Page 96 - 1961-06

pâff, 4
ULTIMELE ŞTIR!•ULTIMELE ŞTIRI
§iiiInmînarea Premiului internaţional Lenin Rezoluţia „Colocviului in problâmeie iim\n
lui Antoine M e t
BEIRUT 27 (Agerpres) -
TASS transmite :
La 26 iunie, la Beirut a avut
loc într-un cadru festiv lumina­
rea Premiului internaţional Le-
nin ¦„Pentru întărirea păcii între
popoare“ arhitectului Antoine Ta­
bel, preşedinte al Comitetului par­
tizanilor păcii din Liban.
Inmînînd Premiul internaţional
Lenin lui Antoine Tabet, acad.
D. V. Skobelţîn l-a felicitat in
numele Comitetului pentru Pre­
miile internaţionale Lenin cu pri­
lejul conferirii înaltului titlu de
laureat al Premiului internaţional
Lenin.
In cuvîntarea de răspuns, An­
toine Tabet a spus î
Este o mare cinste faptul că
Comitetul pentru Premiile inter-'
Anglia cheltuieşte anual 1.700
m ilioane lire sterline în scopuri
m ilitare
LONDRA 27 (Agerpres).
i Prin uriaşele cheltuieli pentru
înarmare, Anglia îşi subminează
economia, scrie în revista „Trans­
port and General Worker Record“-
Frank Cousins, secretar general al
sindicatului muncitorilor din trans­
porturi şi muncitorilor necalificaţi.
Amintind că Anglia cheltuieşte
în fiecare an 1.700 milioane de
lire sterline în scopuri militare,
Cousins scrie : „Dacă măcar iu-
ixnătate din această sumă ar putea
'fi repartizată pentru accelerarea
ritmului dezvoltării noastre econo-:
mice, am putea face multe atât în
interiorul ţării, cît şi peste hota­
re“. Acum însă, arată el în con­
tinuare, sume colosale sînt risipi­
Energia atomica in transportul
maritim“
— Un articol de prof. Vasili Emelianov —
MOSCOVA 27 (Agerpres). —
TASS transmite :
In articolul „Energia atomi­
că în transportul maritim“, a-
părui în ultimul număr al „Bu­
letinului Academiei de Ştiinţe a
U.R.S S.“ sub semnătura prof.
Vasili Emelianov, membru co­
respondent al Academiei de Şti
inţe a U.R.S.S., preşedinte at
Comitetului de Stat pentru foto
sirea energiei atomice de pe
lîngă Consiliul de Miniştri al
U.R S.S., se arată că în Uniu­
nea Sovietică „va fi adoptat ufi
program de construire pe viitor
a navelor civile cu folosirea e-
nergiei atomice“. Acest program
va fi adoptat după studierea
experienţei de exploatare a spăr-
gaterului de gheaţă atomic „be­
nin“, după efectuarea de noi ex­
perienţe cu reactoare de alte ti­
puri şi încheierea cercetărilor
care se desfăşoară în acest do­
meniu
Ăi'iorul articolului constată
'tă. ciesi problema folosirii ener­
giei atomice pentru nave mari-
time este examinată de pestei
(Urmare din ziarul
„Drumul socialismului“ nr. 2023)
Comisia s-a dovedit a fi
foa rte cicălitoare. T o tu l se deo­
sebea de controalele medicale
d in fiecare an, ou care a v ia to rii
se obişnuiseră şi nu vedeau ni­
m ic „ grozav“ în ele. Ia r aici,
începind cu prim ul specialist —
acesta era do ctoru l oculist —-
ţoa lă lumea ne cerceta cu m ul-
'tă băgare de seamă. Ochii, în­
deosebi, erau controlaţi în amă­
nunţim e. Se cerea o p riv ire ex­
celentă, trebuia să citim cu uşu­
rin ţă şi exactitate întreaga tă­
b liţă de litere m ari şi m ici, a-
'fezată ia o distanţă apreciabi­
lă. Era căutată cu atenţie even­
tuala p rivire crucişă, care la
p rim a vedere nu se observă, ne
încerca vederea în tim pul nop­
ţii, era urm ărită cu atenţie pu­
p ila ochiului. Eram nevoiţi să
ne prezentăm la doctorul oculist
nu odată, ci chiar de şapte ori,
ş i de fiecare dată totul era luai
de ia început: tăbliţele cu l i ­
tere şi semne, din nou contro­
lu l p u rită ţii o c h iu lu i; priveşte
cu ochiul drept, priveşte acum
cu stîngul, uiiă-te încoaee, u i-
•fă-te încolo... In tr-u n cuvînt,
"doctorul oculist lucra după pro­
verbul : „M ăsoară de şapte ori
pentru a tăia odată“ . A căutat
'el ş i ia r a căutat, da r nici-un
cusur nu mi-a găsit la ochi.
