Page 98 - 1961-06

DRUMUL SOCIALISMULUI
nProgresul. .te.hn.ic -
la ordinea zilei | pentru lutru d u cerea n ou lu i
•*> - .* » - * - • ¦ * * * - '¦ * • • • *•— * - * •*
„O CONDIŢIE PRINCIPALA PENTRU ÎNDEPLINIREA
I“
f lui „Trebuie doar mai multă
: CU SUCCES A PLANULUI ECONOMIC PE ANII 1960-
!1965 ESTE INTRODUCEREA TEHNICII CELEI MAI NOI
IN TOATE RAMURILE ECONOMIEI NATIONALE- SE VA;
ACORDA O DEOSEBITA ATENŢIE MEGANIZÄRII ŞI AU­
TOMATIZĂRII COMPLEXE A PRODUCŢIEI, PROCESELOR
TEHNOLOGICE AVANSATE, SPECIALIZĂRII ŞI COOPERA-'
RII ÎN INDUSTRIE, INTRODUCERII IN PRODUCŢIE A
REALIZĂRILOR ŞTIINŢEI Şl TEHNICII MODERNE".
(Din Directivele @oiigfesu1ui al IU-loa al P.M.R. cu pri­
vire la planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii j
I960 — 1965).
S cu rt
Siderurgiştii din Hunedoara
iu înţeles că o problemă impor-
:an!ă eare trebuie rezolvată în
perioada actuală este introduce-
ea în mod organizat a tehni-
•!ii noi.
In acest sens, conducerea teh-
îică a combinatului, sub îndru-
narea comitetului de partid,
t întocmit un plan de măsuri
ehnice care cuprinde o serie de
»revederi importante. Numai
»rin înfăptuirea unei părţi din-
re măsurile stabilite anul tre-
uf şi anul acesta s-au creat
ondiţii mai bune de lucru care
u ajutat colectivele de muncă
lin secţiile combinatului în ac-
iunea pe care o desfăşoară pen-
ru mărirea indicilor de utiliza-
e a agregatelor şi îmbunătă-
Ima calităţii.
Bunăoară, prin punerea în
uucţiune a unei instalaţii de
itiruire s-a îmbunătăţit granu-
aţia cocsului care se foloseşte
i furnalele 1-4, ceea ce a dat
irnaliştilor posibilitatea să re-
ucă consumul de cocs cu 3
înă la 5 la- sută şi să sporeas-
n simţitor producţia de fontă,
le de altă parte s-au realizat
polo măsuri teii nuc care au in-
uentat pozitiv creşterea rezis-
' n<ei cocsului şi constanţa lui
in nunct de vedere calitativ,
in ultima vreme s-a studiat
li mai multă atenţie tehnologia
e fabricare a oţelurilor spe-
iale şi s-au găsit soluţii noi
i acest domeniu, fapt care a
lis la reducerea necesarului de
:ro-aliaje care se asigură din
nport- Prin pregătirea suban-
nmblelor de rezervă la lamino-
il bluming s-a redus timpul de
¦»paraţii cu circa 25 la sută.
Unele măsuri tehnice aplicate
u influenţat în mod direct ri-
icarea productivităţii muncii.
tui 11Do9r5e9A laşi• îpnîcneăpua_tcu_ul_ma,nuIl«a- -1*i
Combinatul siderurgic din
Hunedoara s-au aplicat în
producţie aproape 800 de
inovaţii şi raţionalizări.
Numai inovaţiile aplicate a-
nul trecut au adus econo- ă
mii de 9.773-000 lei.
• In ultima vreme s-a -j
trecut la folosirea mine- -
reului autofondant Ia u- 1
nele furnale. Pe această -j
cale se preconizează ca în }
anul 1961 să se} realizeze ^
eeonomii în valoare de
99 000.000 lei.
• Printre noile metode
tehnice care se folosesc se
num ără d escoperirea u-
nor defecte la la m in a te cu
aiutorul defectoscopului
uHrosonic. Acest lucru u-
surează activitatea contro­
lului tehnic şi contribuie
la îm b u n ătăţirea calităţii
lam in atelor.
