Page 93 - 1961-06

PROLETARI D IN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VA /
I I I lI lîllI fMaa -a¦
Ano! XIII. Nr. 2024
IPKgajffligiga ^ ^
Campania agricoli
vară să ne găseascăd e
temeinic
Uaa dintre cele mai importan­
te campanii agricole şi de cea
mai mare răspundere este cam­ fectuat şi mecanizatorii din gos­
pania igricolă de vară. De buna podăriile agricole de stat. Gos­
ei pregătire şi organizare de­ podăriile colective care posedă De cîteva zile, brigadierii de orzul e bun de secerat, 36 de
pinde în cea mai mare parte evi­
tarea pierderilor de boabe şi ob­
ţinerea unei producţii mari de
cereale.
Datorită eforturilor depuse de
muncitorii de pe ogoare la pre­
gătirea terenului, însămînţare şi
întreţinerea cerealelor păioase,
lanurile de grîu şi orz au legat
rod bogat. Dar totuşi de recoltă
nu sîntem siguri decit atunci
clnd o avem deja înmagazinată.
Dacă vom organiza şi mobiliza
la lucru toate forţele, vom fi si­
guri că vom strînge rod bogat.
Şi dimpotrivă, dacă vom începe
tîrziu recoltatul iar pe parcurs
lucrarea va fi tărăgănată, vom
1avea pierderi serioase de recoltă.
Pierderile se datoresc atît faptu­
lui că prin coacerea completă se
scutură cite 2-10 boabe din spic
şl uneori spice întregi, cit şi ploi­
lor, vînturilor puternice care
culcă spicele sau rozătoarelor de
cîrnp. Pierderile prin scuturare
pot depăşi 500 kg. boabe la ha.
Pentru a preintîmpina aseme­
nea pierderi, condiţia principală
este organizarea cît mai corectă
a campaniei agricole de vară,
mobilizarea la lucru a tuturor
forţelor de muncă de care dispun
unităţile agricole socialiste din
regiunea noastră.
in momentul de faţă In gospo­
dăriile agricole colective şi în
cele de stat se efectuează prăşi-
tul culturilor, strinsul şi însilo-
zarea furajelor. Sarcina princi­
pală a organizaţiilor de partid
este de a îndruma şi ajuta con­
ducerile G.A.S. şi consiliile de
conducere din Ci.A.C. să-şi orga­
nizeze cît mai bine munca ast­
fel ca prăşitul să fie terminat
pînă la începerea secerişului- E
necesar acest lucru deoarece se­
cerişul şi treierişul sînt lucrări
care trebuie efectuate intr-un
timp scurt necesitînd multe braţe
de muncă. In unităţile agricole
socialiste din regiunea noastră,
praşila l-a a fost efectuată in
Întregime iar praşila a Il-a a
porumbului numai pe o suprafa­
ţă mică.
Pentru succesul ciepnn ai cam­
paniei agricole de vară o altă
sarcină care stă in faţa munci­
torilor din agricultură este pre­
gătirea maşinilor şi uneltelor cu
care se va lucra în campania de
vară.
Muncitorii din S.M.T., lucrind
cu o însufleţire deosebită au ter­
minat de reparat şi revizuit În­
treg utilajul care va lucra în
campania de vară. De remarcat
este faptul, că in acest an re­
cepţia reparaţiilor s-a făcut cu
mai mult simţ de răspundere în
scopul preîntîmpinaru oricăror
defecţiuni tehnice in timpul lu­
crului. De asemene, reonratii
La Călan se construieşte într-un ritm rapid staţia experimentală de cocs-brichete.
In foto i Un aspect de pe şantierul de construcţie ai acestui obiectiv industrial.
~'Uî: '•'}>ţs&im:.’.-iîV.ç
A* ¦
:-~i*..'•»!
Miercuri 28 funie 1061 4 pagini 20 ban!