...Era controlată capacitatea
de a lucra în co ndiţii deosebit
de complicate. N i se cerea să
rezolvăm exerciţii de aritm eţică
cu cifrele pe care trebuia să te
fâăsim m ai în tii într-un labei
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 189 75. Taxa plătită în numerar ronform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nf
naţionale Lenin -„Pentru întărirea
păcii între popoare“ a ales per­
sonalitatea mea modestă ca sim­
bol al înaltei sale stime faţă de
lupta poporului libanez, care face
parte din lupta comună pentru
o cauză comună măreaţă — cau­
za păcii şi a coexistenţei paşnice.
Totodată, acest înalt semn de
respect stă mărturie a prieteniei
sincere, dezinteresate şi trainice a
popoarelor Uniunii Sovietice cu
poporul nostru libanez şi cu toa­
te topoarele arabe frăţeşti.
Prietenia arabo-sovietică a îm­
brăcat cele mai diferite forme
materiale. Ea a contribuit la con­
solidarea independenţei şi suve­
ranităţii noastre naţionale.
te pentru elaborarea unor proiecte
„legate aproape integral de obieo-
tive militare“.
In afară de aceasta, subliniază
autorul articolului, reducerea chel'
tuielilor militare ar permite să se
majoreze pensiile de bătrîneţe şi
să să se reducă taxele pentru a-
sistenţa medicală.
Cousins dezaprobă, de asemenea,
faptul că Anglia îşi întemeiază po­
litica în domeniul apărării pe ar­
mele nucleare care înghit fonduri
uriaşe. Aplicarea unei strategii
nucleare, subliniază el, împiedică
dezarmarea şi înfăptuirea planu­
lui de retragere a trupelor din
Europa.
cinci ani în diferite tari, în pre­
zent navighează o singură navă
atomică civilă — spărgătorul de
gheaţă sovietic „Lenin“.
Vasili Emelianov arată că în
curs de 100 de zile de funcţio­
nare cu puterea maximă, spăr­
gătorul de gheaţă „Lenin“ a
consumai aproximativ 20 grame
uraniu 235. Dacă pe spărgătorul
de gheaţă ar fi fost montate ca­
zane, pentru funcţionarea cu pu­
terea maximă în acelaşi interval
ar fi fost necesar un stoc de
păcură de 27.500 tone.
In timp ce pe spărgătorul de
gheaţă „Lenin“ reactoarele ato­
mice sînt singurele surse de e-
nergie, arată Emelianov, pe na­
va atomică americană pentru
mărfuri şi călători „Savannah“
„sînt instalate fel de fel de sur­
se de energie, lipsesc doar ve­
lele pentru folosirea energiei'
eoliene“.
Referindu-se la întîrzierea
survenită în construirea navei
„Savannah“, autorul articolului'
scrie că motivele ei „nu sînt de
ordin tehnic, cî de ordin poli­
UMu L
special. Gu această ocazie erau
u rm ă rite şi viteza 'de lucru, şi-
corectitudinea răspunsului. La
prim a vedere, rezolvarea pro­
blemei ţ i se părea uşoară. D a r
'deodată se declanşa un mega­
fon, din care o voce monotonă
îţi şoptea rezolvarea. A ş i! In
loc să-ţi ajute, vocea 'dig. me­
gafon te împiedica să tă con­
centrezi. A te nţia începea să se
împrăştie, şi 'trebuia să te sfor-,
ţe z i pentru a continua treaba,-
fă ră să dai atenţie „am abilu lui
prieten“ . Era greu. D a r uncie
m ai pu i că acestea erau doar
chiţibuşurile, greul venea de-a-
ciim încolo.
