
Timpul nu-i aşteaptă. Şi o dis­
prins. Şi-au dat bineţe şi Va­ terului Alexandru Doboli ?! Carlaonţ. cuţie oricît de scurtă înseam­
nă cîteva cărămizi zidite mai
sile Carlaonţ a pornit spre Ginăul acesta îl frăminta de A intrat in vorbă şi norma­ puţin. Dar graficul urcă şi cu
el angajamentul se înfăptuieş­
locul de muncă. Simţise ceva cîteva ore: torul Cristea. Le-a spus că ve­
însă în privirile meşterului Do­ te.
boli. Era parcă ceva în nere­ — Oare să fi făcut vreo a- cinii lor, constructorii din bri­ Ce fac constructorii lui Va­
gulă. Nu ajunsese bine pe
schelele blocului că în urma luzie ? Bine dar brigada mea gada lui Valentin Ciocan le-a lentin Ciocan ? Urmăresc cu
sa îl şi simţi pe Doboli baci. atenţie mim se ridică ziduri­
îşi îndeplineşte planul sută la. cam luat-o înainte. Lucrările le la blocul S 3 şi-i dau zor să
— Ai fost aseară Vasile la su tă ! E drept că unii... la cele două blocuri S 1 şi S păstreze avansul ce l-au clş-
Aici Carlaonţ _________ tigat faţă de brigada lui Va­
¦_________ 3, cu 48 aparta- sile Carlaonţ. Vor ca la sfir-
şitul lunii să termine zidăria
spectacolul ansamblului „Cio- a tresărit. In ------------------- -~-- ------------ ;— "— mente, deşi in- portantă complect şi la eta­
gindurile lui a C o n s t r u c t o r i cepute în acelaşi
cirlia" ? jul III.
Cine va cîştiga această a-
— Fost... răspunse scurt început să se timp, sînt la
Carlaonţ. Spî G O P l S t r u C ţ i i _ o diferenţă can- prigă întrecere ? Poate briga­
— Şi ce ţi-a plăcut mai facă lumină. ............................. ...i.u..»iiiiiiii«mp- j—*«fîtativă de o da lui Vasile Carlaonţ sau cea
a lui Valentin Ciocan. Mai si­
mult ? — Să şti că aici a bătut Do­ zi. gur... cei care vor minui cu
mai multă pricepere mistria
— Tot, dar mai ales cum a boli baci. — Nu, asta-i numa acum, Şi cărămida, cărora, aşa cum
spunea meşterul Alexandru
cintat la vioară Ioan Pană şi La numai cîteva minute, spuse comunistul Tudor Poli- Doboli, ziua de lucru li se va
părea scurtă şi vor fi ciuăoşi
bineînţeles Ionel Cristoreunu sus, pe blocul S 3 din noul froni unul din oamenii de bază pe ceas că aleargă prea re­
pede. La asta de fapt a făcut
şi Aurelia Fătu Răăaiţu. cvartal din Hunedoara în ju­ ai brigăzii lui Carlaonţ. N-o să aluzie meşterul Alexandru Do­
boli, cind a discutat în acea
— Să şti că oamenii ăştia rul lui Vasile Carlaonţ se a- ne lăsăm mai prejos. dimineaţă cu Vasile Carlaonţ
despre ansamblul „Ciocîrlia“.
pun suflet în meserie... îi dunaseră toţi oamenii din De aceeaşi părere au fost
V. FURlR
spuse pe un ton semnificativ brigadă. Ca din „întîmplare“ Dumitru Gorun şi Ludovic Ma-
Doboli baci. sosise şi normatorul Cristea. teaş, ca de altfel toţi oamenii
Apoi meşterul Doboli a ple­ Discuţia a durat puţin. din brigadă. Şi cu toţi şi-au
cat. Vasile Carlaonţ l-a urmă­ — Luna trecută ştiţi cu to­ luat angajamentul ca pînă la
rit încotro se duce. S-a oprit ţii, lucrările au mers bine — sfîrşitul săptămînii să termi­
la blocul alăturat, la brigada a început Vasile Carlaonţi ne zidăria complect la etajul
lui Ursuţ. Nu l-a răbdat ini­ Pentru depăşirea de plan a,m II iar la etajul u i pînă la ros­
ma şi la vreo două ore şi-a primit pe brigadă un premiu tui de dilataţie. Nu-i deloc u-
făcut „treabă" pe la vecini. de 1.300 lei. Ni ici a-cum. nu şor. înseamnă mai bine de 25
Ca din întlmplare a adus vor­ mergem slab. De făcut. ne fa­ m.c. de zidărie pe si. Dar cind
ba despre Doboli baci şi cele cem planul. Sîntem cu e'l la oamenii lui V. Carlaonţ sînt
discutate cu el. Nu mică i-a zi, sută la sută. Şi vorba aia hotăriţi să facă ceva, e mai