Page 95 - 1961-06

Nr. 2024
Pentru cărbune mal mult,
mal bun şl mal Ieftin
Concursul organizat intre ga-
zetele de perete din regiune de
redacţia ziarului „Drumul so-
eialismului" constituie pentru
'colectivul gazetei de perete „Mi-
nerul“ de la E.M. Lupeni un
prilej de a-şi îmbunătăţi şi mai
mult activitatea, de a-şi mări
contribuţia la mobilizarea colec-
tivului exploatării la îndeplini-
rea sarcinilor de plan, la înfă:p-
tuirea angajamentelor luate în
întrecerea socialistă. Din iniţia-
tiva comitetului de partid al
minei, colectivul de redacţie a
organizat o şedinţă împreună
cu colaboratorii gazetei, stabi­
lind un plan de perspectivă pe
toată durata concursului. Planul
cuprinde principalele obiective
pentru realizarea cărora va mi-
lita gazeta de perete: mobiliza-
rea colectivului exploatării la
îndeplinirea angajamentelor lua-
te în întrecerea socialistă prin
depăşirea planului anual de pro­
ducţie cu 25.000 tone de cărbu­
ne. realizarea unei economii în
valoare de 80.000 lei şi a unui
.randament de 1,020 tone pe post,
Iar în scopul îmbunătăţirii ca­
lităţii cărbunelui, extinderea la
fiecare brigadă a iniţiativei
„Nici un vagonet de cărbune
rebutat pentru şist vizibil",
popularizarea efectivă a rezul­
tatelor obţinute în întrecerea so­
cialistă, publicarea de rubrici
pe tema ridicării calificării pro­
fesionale a muncitorilor mineri,
ridicarea fiecărui colectiv fa ni­
velul celor fruntaşe eic.
Comitetul de partid al ex­
ploatării şi colectivul de redac­
ţie au luat, de asemenea, mă­
suri pentru completarea colecti­
vului de corespondenţi voluntari
şi colaboratori ai gazetei de pe*
rele din fiecare sector din rîn-
dtil minerilor, inginerilor şi teh- nătăţirii calităţii cărbunelui. Ei
^icienilor fruntaşi in producţie.
|In lumina planului _de perspec­
tivă s-a întocmit şl planul te­
matic al ediţiilor. Iată tematica
primei ediţii * lupta pentru îm­
bunătăţirea calităţii producţiei
de cărbune, extinderea Iniţiati­
vei ..Nici un vagonet de cărbu­
ne rebutat". Intr-un 'articol re-
Hariional, colectTvuÎ exploatării
este informat asupra rezultate­
lor obţinute fn cursul'lunii mai
în întrecerea pentru îmbunătăţi
rea calităţii cărbunelui. Artico­
lul pv!/ii»nfiază colectivele sec­
toarelor T A, III şt TV A. care
ian redus substănţial conţinutul
jele cenuşă din producţia extrasă,
jcontribuind la îmbunătăţirea ca-
;îitătii cărbunelui ne întreaga ex­
ploatare. adică la scăderea pro­
centajului de cenuşă cu 0.6 la
i sută. Colectivele sectoarelor I B,
11. tV B şi V su’d care nu s-jati
încadrat în norma de cenuşă ad­
misă, sînt chemate să-şi inten­
sifice eforturile pentru îmbună­
tăţirea calităţii producţiei, prin
însuşirea iniţiativei „Nici un
vagonet de cărbune rebutat“.
Intr-un alt articol, comunistul
—©oo—•*
Parcul
trebuie îngrijit
La început un loc părăsit, nă­
pădii de buruieni şi bălării. A
fost nevoie de multă muncă pen­
tru ca acest teren părăsit să de­
vină parc. După amenajările
aduse, pt bună dreptate, locui­
torul noului oraş muncitoresc
l-a numit parcul „O. M.". As­
tăzi, din toată frumuseţea de la
început a parcului a rămas doar
numeie.
Apuc pe o alee cu intenţia de a
găsi un colţ de parc adevărat. In
zadar. Pretutindeni intîlneşti a-
ceeaşi neglijenţă şi lipsă de inte­ tei- In acest sens, contabilul nici o oaie, iar acum, turma co­
res din partea „gospodarilor“.
