Page 97 - 1961-06
P. 97
PROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UN/Ţl-VAi
(!!!bl
Gafa pentru campania Cu plantai
de seceriş şi treieriş sei lestrial îndeplinit
, Ne , aflăm în tente o viteză me Cy 7 sile îraairâfe de term en
!pragul campa Ing. NICOLAE ALBU die, zilnică, la •)) Dezvoltînd larg întrecerea socialistă pentru înfăptuirea
niei de seceriş vicepreşedinte al comitetului execu recoltări de 1.277 sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P-M.R. mun
citorii, inginerii şi tehnicienii de pe raza de activitate a
îşi treieriş. De tiv al Sfatului popular raional ha., iar la R.C.M. Simeria şi-au realizat planul de producţie pe semes In fiecare secţie a E. M. „Gh. Doja Zlatna sint amenajate cluburi şi colţuri roşii unde.
trul I al anului 1961 cu 7 zile mai devreme. minerii îşi petrec timpul liber în mod plăcut şi util.
Succesul acesteia Sebeş treieriş de 570
De remarcat că planul la tone încărcate a fost reafizat IN FOTO : Colţul roşu al secţiei Haneş, unul din locurile îndrăgite de mineri. ;
!depinde în ma- — ~ -> ha. S-au stabi încă la data de 15 iunie. Un aport deosebit la obţinerea aces
tei realizări l-a adus colectivul de muncă al staţiei Simeria-că-
-e măsură înfăptuirea sarcinii lit de asemenea locurile de am lători prin asigurarea tranzitării regulate a trenurilor şi co
lectivul staţiei Simeria-Triaj prin asigurarea compunerii şi în
rasate de Congresul al III-lea plasare a ariilor şi s-au luat drumării trenurilor în cele mai bune condiţiuni. Preţios este
şi aportul adus de colectivele de ceferişti de Ia staţiile Peştiş,
tel partidului, cu privire la spo măsuri de mărire a numărului Hunedoara, Călan, Orăstie, Alba lulia şi Ilia. Rebut sub admis Din carnetuî corespondentului
rirea producţiei agricole, prin de arii electrificate, lucru ce ne E. CRETU Colectivul secţiei turnătoria de
fontă din cadrul sectorului turnă
!organizarea şi strîngerea recol va permite să muncim în două corespondent torii a C.S. Hunedoara, obţine rezul MtmîMÎ H S C U S B T E
tate tot mai bune în ce priveşte îm
tei de păioase la timp şi fără schimburi. bunătăţirea calităţii pieselor turnate.
ierderi, depozitarea acesteia în Pentru o bună funcţionare a Aprovizionarea la timp a locurilor r-'r-'r—i—r- , ¦'/—>/—1
de inuncâ cu materii prime şi mate
tine condiţiuni. asigurarea unor atelajelor pe tot timpul campa riale, uscarea mai bună a formelor de t La 20 km. de oraşul Brad, Intr-un corp comun, fără nici
turnare sint doar cîteva din măsurile ţ- spre poalele Muntelui Găina, o urmă. Se lasă apoi să se u-
seminţe de soi şi constituirea niei s-au luat măsuri ca aces luate de conducerea secţiei şi care au l se află satul Obîrşa. Numele suce, după care se introduce
dus în această lună la reducerea re L acestuia este bine cunoscut de intr-un cuptor special şi se ar
fondului central de cereale etc. tea să aibă asigurată o asis [• oamenii din regiunea noastră, de circa 3 ore. După scoaterea
butului la 2,30 Ia sută ţaţă de 2,70 la J- datorită meşteşugului practi- din cuptor, se dă cu o glazură
In raionul nostru, sub îndru tenţă tehnică calificată prin in sută cît este admisul. de coloranţi, apoi urmează
cat de către cetăţenii acestei o nouă ardere şi, produsul n
marea organizaţiilor de partid, gineri şi tehnicieni de speciali La secţia de preparare a cărnii si conservelor [ localităţi: olăritul, meşteşug devenit finit.