M edici erau în num ăr mare,
şi fiecare dintre ei era aspru,
ca un procuror. Indulgenţă nu
încăpea pe aici, aşa că rnuiti,
candidaţi cosmonauţi zburau
din comisie unul după altul.
Erau respinşi de către internişti
şi neuropatologi, chirurgi şi
taringotogi. Eram măsuraţi din
cap pînă în picioare, ne ciocă­
neau pe întreg corpul „alfabe­
tu l M orse", ne învîrteau cu a -
parate speciale, pentru a ne
controla organele interne. Obi­
e c tiv i principal al controlului
erau in im ile noastre. In ele me­
d ic ii citeau întreaga noastră
biografie. Şi nim ic nu puteai
ascunde. Aparatura complicată
U LTIM ELE ŞTIRI « U L T IM E L E Ş T IR !
lini ia liaapărării libertăţii persoanei şi a înfăptuirii
dreptului poporului algerian
'a it
PARIS 27 (Agerpres). —
Ziarele au publicat rezoluţia
„Colocviului în problemele a-
părării libertăţii persoanei şi a
înfăptuirii dreptului poporului
algerian la autodeterminare“.
Participanţii la acest colocviu
care a avut loc la Lille, decla­
ră că „ei sînt toarte dezamă­
giţi“ de întreruperea tratative­
lor de la Evian—Les-Bains.
„Neurmărind cu adevărat a-
plicarea cinstită a principiului
autodeterminării Algeriei, se
spune în rezoluţie, partea fran­
ceză a întrerupt tratativele. A-
tît timp cît guvernul francez ------ ------- U:_.:____
va Wmula diverse condiţii pre­
liminare (în special cu privire
la’ Sahara), orice fel de trata­
tive vor fi sortite eşecului“.
In continuare, în această re­
zoluţie, adoptată în unanimita­
te, se subliniază că problema
drepturilor europenilor locuitori
ai Algeriei trebuie să fie astfel
rezolvată îneît „să nu fie ştir­
bite drepturile şi suveranitatea
viitorului stat algerian".
Participanţii la colocviu,
printre care au fost reprezen­
tanţi ai partidului comunist,
partidului socialist, partidului
M.R.P. („Mişcarea republicană
populară“) şi ai partidului so­
cialist unificat, reprezentanţi
ai sindicatelor şi unei serii de
alte organizaţii demască „în­
cercările zadarnice, dar conti-
tic“. FI subliniază că „cercurile
conducătoare din S.U.A. nu sînt
interesate în dezvoltarea con­
strucţiilor navale civile“.
Prof. Emelianov declară că
dezvoltarea construcţiilor navale
atomice în scopuri paşnice este
frînată în S.U.A., Anglia şî
Franţa deoarece ele „sînt anga­
jate în producerea mijloacelor
de înarmare nucleară, iar în do­
meniul construcţiilor navale pro­
cedează la proiectarea şi con­
struirea de submarine şi navei
de război de alte tipuri cu mo­
toare atomice“.
_Chemînd 1a încetarea produc­
ţiei de arme nucleare, prof. EJ
melianov subliniază că în urma
încetării producţiei -de aceste ar­
me „nu numai că vor deveni
disponibile uriaşe mijloace bă-
neş|i, resurse materiale şi multe
mii de specialişti, ci se vor des­
chide căile prin care materia-:
lele fisionabile se vor îndrepta
spre ramurile civile ale in'dusM
triei, unde ele nu vor mai fi fd-
losile ca „exploziv atomic“, ci
ca „combustibil nuclear“.
de hiri Gagarin
pilot cosmonaut al U.R.S.S,
Erou al Uniunii Sovietice
găsea to tu l, pînă şi cele m ai
nefrisemnate defecte ale sănă­
tă ţii.