A început secerişul orzului
P rim ii ia recoltat
Luni dimineaţa, muncitorii de de partid Toma Elzt şi utemis-
pregăfifi la G.A.S. Petreşti, grupul Cil- tul Andrei Dengel, combaineri. Laborantul Alexandru Bekeş de la oţelăria Siemens Martin nr. 1 a C. S. Hunedoara^
nic, au început recoltatul orzu­ Recoltarea a început simultan
de calitate la secerători, batoze, lui de toamnă. Primii care au cu trei combine şi două seceră-
combine şi motoare stabile au e- pornit la - recoltarea celor 105 tori-lenători.
lia. cu orz, au fost candidatul
La G.A.C. „P e to fi S ăndor“ sprijină îndeaproape pe oţelari în vederea respectării întocmai a reţetelor de încărcare-
In foto: Tovarăşul Alexandru Bekeş în mijlocul unui grup de oţelari.
secerători şi batoze trebuie să la gospodăria agricolă colectivă colectivişti au început recolta­ Crărtasse ©®esifi©alfoil U .R .S .S .
ia şi ele măsuri ca In cel mai „Petofi Săndor“ din Deva ur­ tul cu coasele.
scurt timp acestea să fie puse In măresc stadiul de coacere a ce­ p e ste p ia n In cinsîea celui
stare de funcţionare. realelor păioase. In dimineaţa Pînă în seara aceleaşi zile ei
Conducerile S.M.T. au datoria zilei de 26 iunie, constatînă că au secerat orzul de pe 5 ha. In întrecerea socialista pa bazin, în ţinut colectivele sectoarelor I A şi 111 de-ai X X IM e a
cursul lunii iunie, la loc de frunte se de la Lupeni şi ambele sectoare ale
să trimită din timp la unităţile află colectivul exploatărilor miniere minei Uricani. Din frontalele sectorului C on g re s al F . C . U . S .
Lupeni şi Uricani, care dau cărbune UI Lupeni s-au dat peste planul lunar
agricole socialiste cu care au În­ Cu pianul semestrial îndeplinit cocsilicabii. Aţinerii acestor exploatări aproape 1.600 tone cârDune (cu 100 ! A început montarea j
cheiat contracte maşinile şi trac­ s-au angajat să extragă la un loc pes­ tone peste angajamentul lunar). La , unui furnal gigantic
toarele. Pentru a repara în timp fncepînd din ziua de 21 iunie, har­ Totodată, prin folosirea mai raţio­ te planul anual, cel puţin 55.000 tone Uricani, din abatajele cameră ale sec­
scurt' orice defecţiune apărută la nicii muncitori, tehnicieni şi ingineri de nală a masei lemnoase, indicii de ca­ de cărbune cocsilicabii. torului II au lost scoase la ziuă 476 J Pe fundamentul furnalufui-
maşini în timpul lucrului, e ne­ tone de cărbune în atara angajamen­ !' gigant oare se construieşte la
cesar ca atelierele mobile să fie la I. F. Sebeş produc cherestea în con­ litate au lost îmbunătăţiţi în această Pînă la 1 iunie, minerii din Lupeni tului lunar. L noua uzină metalurgică din
înzestrate cu toate piesele de tul lunii iulie Ei şi-au îndeplinit îna­ perioadă cu 2,5 la sută, consumul spe­ şi Uricani au dat peste plan 27.53-1 r Tuia, au fost instalate primele
schimb necesare. De asemenea, Parale! cu lupta pentru sporirea pro­ ( construcţii metalice. A început,
inte de termen sarcinile de plan pe cific în primele cinci luni s-a redus cu tone cărbune, iar in perioada 1—20 ducţiei, minerii de la Lupeni şi Uri­ 1 de asemenea, instalarea eaupe-
cani duc cu succes bâtălfa pentru îm­ t rului şi a turnătoriei, care fac
primul semestru al anului. 3—4 la sută, iunie încă aproape 3./U0 tone cărbune bunătăţirea calităţii cărbunelui. Apli- ^ parte din complexul acestui