C păstrat încă din cele mai
Oamenii muncii din sectorul a- tate, au fost formate ateliere L vechi timpuri. Ceramica de la Obîrşa are
un specific deosebit, ceea ce
gricol au cultivat în acest an mobile, echipe de reparat, s-au Muncitorii, inginera şi tehni dus-o colectivele de muncă con C Mâinile olarului pot fi ase- o face originală şi preţioasă.
cienii secţiei de preparare a căr duse de maiştri Molnar Arcadie, C muite cu ale unui sculptor Vasele executate aici sînt îm
suprafeţe mult mai mari cu pă procurat piesele de schimb ne nii şi conservelor din cadrul loan Bulz şi Mihaî Melbrodt. L .vestit, care prin sensibilitatea podobite cu motive specifice
I.R.I.C. Deva, desfă'şurînd larg t degetelor şi a ţineţei cu care zonei folclorice.
ioase. Pentru aceasta s-au folo cesare etc. De menţionat că să- Întrecerea socialistă şi pe profe F. NEDELCIU C. lucrează, face ca din mîinile
sit seminţe de calitate şi soiuri mînţa pentru recolta viitoare va sii, au reuşit să Îndeplinească L sale să iasă obiecte de o fru- Printre cei mai iscusiţi o-
mai productive. In plus, pe tot fi selecţionată chiar de la arii, planul de producţie şi de livrare corespondent ^ museţe rară. lari din Obîrşa se numără
timpul dezvoltării plantelor, a mărfii pe primul semestru al loan Florea, Dănilă Sinesi,
s-au administrat însemnate can fapt pentru care ariile vor avea anului curent, cu 3 zile înainte t E deosebit de interesant şi Sabin Nedea, Aurel Banda şi
în dotarea lor trioare şi selec de termen, dind peste plan 21 L procesul de fabricaţie a obiec- Petru Bora. O parte din obiec
toare- tone preparate de carne şi 14 to ^ telor de ceramică. Totul înce- tele confecţionate de aceşti
ne conserve de carne. l pe dintr-un bulgăr de lut. Una maiştri ai ceramicii, este pre
tităţi de îngrăşăminte naturale Nu au fost neglijate nici f din piesele greu de executat, zentată la expoziţia regională
Harnicul colectiv de aici a ob f este ulciorul, alcătuit din mai de artă populară deschisă re
şi chimice, s-au făcut la timp pregătirile la spaţiile de depozi ţinut şi însemnate economii la •? multe părţi: corpul propriu- cent în orasut Deva.
preţul de cost. Astfel, pe primele
lucrări de întreţinere etc. Ca ur tare a cerealelor. Astfel, toate 5 luni ale anului, în loc de 63.780 t zis, capul, ciurul, coada etc. MARIN STAN
lei economii la preţui de cost,
mare păioasele s-au dezvoltat magaziile s-au reparat, iar în L Toate acestea se execută se- directorul Casei raionale de cultui
cit a fost angajamentul iniţial,
bine iar recolta de grîu, secară mare parte transportul boabelor s-a obţinut o economie de [ parat, după care se întrunesc din Brad
130.700 lei.
orz şi altele promite a fi bogată. se va asigura cu mijloace me J X m J u J u J u / »----I <--- f W J 1— t u J u J v.J J «----h ~ J t V-/ i—/<----t i
Frumoasele rezultate au fost
Pe întregul raion avem de canizate. De asemenea, s-au luat
posibile, în primul rînd, dato
recoltat peste 16.500 ha- cu pă măsuri pentru înfiinţarea la a- rită aprovizionării ritmice cu
materii- prime. •.....;
ioase. In vederea recoltării la rii a unor puncte sanitare de
De menţionat este. şi faptul că
timp şi fără pierderi a acestor prim-ajutor, a unor biblioteci calitatea produselor obţinute in
această perioadă este superioară,
păioase, sfatul popular raional volante, gazete de perete şi neexistînd in acest sens plici o
reclamajie din partea consuma
a luat o seamă de măsuri. Ast chiar a unor chioşcuri unde se torilor.