Şeful comisiei era un medic-
aviator experimentat — pe nu­
me Evghenii Alexeevici, — im
om cu lt ş i ru tin a t. Frum os, cu cil fetiţa, citeam tragediile lu i
ocHi albaştri şi cu o inteligenţă
ascuţită, el a restabilit imediat
buna dispoziţie a grupei noastre
şi chiar şi acei care fuseseră
respinşi pe motive de sănătate,
plecdli cu o păiere bună des­
pre dl.
— Pe m edicină niciodată să
nu vă supăraţi, le spunea el in
g lu m ă în tim p ce îi conducea,
— continuaţi-vă zborul, dar mi
m ai sus de stratosferă.
Trierea era foarte aspră. D in
zece oameni era reţinut doar
unul, dar şi acela nu era sigur
că va fi admis de comisia u r­
mătoare, despre care Evghenii
î Alexeevici nu uita să-i am in­
tească fiecăruia la despărţire.
M-a sfătuit şi pe mine să mă
pregătesc pentru a mă prezen­
ta în faţa acestei com isii
Prim a etapă a fost trecută,
şi in sufletul meu a încolţit
DRUMUL S O C IA L ISM U L U I
uue de formare în Algeria a
unui „guvern“ alcătuit dintr-un
mănunchi de oameni politici ca­
re nu se bucură de sprijinul
larg al poporului algerian, în
aşa fel îneît să-l opună .guver­
nului provizoriu al Republicii
Algeria".
Participanţii la colocviul de
la Lille au chemat pe toţi fran­
cezii să continue cu o nouă
energie şi hofărîre lupta pentru
reluarea tratativelor franco-al-
g? ;ene, oenh'ii race în Algeria'.
k o n c L i : Armata noastră este o armată
a poporului care apără interesele
poporului
XiLNG KUANG 27 (Agerpres).
Cu prilejul inaugurării postu­
lui dc radio al armatei guvernu­
lui legal al Laosului, coman­
dantul suprem al armatei, Kong
Le, s-a adresat soldaţilor şi o-
fiţcrilor. El a declarat că de lai
lovitura de stat din 9 august
1960, trupele regale ale guver­
nului legal şi detaşamentele de
luptă Patet Lao au obţinut suc­
cese hotăriteare în lupta împo­
triva rebelilor, eliberînd 60 la
sută din teritoriul Laosului,
printre care în întregime pro­
vinciile Phong Saly, Sam Neua
şi Xieng Kuang, precum şi o
mare parte din provinciile Vien-
tiane, Luang Prabang, Kham-
muan.
in această perioadă au fost ni­
miciţi peste 7000 de rebeli, prin­
tre care soldaţi şi ofiţeri ame­
ricani, tailandezi, sud-vietna-
mezi, fiiipinezi şi ciankaişişti. In tre asupra duşmanilor unui Laos
cursul luptelor au fost distruse
-------
Procesul unui crim inal nazist
> în Austria
V1ENA 27 (Agerpres). —
La Weis, în Austria, se des­ ter — au dat în vileag noi a-
făşoară procesul ;ntentat crimi­ mănunte despre asasinatele în
nalului de război nazist Egon masă săvîrşite de nazişti în te­
Sch'oenpilug, fost ofiţer în uni­ ritoriile ocupate şi despre me­
tăţile „SS“ şi care în cursul ce­ todele inumane de luptă împo-
lui de-al doilea război mondial trv a partizanilor folosite de
a organizat şi participat perso­ armatele de ocupaţie h’tleriste.
nal la asasinarea unui număr
de cel puţin 45.000 de evrei din
teritoriul Uniunii Sovietice in­
vadat de hitlerişti. Actul de a-
cuzare şi desfăşurarea procesu- soare.
— -— ____
Pwotăii sli M M laMisia ta 1. II.