cînd consecvent iniţiativa „Nici un va- r obiectiv ce urmează a fi pus în
aprovizionarea cu carburanţi La obţinerea acestor rezultate o con­ cocsilicabii. Rezultate deosebite au ob­ gonet de cărbune rebutat“, colectivele C funcţiune în anul curent,
celorlalte sectoare ale acestor mine dau t Deşi are acelaşi volum cu
Oe la corespondenţiitrebuie să stea în centrul aten­ tribuţie deosebită şi-au adus-o sectoa­ cărbune tot mai curat. In luna iunie, r furnalul din Krivoirog — cel
rele de exploatare Ziatna, Oaşa-Tâu la Uricani, procentul mediu de cenuşă L mai mare furnal din lume —
ţiei organelor competente. Ca şi în cărbune a fost redus cu 2,4—2,6 la l dat în exploatare la sfîrşitul
sută faţă de normă, iar la Lupeni cu t anului 1960, furnalul de la Tuia
în anii trecuţi şi în acest an o - voluntari - şi sectorul de 'industrializare din Sebeş. 0,2—0,6 la. sută. L va avea o productivitate mai .J
sarcină importantă care revine
ţ mare. Puternicul agregat va )
sfaturilor populare este recruta­ „Bun pentru
[ funcţiona cu aer insuflat avînd j
rea şi instruirea delegaţilor de jcereale — 1961“ (, o umiditate constantă, încălzit }
batoză a coşarilor cît şi a res­ | la (200 de grade şi îmbogăţit |
ponsabililor de arii. încă din primele zile ale lunii iu- L cu oxigen. Concomitent cu aerul 1
Secerişul este o lucrare care nie, muncitorii de la revizia de vă- }
trebuie să se desfăşoare rapid. j- goane din Simeria-lriaj, au început j
In acest an trebuie secerate în j pregătirea vagoanelor necesare pen- j
regiunea noastră, 80.520 hecta­ 1 tr u . transportul cerealelor. Echipa 1
re cu cereai-1 p.i -n- din care l condusă de comunîsiui loan Păcu- .]
71.305 ha. grîu şi secară. Faţă | raru, avînd la bază experienţa ani-
de forţa mecanică de care dispu­ | lor precedenţi, a reuşit ca pînă în ] Fxcursie la cefăfile
dacice
nem, viteza zilnică de lucru tre­ prezent să aplice şablonul „bun :j
buie să fie de 6.391) ha. la se­ l pentru cereale — 1961" pe 212 va- )
ceriş şi 2.751 tone pe zi la tre- l goane. :] Conducerea cursului Universităţii i insuflat se vor pompa în furnal ^
populare din Sebeş, în colaborare cu
ieriş. Aceasta înseamnă că sînt Urmînd exemplul ei şi echipa de t) consiliul local al sindicatelor, a orga­ Işi gaze naturale. Presiunea sub
nizat cu absolvenţii cursului o excursie
condiţii ca secerişul să se termi­ ţ meseriaşi de la atelierul K.M.R. Si- -j la cetăţile dacice de la Costeşfi, Pia­ ( gura de alimentare a furnalu-
tra Roşie şi Grădiştea Muncelului din
ine în 6-8 zile în G.A.S. şi 8-10 l meria, a pregătit 75 vagoane. raionul Orăştie. ît Iui va fi de 2,6 atmosfere, în
zile în celelalte sectoare ale a- Pentru fiecare ceferist din Sime-
Participanţii la excursie au avut pri­ t Ioc de 1,5—1,8 atmosfere. Diri­ 1
griculturii. In scopul respectă­ ţ ria, sprijinul campaniei de recoltare j lejul să viziteze ultimele săpături ar­
heologice întreprinse prin grija Insti­ \jarea proceselor tehnologice va
rii acestor termene, gospodăriile f înseamnă o îndatorire patriotică. ; - tutului de Istorie al Academiei Repu­
blicii Populare Romîne, filiala Cluj- fi automatizată la maximum.
agricole colective nu trebuie să EMIL CREŢU ]
se bazeze numai pe ajutorul Impiegat de tn'şcnre j GUSTAV CONRAD (Agerpres).