fel, din iniţiativa comitetului vor pune în vînzare gustări şi O contribuţie însemnată la ob
ţinerea acestor rezultate au a-
raional de partid, recent a avut răcoritoare.
loc o sesiune a sfatului popu Avînd în vedere condiţiile na
lar raional, care a luat în dis turale din raionul nostru, hotă- entm noul an şcolar
cuţie tocmai stadiul pregătirilor rîrea muncitorilor din gospodă
pentru campania de vară. Cu a- riile agricole de stat, a colec Cetăţenii din salul Teliu- cetăţeni au început procurai
cul Superior au hotărît ca materialelor necesare constr
cest prilej s-a constatat că toa tiviştilor şi a celorlalţi lucră în cadrul confribuţiei vo ţiei. In ultimul timp aici s-
luntare şi prin muncă pa mai procurat încă 1.500 kg. v
te atelajele, ca secerători-legă- tori din agricultură de a recol triotică să construiască un nisipul şi parchetul necesar,
noua şcoală de 4 ani se lucrea
tori, combine, batoze etc., au ta la timp şi fără pierderi, noi nou local de şcoală. Pentru a- intens. Cetăţenii din sat pai
ceasta la îndemnul sfatului popu cîpă cu entuziasm la lucrări,
fost reparate şi repartizate pe am stabilit ca întreaga campa lar şi prin grija comitetului de
unităţi şi comune. In urma li nie de seceriş şi treieriş să fie
nei analize, am stabilit că pu terminată în preajma zilei de
tem asigura cu mijloacele exis 15 august.
' W» -------- ; Concurs ai form aţiilor P.CJ.
Cy forte sporite 8a recoltarea cerealelor pioase De cltrind, pe stadionul spor concursului, la diferitele prol
tiv „Sebeşul“ din oraşul Sebeş cele mai bune rezultate le-au c
in raionul Ilia Cerealele păioase fiind Prim ii la recoltat Avram Bojiţă lucrează la fabrica „Simion Bărnuţiu" din s-a desfăşurat faza raională a ţinut pompierii voluntari de
însămînţate in condiţii a- Sebeş. Preocupat de croirea judicioasă a materialului a reuşit concursului formaţiilor P. C. I.
Pentru strîngerea la timp a ce grotehnice superioare au Cu spicul mare şi bobul plin să economisească de la începutul anului şi piriă în prezent 60 din oraş şi comunele raionului. I. F. Sebeş la iormaţiile din
realelor păioase şi evitarea pier legat rod bogat. La se prezintă şi grînele colectiviş m.p. material din masă plastică. La concurs au participat forma treprinderi şi cea din comu
derilor de boabe, colectiviştii din nurile de orz, secară tilor din Turdaş şi Geoagiu. De ţiile de la fabrica „1 Mai“ Pe- Apoldul de Sus la iormaţiile d
Ilia, Bretea Mureşană, Gurasa- şi grîu, din gospodă cîteva zile, inginerii agronomi şi treşti, „Sebeşul“ Sebeş, „Simion mediul rural. Aceste două f(
da şi Hărău sint printre primii riile agricole de stat şi co brigadierii de cimp ai celor două Bărnuţiu“, I. F. Sebeş, din co maţii vor reprezenta raior
din raion care au început recol lective au început să ca gospodării colective urmăresc munele Apoldul de Sus, Cîlnic, Sebeş la faza regională.
tatul orzului. pete culoarea aurului. Gá stadiul de coacere al orzului. Vingard şi Săsciori. In cadrul
nele au dat în pîrgă şi cer Cînd spicele au fost bune de re GH. ŞARAM1
La Gurasada şi Hărău sece să fie recoltate. Colectiviş coltat combinele au început lu
rişul orzului s-a efectuat ma* tii şi muncitorii din G.A.S. crul. 1* corespondent
ţiual cu coasele. îndrumaţi permanent de
către cadrele tehnice agri Fiind semănat şi întreţinui Sarcinile com isiei de revizie
Colectiviştii din Ilia şi Bretea cole au urmărit zi de zi corespunzător, orzul a dat la ha.