DAMASC 27 (Agerpres)
După cum anunţă agenţia Reu-
ter, forţele armate ale Republicii
Arabe- Unite au zădărnicit în
noaptea spre 26 iunie încercarea
unei patrule izraeliene de a arun­
ca în aer avantpostul arab de la
Dardara pe frontiera siriană.
speranţa. M-am întors ta regi­
ment, aşteptînd cu nerăbdare
să treacă tim pul. Filele calen­
d a ru lu i se întorceau cu iuţeală. te ocupată cu sarcinile p rim ite
Ga şi înainte, dim ineaţa mer­
geam la aerodrom, zburam dea­
supra uscatului şi a m ării, fă­
ceam serviciu în regiment, in
tim pul libe r schiam, lâsînd-o
pe Lenocika în g rija vecinilor,
făceam împreună cu Valea ci-
teva ture pe patinoarul ga rni­
zoanei, redactam în continuare
„Foaia com bativă", mă jucam
Shakespeare şi povestirile lu i
Celiov.
Aşteptam cu sufletul la gură
să fiu chemat a doua oară. îm i
era greu, deoarece aşteptam
singur. Valea încă nu ştid n i­
mic. Despre prim a mea plecare
la comisia medicală tăceam
chitic, îi spuneam că am fost
trim is intr-o misiune de servi­
ciu. Mă mustra conştiinţa, de­
oarece noi nu ascundeam nim ic
unul de altul. D ar era o ches­
tiune neobişnuită şi pînă una
alta tăcerea era de aur. Aşa mă
sfătuiseră şi E vghenii Alexe-
evici, şi comandantul regimen­
tu lu i.
Zilele treceau una după alta.
M i se părea de la o vreme că
au uitat de mine sau că n-am
De curînd a fost trim isă şi
s-a deschis la Sofia o expoziţie
de artă plastică clasică şi con­
temporană romînească, care cu­
prinde aproape 400 de lucrări
ale- celor m ai valoroşi artişti,
plastici din R. P. Romihă. A-
ceasta este cea de-a 15-a expo­
ziţie de artă plastică şi popu­
lară romînească care s-a des­
chis de la începutul anului şi
pînă în prezent în străinătate.
Arta plastică şi populară rom i-
nească a fost făcută cunoscută in
prim ele şase lu n i ale acestui an
în Austria, R.P. Bulgaria, Elve­
ţia, Franţa, Grecia, India,
R. P. F. Iugoslavia, Republica
Arabă Unită, Turcia şi U niu­
nea Sovietică.
19 batalioane ale rebelilor şi nu­
meroase grupuri diversioniste de
pe teritoriul eliberat, au fost do-
borîte şi distruse 12 avioane pi­
lotate de aviatori americani şi
tailandezi, au fost capturate 5
tunuri, 24 obuziere şi alte arme
şi echipament.
Kong Lc a amintit că după
încetarea focului adversarul nu
a încetat acţiunile provocatoare,
strecurînd în regiunile eliberate
diversionisţi, sabotînd tratativele
de la Geneva şi Na Mon.
Trebuie, să fim vigilenţi, a de­
clarat Kong Le. Armata noastră
este o armată a poporului care
apără interesele poporului. Este
necesar să se întărească unitatea
dintre soldaţi şi ofiţeri, dintre
armată şi popor, dintre trupele
guvernamentale şi detaşamentele
Patet Lao. In aceasta constă ga­
ranţia şi chezăşia victoriei noas­
paşnic şi neutru.
lui- relatează agenţ;a Reu-
Schoenpilug, care a fost a-
restat acum cîteva luni în Aus­
tria, unde era funcţionar, a mai
fost judecat după război şi con­
damnat la... cîteva luni închi­
Izraelienii, a declarat un purtă­
tor de cuvînt al armatei R.A.U.;
au deschis de asemenea foc de ar­
tilerie împotriva altor două avan­
posturi — Snalhihen şi Teii Nilăl.