® O m etodă nouă, cu
mari perspective, este fo­
losirea izotopilor radioac­
tivi în siderurgic. D eo­
cam dată, se fac experien­
ţe neutru u tilizarea lor la
otelării şi furnale. Toto­
dată s-au luat primele m ă­
suri nentru înfiinţarea u-
nuî laborator de lucru cu
Izotopi radioactivi.
t UJ l— t u J V~_/ i__/ « ţ V
Un concurs
La Combinatul siderurgic din
lunedoara s-a organizat, în pe-
oada 20 mai — 20 iunie, un
Dncurs intitulat: „Luna inova­
ţilo r “. Pe baza temelor dilu­
ate de către cabinetul tehnic
umeroşi muncitori, ingineri şi
»hnicieni din diverse secţii ale
îmbinatului au venit cu pro-
jneri preţioase pentru pcrfec-
onarea procesului tehnologic
introducerea unor metode noi. laminorul bluming.
, -S---i-d----e--r---u---m~ ~iş--t--i-i----h---i--i--n---e---d---o---r--e---i-i--i----l-u- —p—tă-
1 materialelor publicate
^ . .a i. « I . _ . — w-_ « a aa o < nrt A
b ila n *ţ
Făcînd bilanţul muncii depuse
de siderurgişti, rezultă eă ei au
înfăptuit o serie de procedee
tehnice noi care-i ajută mult
în acţiunea pe care o desfă­
şoară. Unul dintre acestea îl
constituie alimentarea furnalelor
de la secţia a Il-a cu minereu
autofondant, prin care s-a înre­
gistrat o creştere a indioilor de
utilizare, s-a îmbunătăţit cali­
tatea fontei şi s-au redus consu­
murile specifice la furnalele
respective. De asemenea, prin
folosirea benzilor la încărcarea
furnalelor 1 şi 2 s-au creat po­
sibilităţi pentru mărirea produc­
ţiei de fontă cu 2.500 tone.
Printre noile procedee tehni­
ce cu eficacitate mare se mal
numără : fabricarea fontei cu
mangan redus, încălzirea lin*
gourilor cu regim termic stabi­
lit pe grupe de calitate, semna­
lizarea optică a şarjelor la la*
minorul bluming şi altele.
In urma apariţiei Directivelor
C..C. al P-M.R. cu privire la
criteriile principale ale întrece­
rii socialiste, la C.S.H. s-a fă­
cut un pas serios pe linia îm­
bunătăţirii calităţii, s-au intro­
dus în fabricaţie noi mărci de
oţeluri etc. De cîteva luni, la
secţia a TT-a furnale, la oţelă-
ria Aăartin nr- 1, la laminorul
de 650 mm. si în alte secţii pro­
centul de rebut se menţine sub
cifrele admise, în toate secţiile
produeîndu-se importante canti­
tăţi de produse peste plan. Co­
lectivele de la laminorul de 650
mm. şi de la furnalele noi au
realizat planul pe primul semes­
tru înainte de 10 iunie. Fără
îndoială că rezultatele obţinute
sînt în bună parte şi efectul
direct al preocupării pentru in-
frortuce.rea tehnicii noi.
BIRUINŢA NOULUI
« r-n /— i /— >i— L a noua oţeiârie Martin se eva­
cuează o şarjă. /Vielalul incan­
descent curge în şuvoaie spre oalele
uriaşe. Oţelârii urmăresc cu atenţie a*
ceaslă operaţie. Ştefan iripşa, Erou al
•Muncii Socialiste, are mult de lucru
Dar, ca de obicei, găseşte timp să ne
vorbească despre preocupările oţeiari-
lor pentru introducerea tehnicii noi.
atorită sistemului de încărcare a
cuptoarelor, care se loiasea prin
anul IU69. uzura vetrelor era toarte
mare. In cursul anului amintit au a*
vut loc 8 perlorări de vetre, iar pro­
centul de reparaţii la caid depăşea 6
5 la sută din timpul tie lucru Muncitorii
şi-au dat toată silinţa sâ preîntimpinî
aceste neajunsuri. La acest lucru s-au
gîndit mai ales comuniştii Ştelan
Iripşa, Aurel Stanciu şi alţii. Proble­
ma a fost discutată în unele cou-tătuiri
de producţie, în adunările organizaţiei
de partid. In urma studiilor întreprinso,
colectivul de la întreţinere a trecui la
un nou sistem de încărcare a cuptoare­
lor, care constă in tolosirea minereu­
lui pe vatră. A tost o notârire îndrăz­
neaţă. Încercarea comporta riscuri. Li­
nii tehnicieni s-au grăbit să-şi mani­
feste neîncrederea fn succesul/ei.