Iarba de curînd cosită pentru a
.’doua oară e lăsată în căpiţe nu
!ştiu pînă cînd. Hîrtiile şi gunoa­
iele, ce se găsesc din abundenţă
[pe marginea aleelor, dau un as-
¦pect unt întregului parc. In ce
priveşte iluminatul, acesta a fost
de asemenea neglijat.
Toate acestea arată o lipsă to­
tală de răspundere din partea
secţiei de gospodărie a Sfatului
popular al oraşului Hunedoara.
Parcul, destinat pentru recreere.a
oamenilor muncii, trebuie să fie
frumos, bine îngrijit, îmbietor şi
plăcut. Paralel cu dezvoltarea
tnultilaterală a oraşului, nu tre-
,buie scăpată din veden- întru
ţmuseţarea lui,
S. TRUSA
:N-.i ‘ ' DRUMUL SOCIALISM ULUI pog. 8
Campania agricolă
de vară
să ne găsească
temeinic pregătiţi
Sabin Ghioancă, responsabilul ducţie cu peste 8 la sută mai ( Urmare dirt pag. l-a)
brigăzii de frontalişti, împărtă- puţin şist decît norma admisă“ Campania agricolă de vară nu
şeşte experienţa minerilor din -- arată articolul. Ediţia a cu- se rezumă însă numai la seceriş
brigada pe care o conduce. „Noi prins, de asemenea, printre al- şi treieriş. Mai trebuie efectuate
am primit cu căldură iniţiativa tele, trei caricaturi care sati- in acest timp şi alte lucrări a-
minerilor din Teliuc de a nu darizează abaterile de ladiscipli- gricole, ca arăturile de vară, fn-
nici un vagonet de minereu re- na de muncă, silozarea furajelor, recoltarea le­
b’utat $f am adaptat-o la speci- . Cu cîteva zile înurmă a apă- gumelor şi zarzavaturilor. Toc­
fieul minei fioastre, ohemînd la rut o nouă ediţiecarecuprinde,
aplicarea ei toate brigăzile 'de de asemenea, articole strîns le­ mai de aceea organizaţiile de
mineri" — se arată în articol- gate de sarcinile ce revin ex­ partid, staturile populare, orga­
Brigadierul redă măsurile stabi- ploatării în cursul acestui an. nizaţiile U.T.M., comisiile de
Jite în brigadă privlrfd îmbunS_- Aşa sînt articolele „Contribuţia temei şi agitatorii au sarcina să
tăţfrea calităţii producţiei prin tinerilor mineri la îndeplinirea desfăşoare o intensă muncă po­
angajamentelor luate de colec­
puşcareă selectivă a stratului L0 tivul exploatării“ — semnat de litică de masă in rindul colecti­ La ieşirea din mina Haneş se află graficul întrecerii socialiste. In momentul ăc faţă,
tov. Ioan Gîscă. activist U.T.M., viştilor şl muncitorilor din in fruntea întrecerii, se află revirul III condus de maistrul Vesa Remus care a obţinut titlul
Gazetele de perete „Respectarea N.T-S. — sarcina G.A.S. pentru a-i convinge de e- de cel. mai bun maistru de revir in întrecerea pe profesii.
fiecărui muncitor“ — scris de fectuarea la timp a fiecărei lu­
în concurs tov. Carol Albii. Interesant este crări agricole. In foto : Un grup de mineri in faţa graficului.