Acesta este al şaptelea incident
din săptămâna trecută la frontie­
ra izraeliano-siriană.
fost admis. Aceasta cu atît m ai
m ult, cu cît statura mea nu
grea era de lăudat, ia r flă căii
care trecuseră împreună cu mine
p rin faţa comisiei erau nişte
vlă jgdn i zdraveni, de-ţi era nud
mare dragul să-i priveşti. Cum
puteam să mă compar eu ei ? I
Voiam să uit totul, — şi cere­
rea, şi comisia — dar nu pu­
team.
Valea creştea fetiţa, era foar­
d in partea comisiei de femei, vi­
sa să intre la in s titu tu l de me­ ră care s a produs la Barcelona,
dicină. Seara, cînd ne întîlneam
acasă, îm i arunca p riv iri isco­
ditoare, de parcă încerca să g h i­
cească ce se în tîm p lă în sufle­
tu l meu.
— Te-ai îm bolnăvit, Iura? —
m ă întreba ea cd un medic, sfă-
tuindu-m ă să-mi măsor tempe­
ratura.
Ascultător, îm i puneam ter­
m om etrul subsuoară. D ar co­
loana de m ercur se m enţinea cvi
încăpăţînare la 36,6 grade. To­
tuşi, sufeream de o boală care
nu are denumire în medicină
— atracţia spre Cosmos conti­
nua să mă chinuie. Dar ştiam
că de această boală nu mă
poate salva niciun medic.
Dar, cînd îm i pierdusem cu
to tu l răb dările şi se părea că
nu m ăi există nicio speranţă,
iată că primesc o hîrtie: eram
chemat din nou în faţa com i­
siei. Am plecat şi nici de data
asta nu i-am spus Valei unde şi
pentru ce sînt cheinat.
(Va urma)
Nj% 2024
Veşti din ţările socialiste
Producţia de m aşini electrice m ari la uzina „Electro-
sila-S.M. K iro v " din Leningrad'
U zina „E le ktro sila -S . AL K iro v " d in Leningrad pro­
duce turbogeneratoare şi hidrogeneratoare unicate. In cel de
a l treilea an al septenalului, producţia de hidrogeneratoare
( d in punct de vedere al p u te rii) va spori ele peste o dată şi.
jum ătate, ia r ceo d° tnrbogeneraioare de peste 20 ta sută.
R. P. BULGARIA
Sofia va deveni un oras socialist modern
kovţi şi vor fi largile o serie
de întreprinderi industriale.
Pînă la sfîrşitiil acestui an
se va termina construirea a
nouă şcoli, 13 grădiniţe de co­
pii, opt creşe şi altele.
Planul general de sistemati­
zare prevede mărirea suprafeţei
plantaţiilor verzi de peste şase
ori, ciescînd de la 9 la 56 metri
In anul 1980 populaţia Sofiei patraţi pe cap de locuitor. Se
va alinge un milion de locui­ proiectează de asemenea ame­
najarea unor străzi comerciale,
tori. Potrivit planului de sis­ lărgirea reţelei de termoficare,
tematizare a oraşului şi zonei reconstruirea iluminatului stră­
suburbane, în această perioa­ zilor etc.
dă Sofia va continua să se dez­
volte nu numai ca principalul
centru politic, economic şi cul­
tural al tării, dar şi ca un im­
portant centru turistic,- balneo­
logie şi climateric de însemnă­
tate naţională şi internaţională.
In oraş se conturează două
mari raioane industriale, iar în
zona suburbană va fi construit
combinatul metalurgic Kremi-
Schiţa v iito ru lu i oraş al me lalurgiştilu, din C rem icovli.
R. P. POLONĂ
Noi tipuri de maşini- unelte
La Uzinele „Rafamet“ din Pînă în prezent, pentru pre­
Kuznia Raciborska din regiunea lucrarea diferitelor elemente ale
Opole în care se produc ma- materialului rulant feroviar erau
şini-unelte pentru uzinarea ma­ necesare mai multe maşini-
terialului rulant feroviar se unelte de diverse tipuri. Strun­
montează în prezent un uriaş gul universal, proiectat la în­
strung carusel în greutate de
200 de tone şi cu un diametru treprindere, va uzina majorita­
de lucru de 7 metri. Această
tea pieselor necesare.
maşină-unealtă poate prelucra
piese în greutate de 50 de tone., Proiectarea şi construcţia
Combinarea sistemului electro­
noilor maşini a fost elaborată
nic şi hidraulic va permite co­
mandarea maşinii de la un pu­ de către un colectiv de con­
pitru central, asigurîndu-se-tot­
structori şi tehnicieni ai Uzi­
odată cea mai mare precizie a
corrîenzilor. nei „Rafamet" în colaborare cu
specialişti de la Politehnica d'in
Silezia.