Şi noul a învins... Sistemul introdus
şi-a arătat roadele: periorârile de ve­
tre au tost aproape evitate şi ca ur­
inare, procentul ele reparaţii la cald
s-a redus la 4,3 la sută. Intr-adevăr,
s-a tăcut un pas important Dar oa­
menii nu s-au mulţumit cu atît...
lanul pe anul In curs prevede o
sporire considerabilă a producţiei
de oţel şi îmbunătăţirea calităţii ei.
In perioada amintită, la ca­
binetul tehnic s-au depus 63 de
inovaţii şi raţionalizări dintre
care 27 au fost acceptate- După
calculele întocmite, inovaţiile şi
raţionalizările acceptate se vor
solda cu economii antecalculate
de circa 2.500.000 lei. Cele mai
bune rezultate le-au obţinut în
această perioadă inovatorii de
la secţia a Il-a furnale şi de la
Nr. 2025
La secţia l-a jur­
nale a Combinatu­
lui siderurgic din
Hunedoara lucrări­
le de modernizare a
încărcării continuă.
La furnalul nr 1 se
montează încă o
bandă.
Izotopii radioactivi în sprijinul
otelarilor
t „Drumul socialismului" nr. Conducerea I. R. Combus­
Tovarăşa ingineră Hiena Lăbuşcâ sebite. deoarece şi institutul respectiv
vorbea cu multă p3Siune despre ac avea sarcina să contriDuie la intro­
ţiunea tehnică în care s-a angajat îm­ ducerea unor metode noi în siderurgie
preună cu alţi ingincfî şi tehnicieni Ca urmare, după ce s-au tăcut expe­
do la Institutul de tizică atomică.
— Am venit la Hunedoara cu un pian de acţiune, cîţiva ingineri şi teh
scop bine definit — spunea ea. Trebuie njeieni au tost trimişi la Hunedoara
»â ajutăm oţelani să loloseascâ izo­ Aeesi lucru a constituit un prim pas
topii radioactivi pentru a îmbunătăţi de la laborator Ia practică. Echipa de
şi mai mult calitatea metalului.
Conducerea partidului a chemat oa­ îndeaproape de oţeiari a trecut la mar­
menii muncii s~2 se ocupe în mod deo­ carea cu izotopi radioactivi a şamotului
sebit de ridicarea nivelului tehnic al
producţiei şi mii de muncitori, ingineri,
tehnicieni şi cercetători, au pornit cu
mult elan să împlinească acest cuvînt
al. partidului. Siderurgiştii din Hune­
doara au căutat şi ei cele mai bune
căi pentru a da metal de calitate şi
iettin. Pe lingă întrecerea pe care o
desfăşoară şi-au propus să lupte pentru
generalizarea tehnicii înaintate. Oţe.
larii, cunoscînd o parte din cele mai
noi descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii,
nu apelat la Institutul de tizică ato­
mică din Bucureşti pentru a-i ajuta
la folosirea izotopilor radioactivi în ve- provin incluziunile nemetalice în oţel
vederea, determinării provenienţei in
cluziunilor nemetalice in oţel.
N-a tost nevoie de intervenţii deo­ fapt primele ^'garanţii ale succesului
In lata acestor sarcini comuniştii de la
întreţinere şi-au propus să reducă pro­
centul de reparaţii la cald la mai pu­
ţin de 1,6 la sută. Una dintre măsu­
rile luate In acest scop constă In su­
flarea vetrelor cu aer comprimat prin
trei ţevi în loc de o ţeava, aşa cum
se obişnuia înainte. Prin aceasta s-a
redus durata de sullare a vetrelor de
Ia 2—3 ore la o singura oră.