ŞÎ articolul 1ov. Kiralv Zoltan,
?in,.r.«¦¦¦... ...¦" ¦'¦¦¦ contabilul şef al minei, care Campania agricolă de vară Mecanizarea—on factor important
î'nfercalatie, alegerea şistului vi- explică daunele pe care le pro­ trebuie să fie in permanent sus­
voacă exploatării abaterile de ţinută prin gazete de perete, lo­ ln liecare an, situaţia Unanciară a In aceasta direcţie calc raptul că noi producţia Ue lapte, t-eiuru e.veuipliti«
p0yirea- corectă a abata'ţu- îă disciplină, îndeosebi absen­ zinci, panouri mobilizatoare şi gospodăriei noastre se inclieia cu depă­ am început însilozarea tritoiului, care, voi lua două loturi de. vaci, adă*
penfru s da producţie 'de ţele nemotivate. Articolul arată staţii de radioficare. La cămi­ şiri mari ia preţul de cost. Acest lucru borceagului şi mazârei, masă-ver­ postite în grajduri dilerite: Astfel, In-i
b’una Sâlitate, se arată în arti­ ce pierde un muncitor făcînd nele culturale trebuie să se ex­ a frămîntat atît organizaţia de partid, de, în ziua de 14 iunie a.c., cînd, In­
col, fiecărui membra al brigă­ absente nemotivate de la ser­ plice colectiviştilor şi muncito­ cît şi consiliul gospodăriei. Ca urmare, tr-o singură zl s.au putut însiloza 10 grijitorul-mulgâtor Gheorghe Cinezaty
zii I s-ău îrăsat sarcini con­ viciu. Ediţia mal cuprinde şi cî- rilor din G.A.S. cît de necesar anul trecut au iost luate o serie de vagoane de furaje. Pentru celelalte 40
crete, atît minerilor de lă tăie­ feva caricaturi care satirizează măsuri organizatorice menite să contri­ vagoane însilozate. care au urmat, s-a care are lotul în grajdul mecanizat, *
re, încărcătorilor de ia rol cît pe Gb’eorgbe Burlec din socifi­ este pentru obţinerea unei pro­ buie la reducerea preţuiţii de cost. A- realizat aceeaşi viteză de lucru. Bine­ muls în lunii mai zilnic 12,6 litri lap-'
Şl monîaîorTÎor. Rezultatele ob­ rul III care a absentat de natril ducţii mari de cerc île, să se în­ cest lucru ne.a permis să încheiem anul înţeles că depozitarea furajelor Ia lo­ t e ; în Iunie (pînă la data de 15)
ţinute în lupta pentru îmbună­ ori nemotîvaf. intr-o lună. de ceapă secerişul cînd grînele au financiar 1960 cu economii de peste cul de consum, imediat după recoltare, 14,6 litri. Iar pe primele 5 Iun! ale
tăţirea calităţii cărbunelui de Ia şut. Ioan Moise si fosil Bilă. intrat în pîrgă, iar treierişul să exclude cheltuieli în plus. Iar valoa­ anului a obţinut o medie de 13,4 U-ţ
minerii din brigadă, precum şi ca're s-au abătut de asemenea se desfăşoare in ritm rapid. Gos­ 100.000 lei. rea nutritivă a tura !efor este mai ridi­ tri lapte pe cap de vaca furajată.
de celelalte brigăzi 'din sector, de Ta disclolina de producţie. podăriile colective să aibă pla­ cată.
sînt evidente. Minerii sectorului Gb’eorghe Serba'n din sectorul nuri operative cuprinzind ritmul In anul acesta, conducerea gospo­ Un alt îngrijitor, Ion Cîrnenlă, în-'
au redus cu 2,2 la sută procen­ VII care a fost păşit dormind în recoltării. dăriei de stat din Apoldul de Sus, în­ Din experienţa proprie, am consta- grljeşte şi mulge vacile dfntr-un lot ce
tajul de cenuşă din producţia mină. Atît articolele nublicafe drumată îndeaproape de organizaţia de este adăpostit în celălalt grajd, în care
extrasă, ’ trimiţînd cocsarilor O problemă importantă, care partid, a pus în aplicare noi măsuri Ce propunefi penfru abia anul acesta vom introduce me­
hunedoreni cărbune mult şi de eît ş? caricaturile au un carac­ trebuie să stea In atenţia orga­ pentru reducerea preţului de cost în reducerea preţului de cost canizarea. Faţă de îngrljitonil-mutgă-
bună calitate. nelor de partid şi de stat este toate sectoarele de activitate. Cea mai tor Gh. Ginezan, el a obţinut o producţie
Tot de calitatea producţiei se ter viu, combativ, sînt axate pe achitarea îndatoririlor contrac­ Importantă măsură a tost introduce­ în G.A.S.? mai slabă: în luna mai 12,6 litri lap­
ocupă şi articolul „Pe drumul tuale şi plata muncilor S.M.T. rea pe scară largă a mecanizării. te; în iunie (tot pînă Ia data de 15)
îmbunătăţirii calităţii cărbune­ principalele Preocupări şl sar­ tat ca. introUueerea mecanizării in sec­ 13,3 litri. Iar pe primele b Iun! are o
lui" — semnat de tov. Hidaş Este in 'îcat ca incă de la arie La cultura mare, spre exemplu, s-a torul zootehnic are un cuvint greu do medie de 12,1 litri lapte pe cap de va-'
Aurel, maistru miner în sectorul cini aîe colectivului. folosit sapa rotativă, atunci cînd buruie­ spus. La noi. în Apoldul de Sus, s-a că furajată.