Mureşană recoltează orzul de pe stadiul de dezvoltare al o producţie de peste 2.200 kg. Pe adresa redacţiei noastre au sosit fectua corect reviziile. In cursul unui divers, ci ele constituie mijlocul, de dacă toate documentele sînt lega
grinelor şi cînd spicul a numeroase scrisori prin .care colecti adică vizate de contabil şi aprobi
suprafaţa de 16 ha. şi respectiv dat in pîrgă au început re In cursul zilei de 26 iunie s-a viştii ne solicită să tratăm în coloanele an comisia de revizie tace revizii ge îmbunătăţire a activităţii gospodăriei de preşedinte. Se constată de asen
coltatul. început recoltatul orzului din ziarului nostru atribuţiile ce revin co nea dacă toate încasările şt plăţile s
3 ha. cu ajutorul combinelor de soiul Cenad 396 şi la staţiunea misiei de revizie din gospodăriile agri nerale, parţiale şi suprarevizij. colective. Prin revizii se constată dacă înregistrate, dacă cheltuielile se îm
întreţinerea culturilor prăsitoare experimentală Geoagiu. Şi aici cole colective. Satisfacem dorinţa în drează în prevederile bugetare, da
la S.M.T. Dobra. Producţia de producţia de orz este bună. dreptăţită a cititorilor şi publicăm ma Prin revizia generala, care se face în gospodăria respectivă se respectă evidenţele sînt ţinute la zi. De asen
orz obţinută depăşeşte 1.800 kg. şi recoltarea legumelor. terialul de ţaţă. nea, comisia de revizie are datoria
de 4 ori pe an, se veriticâ întreaga ac prevederile statutului model al G.A.®., verifice cum sînt lolosite creditele
la ha. In statutul model al gospodăriilor cordate de stat, cum sînt păstraţi
agricole colective, la articolul 39, se tivitate economică şi financiară a gos se urmăreşte folosirea judicioasă a re cheltuiţi banii din contul curent pc
Paralel cu secerişul orzului, prevăd drepturile şi oDUgaţiile comi tru Investiţii.
colectiviştii se preocupă şi de siilor de revizie. podăriei colective de la ultima revizie surselor băneşti şi materiale locale în
Atenţie la tel de mare se acordă
Comisia de revizie este alcătuită din pînă în prezent. Revizia parţială cu vederea creşterii avutului obştesc, în verificării sectoarelor de produc]
3 persoane alese de către adunarea Comisia de revizie veriticâ cum s-
generală pe timp de doi ani. Comisia prinde verificarea numai a anumitor deplinirea planului de producţie şi a realizat prevederile planului de pi
de revizie este singurul organ împu ducţie al gospodăriei colective şi d
ternicit de către adunarea generală să sectoare economice sau financiare ale bugetului de venituri şi cheltuieli. termină cauzele care au dus la r
verifice activitatea gospodărească şi realizarea producţiilor planificate
financiară a consiliului de conducere, unităţii respective, iar suprarevizia se Comisia de revizie are datoria şi sectorul vegetal şi zootehnic. Se ve
respectarea regulilor pentru încasarea fică de asemenea, starea utilajului d
şi repartizarea veniturilor şi efectuarea face de călre corni- ______ dreptul să ia mă în primire brigăzilor, s a u , lermelor,
cheltuielilor. Comisia de revizie contro: sigurarea animalelor cu turaje, star
lează de asemenea telul cum gospodă sie ajutată de ins- suri pentru combate-. turajelor, activitatea întreprinderilor