S.M.T.. Ele trebuie să lucreze corespondent Primele produse ale
şi cu mijloacele proprii de care
Un nou magazin —OOO— unei noi întreprinderi j
dispun, ca' secerători simple sau ( In urmă eu cîteva zile, la Orăş- i S lîrş it de an şcolar f La Combinatul de azbest şi }
coase. De-asemenea, inginerii a- [ fie s-a deschis un nou magazin 1 In sala căminului cultural din Bră- ( ardezie din Baku a început să J
grortonii trebuie să îndrume gos [ fero-metal cu mai multe secţii ca: ] nişca, raionul Ilia, a avut ioc serba­
rea de sfîrşif de an şcolar. In faţa C funcţioneze cu toată capacitatea î
unui mare număr de spectatori, în ma­
podăriile colective pentru ca a- [ electricitaTfe, menaj, îierărje etc. joritate părinţi, elevii claselor V—Vil cea de-a patra linie tehnologică
au prezentat un reuşit program artis
cestea să înceapă secerişul pe t Intr-un local spaţios, dotat cu ] tic. Jocul, melodiile populare, precum ^t mecanizată pentru producţia ar- j
şi sceneta „Sfîrşit de an şcolar“, au
măsură ce griul se coace. ţ mobilier nou şi iluminaţie lluores- j fost îndelung aplaudate de cei pre­ dezici ondulate. Aici a fost con- J
zenţi în sală.
iO problemă esenţială pentru ţ. centă, măriurile sînt aranjate este. ) ( 6truită o secţie mecanizată de 1
In încheiere, elevilor sîrgulncioşi D
buna desfăşurare a campaniei a- tic. încă din primele zile de la des- ) învăţătură li s-au distribuit premii şi t exploatare, înzestrată cu maşini. |
grjcole de vară este amenaja­ ţ chldere, noua unitate s-a bucurat de diplome de merit.
llllllll t pentru şlefuirea azbestului, cu j
S. OVIDIU
rea şi pregătirea ariilor. Amena­ o mare aîluenţâ de cumpărători. Muncitoarea Maria Vintilă este una dintre fruntaşele în­ ţ dozatoare, cu buncăre pentru '
muncitor
jarea lor trebuie începută cît T. LĂZĂRESCU trecerii socialiste de la fabrica „Sebeşul“ din Sebeş. Ea îşi de­ ( pomparea cimentului.
mai repede. Ariile trebuie judi­ muncitor păşeşte în fiecare lună norma în medie cu 25 la sută, dînd C Intrecîndu-se în cinstea celui
cios amplasate în scopul preve­ totodată produse de rea mai bună calitate. t de-al XXII-lea Congres al
nirii incendiilor. Ele trebuie pre­ P.C.U.S., colectivul uzinei şi-a ^
văzute cu utilajul necesar stin­ Spectacole luat angajamentul să ridice pro- ]
gerii unor eventualelncendii. Pe
ct ductia de ardezie la 80 de mi- }
arii trebuie să se găsească de a- Luni şi marţi, sala de spec­ Ambele spectacole s-au bucu­ lioane plăci convenţionale a. 1
semenea gazete, panouri, ziare tacole „7 Noiembrie“ din Brad L nual, să deapeste plan pro- . 1j
broşuri cît şi chioşcuri cu răco­ a găzduit două spectacole. In rat de aprecieri din partea spec­
ritoare. In timpul treierişului să prima zi, teatrul de stat „Valea ^ duseîn valoare de zeci de mii ^
tatorilor.
HOREA POPA f de ruble. >
se organizeze întrecerea socia­ Jiului“ din Petroşani a prezen­ corespondent (C (Agerpres). )
%
listă între echipele ce deservesc tat spectacolul „Neamurile“, co­ J u J u j b J u i b j UJ *—J UrnJ U / u J L
batozele, iar rezultatele să fie medie în două părţi de Teofil
popularizate. Fruntaşii din hala gaterelorBuşecan.