I A. „Minerii sectorului nostrd unităţile agricole socialiste să nile dintre lirele de porumb aveau cca. luat măsura ca la ferma de vaci să se
acordă o 'deosebită atenţie îmbu- Prin masurile luate de colec­ 2-3 cm. Această lucrare mecanizată facă aprovizionarea cu turaje prlntr-un Vacile stnt din aceeaşi rasă, program
organizeze convoaie, care să ne-a scutit de a mai executa prăşitul sistem de vagoneţi suspendaţi, care u- mul este asemănător, cantităţile de fui
tivul gazetei de perete cu ocazia manual Astiel, în primăvara anului şureazâ munca, in unul din grajduri raje administrate zilnic sînt aceleaşi la’
şi-au însuşit cu toţii iniţiativa transporte la bazele de recep­ curent, pe cele 100 ha. însămînţate cu s-a introdus o bandă rulantă, acţionată ambele loturi. Numai timpul de îngri-î
„Nici un vagonet de cărbune re­ concursului organizat de ziarul porumb pentru siloz şi t>7 ha. cu po­ mecanic, care evacuează gunoiul, tran- jire Ia primul este mai mare. Din cal­
butat. Drept rezultat, în cursul ţie cerealele contractate. rumb pentru boabe, praşila Il-a s-a culele tăcute, mecanizarea uşurează
lunii mai noi am extras o pro-- „Drumul socialismului“, gazeta terminat în juru] datei de 20 iunie, munca îngrijitorilor-mulgâtori de Ia
Organizînd bine munca şi pre­ ferma de vaci cu cca. 30 la sută.
de perete „Minerul“ îşi vă înde­
gătind de pe acum toate condi­
plini şi pe viilor rolul de însu-
ţiile bunei desfăşurări a campa­
lleţitor al muncii minerilor pen­
niei agricole de vară, sintem si­
tru obţinerea de noi succese în
guri că vom înmagazina o recol­
lupta pentru îndeplinirea sar­
tă bogată, rod al strădaniei tu­
cinilor puse de partid.
turor muncitorilor de pe ogoare.
1. D U B E K
lucrările manuale lund aplicate în mi­ sportîndu-1 atarâ. direct pe platformă, J’ot la sectorul zootehnic preţul de
, că măsură. iar adăpatul se tace automat. Iri pre­ cost poate î: redus prin introducerea’
ÎNTRECEREA in t r e g . a ,c . Executarea lucrărilor de întreţinere zent, un îngrijitor-mulgâtor poate să stabulaţiei libere, unde un muncitoi
poate îngriji în condiţii normale 100
la timpul optim ne-a dat posibilita­ întreţină, în condiţii mult mai bune, !4 capete tineret bovin, în loc de 25 ca-»
Realizări şi , ~ Im~n tea să nu mai micşoram normei?, el» vaci în loc de 12. îngrijitorul are mal pete cîte se pot Tngrlp în condiţii de
putîndu-se executa Ia timp şi de mult timp la dispoziţie pentru a se
la Peştişul Mare bună calitate. Un exemplu r.oneliirier.' ocupa de lotul său şi totodată creşte stabulaţie închisă. Iată că dintr-odată’
pot fi eliberaţi 3 oameni care pot fi
Din autobuz am coborît la j JsSeX'SSvr- taurinelor ria colectivă din Peştişul Mare .toii folosiţi în alte munci din cadrul unită­
Peştişul Mare. Aşezarea colec­ a încheiat contract pentru can­ ţii.