ria colectivă se achită de :îndatoririle iiexe, starea de păstrare a produsei
contractuale ţaţă de stat şi S.M.T., pectori contabili la Răspundem la întrebările rea lipsurilor consta- agricole şi alte probleme din acli
cum este păstrată şi îngrijită proprie tatea sectorului vegetal şi zootehn
tatea obştească şi de multe alte pro cererea gospodăriei. p fiB a p fiiiiie f jîlţc« tate şi a abaterilor Comisia de revizie trebuie să verif,
bleme din gospodăria colectivă. Membrii comisiei U U lC lilIV IŞH IU I fa folosirea avutu felul cum este ţinută evidenţă zilei
muncă, formarea şi întrebuinţarea fc
Pentru a-şi duce la îndeplinire toate de revizie trebuie lui obştesc. durilor proprii, executarea bugetului
îndatoririle, membrii comisiei de revi să ştie că pot lolosi la toate reviziile, Pentru a etectua revizii bune, mem venituri şi cheltuieli, îndeplinirea cc
zie trebuie să lie cinstiţi, conştienţi de ca metodă de lucru, controlul de fond, brii comisiei <& revizie trebuie să cu tractului cu S.M.T. şi respectarea i
răspunderea mare ce le revine, necru prin care se veriticâ toate dooumen- datoririlor contractuale ţaţă de stat
ţători cu lipsurile semnalate şi cu cei tele şi operaţiile sectorului respectiv, noască toate problemele şi sarcinile
ce, prin neglijenţă sau rea Voinţă, îm sau controlul prin sondaj cînd se ve- După fiecare revizie întreprinsă, <
piedică bunul mers al gospodăriei. ritică numai o parte din documente/ verificării. Astfel, ei sînt datori să cu misia întocmeşte proces verbal care
supune spre aprobare adunării gei
Membrii comisiei de revizie trebuie In regiunea noastră mai sînt unităţi noască toate legile ş'i hotărîrile care rale. Comisia de revizie este orgai
să cunoască în amănunt toată activi agricole socialiste în care comisiile de, care dă seamă de activitatea sa nun
tatea consiliului de conducere şi a gos revizie nu acordă importanţa cuvenită privesc gospodăria colectivă, situaţia adunării generale a coteotiviştiIor.
podăriei în general pentru a putea e. reviziilor. Iile nu tac decit una sau organizatorică, economica şi financiară,
dcuă revizii pe an, şi acelea doar la planul de producţie şi bugetul de ve
suprafaţă. Aşa a procedat în anul tre nituri şi cheltuieli al anului în curs,
procesul Verbal de la ultima revizie
cît şi realizările şi lipsurile din acti
vitatea gospodăriei respective.
cut comisia de revizie de la G.A.G. La oricare revizie, consiliul de con
Bretea Mureşană şi de ia alte gospo ducere trebuie să desemneze un mem.
dării colective. bru al său care să asiste şi să parti
Membrii comisiei de revizie din cipe la revizie. Veriticarea trebuie să
G.A.G. trebuie să lie conştienţi că ei1 se facă ordonat,-pe zile1,calendaristice,
întrunesc organul împuternicit de a- Ş> sectoare de activitate,
Colectiviştii din Sîntandrei au cultivat în acest an cartofi timpurii pe o suprafaţă de dunarea generală a colectiviştilor să Veriticarea casei gospodăriei agri-
5 ha. întreţinuţi la timp, cartofii au dat la ha. o producţie mare.
vegheze asupra activităţii consiliului cole colective se tace în prezenţa ca
IN FOTO: Un grup de colectiviste recoltînd cartofii timpurii.
de conducere. Reviziile nu sînt un fapt sierului. Gu această ocazie se constată