Solemnitatea punerii pietrei
fundamentale a monumentului
de la Brest
BREST 27 (Agerpres). — La solemnitate au participai
TASS transmite :
apărători ai fortăreţei Brest,
La fortăreaţa Brest a avut (părinţi şi rude ale apărătorilor,
loc în prezenţa a mii de locui­
care au căzut în timpul apără-,
tori solemnitatea punerii pietrii irii fortăreţei, precum şi dele­
gaţii de oatmeni ai muncii dirî
fundamentale a monumentului Bieloruşia şi Ucraina, voievo­
ce se va' înălţa în cinstea apă- datul Lublin (R. P. Polonă V,-
delegaţia ®omitetuiţii Sovietici
irării eroice a acestei fortăreţe al veteranilor de război.
din iunie — iulie 1941.
soseai
Lichidarea anei încercări
de rebeliune în Venezuela
CARACAS 27 (Agprprcs). tele au luat imediat poziţie îm­
La 26 iunie, guvernul vene- potriva' rebeliunii. Confederaţiei
generală a muncitorilor din Ve­
zuelian a anunţat că a reprimat nezuela, care numără 200.000 da
o încercare de rebeliune milita­ membri, a chemat la o grevă
generală de protest împotrivă u-
capitala statului Anzoategui, si­ ncltirilor complotiştilor.
tuată la 400 km. est de Caracas.
După cum anunţă agenţia De Ia răsturnarea dictaturii lui
Jimenez, în 1958, adepţii' fostu­
France Presse, comunicatul pre­ lui dictator au încercat de meţi
cizează că şefii rebeliunii au fost multe ori să recucerească pute­
aresta fi. In comunicat se mai rea cu ajutorul armelor, dşr îl>
spune că conducătorii rebelilor ceste încercări au eşuat îhloU
sînt agenţi al „dinastiei trujil- deauna, datorită în primul rtfid
liste“ din Republica Dominicană vigilenţei şi spiritului combativ
şi foşti funcţionari ai dictaturii al sindicatelor şi forţelor demo-:
lui Pcrez Jimenez. După cum craticc care au mobilizat masele
populare împotriva acestor ă-1
se ştie, Trujilo a mai pus la cale venturieri.
un atentat împotriva preşedinte­
lui Betancoiirl. 13 [SIN
După cum anun{ă agenţia LONDRA 27 (Agerpres)
U.P.L, şefii rebeliunii. în fruntea La 26 iunie 2.000 de muncii-:
unei părţi din garnizoana ora­ tori de la Uzina de accesorii
şului Barcelona, au arestat pe pentru automobile „Smith and
guvernatorul statului şi au reu­ Sons Motors Accessories" dini
şit să ocupe o parte din cartie­ Cricklewood (suburbie a Lolliii
rul Freitas. întăririle trimise de drei), care se află în grşvă dd
guvern au lichidat rapid încer­ două săptămîni, au hotărî! îrt
carea de rebeliune. cursul unui miting, cu majori­
tate covîrşitoare de voturi', să
La Guapra, port situat la 30 continue greva pînă cinci socieU
km. de Caracas, alţi patru ofi­ tatea va satisface revendicarea
ţeri au încercat să nună mina pe lor eu privire la majorarea sa­
cartierul general al gărzii care lariilor.
asigura paza portului, dar au
fost arestaţi. In restul ţării dom­ A 14
neşte liniştea.
In cursul operaţiunilor dc re­
primare a rebeliunii au fost uci­
se 40 de persoane, iar şase au
fost rănite.
Partidele politice şl sindica­
a 1U/IU