tiviştilor de aici îţi tace o plă­ 0 Numărul titatea de 4-950 kg. carne. Pînă B'mPsossÂMVi. pe
s-a dublat. Bineînţeles că reducerea cheltuielilor
comune şl generale (cheltuieli inutile
cută impresie de cum ai păşit • Venituri băneşti de în prezent s-a vîndut 5.279 kg. şi neeconomlcoase, teletoane. deplasări
printre primele case. Preşedin­ trei ori mai mari decît şi urmează să se mai predea etej, urmărirea zilnică a cheltuieli tor
tele gospodăriei şi brigadierul anul trecut- încă 6 viţei graşi, 3 vaci şi 23 JOI 29 IUNIE 1961 pe lucrări în cadrul gospodăriei, a sec­
zootehnic erau plecaţi, pentru a • 69.621 lei din vînza- porci. PROGRAMUL 1 . iu Muzică uşoa­ tival muzical „Primăvara Ia P la g a " ; ţiei ori a brigăzii de producţie, arc o
stabili terenul unde peste cîteva rea laptelui. In anul acesta colectiviştii ră ; 6,10 Viaţa noua u salului; 7,30 21,30 Muzică de dans; 22,50 Estrada influenţă pozitivă asupra reducerii pre­
2 ile se va începe construcţia Sfatul medicului; 7,4b Salut voios de melodiilor; PROGRAMUL 11: 13,00
® Bază furajeră puter- „ speră să realizeze din sectorul
grajdului. c| zootehnic venituri de trei ori pionier; 9,05 Cinlece şi jocuri popu­ Melodii populare romîneşti; 14,03 Mu­ ţului de cost în G.A.S. 1
nică.
— Faceţi grajd nou ? între­
• Construcţii noi. g mai mari decît anul trecut. lare romîneşii din :diîerite regiuni ale zică simfonică; 14,30 Almanah ştiin­ Noi sîntem convinşi că mecanizarea
băm.
— Da. Unul pentru 100 cape­ marea, colectiviştii din Peştişul In ceea ce priveşte asigura­ ţării; 9,30 Roza vlnturilor; 11,03 Cîntă ţific ; 18,05 Concert de estradă ; 20,02 In procent cît mal mare a lucrărilor
Mare au avut numai 10 scroafe rea spaţiilor de adăpostire pen­ solişti ai Teatrului Mare Academic de Muzică populară din A trlca; 21,45 Pă­ din cadrul gospodăriei are o Importanţă
te vite mari. Deocamdată adă­ de prăsilă. In urma adunării tru animale, pe lîngă grajdul Stat al Uniunii Sovietice ţ 12,00 Din rinţi şi copii; deosebită, contribuind în mare măsură
generale, în care s-a hotărît să de 100 capete care va fi dat în muzica popoarelor; 14,30 Muzică din la realizarea unui preţ de cost seit
postim animalele în două încă­ se răspundă colectiviştilor din operete; 16,15 Vorbeşte Moscova ; 17,15 BULETINE DE ŞURI ŞI RADIO­ zut. 1
peri amenajate de noi. Gospo­ folosinţă în septembrie, se va Muzică de estradă ; 13,00 (Surs de ini­
dăria noastră este tînără. Abia JURNALE: Programul I: 5,00; 6,00;
în noiembrie 1959 s-a înfiinţat. mai ridica o maternitate pen­ 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00, 19,00:
Aşa că n-am avut posibilitatea Cistei, s-a pus pro’ ierna spori­ tru scroafe, iar pentru oi, vor ţiere muzicală; 18,30 Cronica econo­ 22,30; 23,52 — 23,55. Programul II
să ne apucăm de construcţii. rii numărului de porcine. Lucru construi un saivan. mică [ 18,40 Romanţe, cîntece şi jocuri; 12,00: 14,00; 16,00; I8.0I); 21,00; DUMITRU OPRINESClf
hotărît, deoarece în prezent, cu
toate că s-a livrat la contract Organizator de partid la G.A.S,
Anul acesta însă ne-am hotărît. A U R E L DAV1D 19,05 Tinereţea np e dragă; 19,45 Fes­ 23.00. Apoldul rtp
Am procurat aproa’pe toate ma­
terialele necesare, aşa că pînă prima serie de grăsuni, gospo­
dăria mai dispune de încă 27
în septembrie vrem să-l şi ter­ porci. Iar pînă la sfîrşitul anu­ H A BLÇ. el H,
minăm.