Marţi seara, Teatrul de stat
In regiunea noastră, în acest din Baia Mare a prezentat în
an, vor funcţiona şi arii electri­
ficate. Pentru ca treierişul să de­ aceeaşi sală spectacolul „Ava­
curgă mai repede este indicat ca zeului. rul“ de Moliere, comedie în 5 Ne aflăm în hala cherestea de bună propunerea acestuia, lectivul din hala ga­
la aceste arii să se organizeze acte. gaterelor a fabricii calitate. M a i s t r u l toţi oamenii din hală terelor este mereu In
lucrul şi în timpul nopţii. D. GRIGORE de cherestea din Georgeta Manolache au început să sorte­
Regia spectacolului aparţine Sebeş. Prinşi bine in ze şi să aducă buş­ căutarea noului. „In
profesor lui Mihai Dimlu de la Teatrul are pentru aceşti prezent — spuneau
(Continuare In pag. 3-a). de stat din Sibiu. dinţii de fier ai muncitori numai cu­ tenii cît mai aproa­ ei — producţie pes­
transportorului, buş­ vinte de laudă. Ei pe de gatere pentru te plan realizăm, ca­
tenii înaintează în­ se numără printre ca în momentul re­ litatea satisface ce­
cet, unul cite linul fruntaşii din sala ga­ luării procesului de rinţele, dar ce facem
spre fierăstraiele per­ terelor şi nu au as- tăiere să le fie mai cu economiile ?“. şi
pendiculare. tîmpăr pînă cină sar­ la indemînă şi să se într- adevăr, datorită
Aici, se lucrează cinile de plan nu sînt poată lucra din plin. grosimii prea mari
simultan la cinci ga­ îndeplinite şi chiar După trei zile, maşi­ a pînzelor de la fie­
tere cu deschizături depăşite. Dacă se ln- na a fost pusă în răstraie, se pierdea
diferite. Şi, pînă ce tîmplă totuşi ca din funcţiune. Fierăstra­ încă mult material
transportul din drep­ motive obiective să iele au început din lemnos. Atunci, mun­
tul fiecărui gater rămînă cumva în ur­ nou să taie buştenii. citorii au propus în­
apucă un alt buştean mă cu planul, atunci In mod treptat ră- locuirea p î n z e l o r
în dinţi, cel dinţii se cu toţii se frămintă, mlnerea în urmă a vechi cu altele mai
şi transformă în seîn- aduc îmbunătăţiri în fost recuperată. In subţiri, lucru ce s-a
ăuri. Vine apoi la procesul de producţie schimb, ritmul de lu­ şi făcut. In acest fel
rină al doilea, al pentru ca treaba să cru a fost menţinut. indicele de valorifica­
treilea şi aşa stivele meargă bine. Şi acum se produce re la buşteni a cres­
de buşteni scad, în La maşină se de­ zilnic cite 200 m.c. cut de la 65 la 68
timp ce în altă par­ fectase acum cîtva cherestea. la sută. iar calitatea
te cresc stivele de timp un piston şi, După cum se vede scindurii e mai bună,
seînduri. t o a t e fierăstraiele iniţiativa a c e s t o r înlăturîridu-ste ondu-
I-am văzut la locu­ s-au oprit. Maşina muncitori de a folosi laţiile şi porii prea
rile de muncă pe trebuia reparată ă>e în mod judicios tim­ mari de altădată. A-
gateriştii Nicolae Pd- c ă t r e Specialişti. pul de lucru, a dat cesta e numai un
trea, Marin Ana, Za- „Dar, pînă atunci pu- roade şi în prezent fragment din munca
hiu Groza, loan Ple­ tem noi oare să stăm ei sînt fruntaşi Sn ce o desfăşoară har­
nar şi pe alţii care cu miinile în sin? — întrecerea socialistă nicul colectiv de la
pun mult suflet pen­ spimea gateristul Ni- pe fabrică. Dar pa- fabrica din Sebeş.
tru producerea âc colae Petreci". La ralel cu aceasta, co- L MANEA
W>A<