lui se va realiza cu siguranţă
Am amintit colectiviştilor des­ încărcătura la suta de hectare. Lucruri „nesemni
pre chemarea la întrecere lan­
sată de tovarăşii lor din Cis- L’a început, gospodăria n-avea
gospodăriei a ţinut să adauge: lectivei numără 340 capete, toa­
— La începutul anului n-am te cu lînă semilină. La unităţile de desfacere a Oare e „minor“ faptul că, pentru „pauza de prînz“ (care G.A.S. Călan... lipsea de pe
laptelui din Deva, Hunedoara, de regulă (ca in silele de 16, uneori începe pe la orele act. Fiind Întrebată din ce pri­
avut decît 68 capete bovine, din — Pentru noi sînt rentabile
Simeria etc., sosesc aproape 17, 19, 20 iunie), din pricina 8-9!), sfiăînă regulile elemen­ cină, şefa laboratorului a răs­
care 47 vaci şi 13 viţele. Acum, — a intervenit un colectivist —
deoarece am contractat cu statul silnic reclamaţii cu privire la proastei organizări a muncii, tare de disciplină in produc­ puns cu seninătate: „Proba­
numărul lor s-a dublat Avem 800 kg. brînză din care am şi calitatea necorespunzătoare a mii de litri lapte stau, în bă­ ţie, sub ochii îngăduitori ai bil fiindcă delegatul a uitat!"
136 capete, din care 62 sînt vaci produselor I.C.I.L. Simeria. In taia soarelui, în maşini, cîte conducerii I.C.I.L. (parcă se poate „uita“ aşa ceva
de lapte, iar 44 viţele. Numărul predat peste 500 kg., iar în loc silele de 7, 10, 11, iunie, aproa­ 8—10 ore, expuse alterării ?!
viţelelor va spori încă pînă la de 250 kg. lînă contractată am pe 300 litri lapte s-au înapo­ Şi-apoi se trece in procesele Numai aşa se explică cum atît de repede, cină sînt ln
50 capete. Şi... nici producţia vîndut 387 kg. Să nu mai vor­ iat întreprinderii de către cen­ verbale: „Laptele s-a alterat de pot avea aici loc atitudini jec circa 4.200 lei ai unei gos­
de lapte nu-i rea. Deocamdată trul de desfacere din Deva. In din... motive o- ca cea manifestată de ingi­ podării de stat, care doar cu
realizăm circa 7 litri pe cap de bim de mieii vînduţi pe piaţă, ultima săptămlnă, silnic, seci biective" ca in o lună mai înainte a pierdut,
vacă furajată zilnic. Dar produc­ care ne-au adus importante su­ de Tcilograme de brînsă de c a z u l celor nera R. Gabor, tot la smintind, din pricina
me de bani. în ziua de 13 ing. zootehnist Anca Mircea,
iunie a.c., cină
ţia este în continuă creştere. Pentru animale se va asigu­ vaci preparată de I.C.I.L. se 4.000 litri din
Sperăm ca pînă la sfîrşitul anu­ ra anul acesta o puternică bază acreşte prin magazine, dato­ ziua de 17 iu­ l-a trimis pe nu mai puţin de 5.904,50 lei).
lui, să obţinem mai mult de furajeră, deoarece colectiviştii rită calităţii sale necorespun- nie a.c.). delegatul G.A.S. Şi-apoi să te mai miri de
2.000 litri lapte pe cap de vacă au cultivat 18 ha. cu porumb sătoare. din Călan să ce I.C.I.L. Simeria nu-şi înde­
furajată. De alttel, în primele 5 pentru siloz, pe 6 ha. sfeclă fu­ Oare e „ne­ stea o zi întrea­ plineşte planul de desfacere
luni ale anului am livrat sta­ In toată ţara se dă o bătă­ semnificativă“ gă ln soare, cu a produselor, să te mai miri
tului în cadrul contractului
rajeră, 20 ha. borceag, 34 ha. lie măreaţă de către oamenii lipsa de inte­ circa 300 litri de ce aceste produse sînt de
muncii pentru produse tot mai smintînă, pe ca­ slabă calitate, uşor alterabile!
31.620 litri. Nu vă mai spun trifoi, iar pe alte 18 ha. se va multe şi de mai bună cali­ res faţă de bu­ re pînă la ur­ Cauzele acestei situaţii tre­
că numai din vînzarea laptelui semăna porumb masă-verde (iot tate, pe Cină la I.C.I.L. Sime­ na întreţinere mă a refuzat-o buie căutate chiar ln între­
a vaselor de co­
am primit pînă acum 69.621 lei. pentru siloz).
ria se pare că aceasta nu este lectare, care ca... necorespun­ prindere, în felul cum este or­
•..Cînd a apărut în ziar che- La începutul anului, gospodă­ } considerată încă o problemă sînt ruginite, zătoare, folo­ ganizată munca aici, în inte­
, vitală. Aici planul întreprin- nesterilizate, sind drept lac- resul acordat de conducere
U n început bun \ rterii de luni de sile nu e în- fapt ce fa­ tometru... dege­ problemelor de producţie, nu
> ăeplinit, din pricina slabului ce de multe ori ca pînă şi lap­ tul (?), deşi cu 8 ore înainte în afară !
ln ultimul timp organele U.U.h.S. terit o întrecere spectaculoasă. La pri­ \ interes manifestat ln această tele proaspăt să se aciduleze, o recepţionase formal (notind Pentru această stare de lu­
din Deva au luat măsura de a organiza mele două schimburi a condus la mi­ > privinţă de către conducerea fiind necesar să se transforme un procent bun de grăsime). cruri se face vinovat ln pri­
în pauzele meciurilor de totbal uncie că distanţă echipa a doua, ca apoi să în iaurt, ceea ce duce la pier­ mul rină tov. Biro Ernest. di­
întreceri atletice şi demonstraţii de preia conducerea echipa întîia. Ln I.C.I.L. deri nejustificate ? Apoi, pentru a avea „acope­ rectorul întreprinderii şi nu...
aeromodele. Duminică, de pildă, în pau­ start cele două echipe au tost cronome­ rire", a dresat la repezeală un vacile (!) cum s-a exprimat
za meciului de totbal dintre Minerul trate cu timpul de F47" 3/10 — echi­ La I.C.I.L. Simeria se petrec Toate acestea nu sînt de „proces-verbal de constatare“, un tehnician într-o şedinţă.
Deva şi Minerul Vulcan s-a desfăşurat pa l-a, formata din Faraband, Anescu, o serie de neglijenţe ale unor mirare cînd majoritatea per­ pe care l-a semnat pentru „au­ pentru că acestea, chipurile,
o frumoasă întrecere de atletism, şta­ Maier şi Breazu, iar echipa a H-a cu lucrători, care dăunează bu­ sonalului administrativ îşi re­ tenticitate“ laboranta T. Mi- „vara dau lapte mai slab“(f?)
nului mers al întreprinderii, zolvă în timpul serviciului pro­ haly şi, desigur, cea în cau­
fără să se ia vreo măsură, bleme personale, lipsind cea­ ză... inginera R. Gabor. Ca un
considerîndu-se .minore“, „ne-
feta 4x7(Xt iu., cu participarea a tonă I’47” 5/10, formată din Stancu, Zah- semnificative“. suri întregi din întreprindere, făcut, semnătura delegatului I. STRAUŢ
echipe din Deva. tinerii atleţi au o- res, boteinon şi bolea.