Pe de altă parte, prin arderea su­
perficială a stratului de magnezită,
care se foloseşte la repararea vetrelor,
s-a redus timpul necesar pentru aceas­
tă operaţie de ia 4—5 ore la o ţumă-
tate de oră. Mecanizarea altor operaţii
va scurta şi mat mult timpul reparaţii­
Probleme care aşteaptă rezolvare
in Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra s-au tăcut multe lucruri bune pri­
vind introducerea în producţie a u-
nor metode şi procedee tehnice noi. Pe
lingă aceasta se constată însă că anu­
mite prevederi din planul de măsuri teh­
nice n-au lost înfăptuite la timp, iar
altele au puţine şanse sâ iie rezol­
vate în termenele stabilite.
Prin alimentarea unor furnale cu
minereu autolondant, spre exemplu,
s-a tăcut un lucru bun, deoarece s-a
asigurat mărirea producţiei de tontă,
reducerea consumului de cocs. Dar a-
ceastă problemă a tost rezolvată nu­
mai în parte. Pînă acum nu s.a ajuns
încă să se asigure o Dazicitate cores­
punzătoare a minereului autolondant,
Tot la turna le se tolosesc anumite
materii prime neomogenizate din care
cauză reztdtă variaţii mari în conţi­
nutul de tier al încărcăturii. Acest lu­
cru duce la consumuri specifice de
cocs şi energie, ridicate. Pentru re­
zolvarea acestor probleme e necesar
in primul rînd sâ se urgenteze reali­
zarea depozitului mecanizat de la fur­
nale.
Deşi în ultima vreme s-au înfăptui)
o serie.de măsuri pentru îmbunătăti-
SA'Vf xAV sAV'
nn
rienţe dc laborator şi s-a stabilit un
specialişti sosită la oţelârii, sprijinită perfecţionarea procesului tehno­
care se foloseşte la pregătirea utilaje
lor de turnare a oţelului. Aceasta »
constituit doar o latură a acţiunii; o
altă echipă a marcat cu izotopi unele
materiale retractare de ta tabriea „Ce
ramica“ Bani Mare şi de la alte în­
treprinderi, care livrează asemenea ma­
teriale oţelârihor.
încă nu s.au stabilit cu prec'zfe re­
zultatele. Cercetările continuă. Se ur­
măreşte .cu..,atenţie ca prin intermediut
Izotopilor radioactivi sâ se stabilească
precis din ce zonă şi în ce cantităţi
Specialiştii se străduiesc să ajungă la
rezultate cît m9i bune, iar comitetul
de partid şi conducerea combinatului
îi sprijină din plin. Acestea sînt de
§ nitate de bază a societăţii noas­
lor la caid. Inovatorii au propus ca
maşina de ajiistat cu curent alternativ
să fie modificată îa curent continuu,
pentru a ti folosită la darea stratului
de magnezită pe vatră. Realizarea a.
cestel propuneri a tost tărăgănată
multă vreme.
Comuniştii au cerut atunci sprijinul
organizaţiei de partid şi în urma aju­
torului primit maşina tuncţionează aşa
cum au prevăzut Inovatorii. In felul
acesta s-a redus timpul necesar pentru
darea magnezitei pe vatră cu mai mult
de o oră. Ca rezultat al tuturor mă­
surilor luate de oţeiari, timpul de re­
paraţii ia cald a tost anul acesta sub
1,5 la sulă.
rea procesului tehnologic, la turnalele
secţiei l-a, încă nu s-au creat foate
condiţiile în vederea ridicării tempera­
turii aerului insuilat. Din uceastă
cauză uncie îmbunătăţiri tehnice nu
dau cele mai bune rezultate. De aceea
e necesar să se ia măsuri pentru au­
tomatizarea reglării combustiei la
caupere şi în genera] pentru ridicarea
temperaturii aerului insuilat.
Şi în sectorul laminoare se mai
practică anumite procedee vechi şi
greoaie. De exemplu, curăţirea iin-
gourilor cu pistolul pneumatic sau cu
dalta se poate iace atunci cînd c vor­
ba de unele defecte iniei, dar nivelul
la care a ajuns ştiinţa şi tehnica, im­
pune mecanizarea acestei operaţii. A-
cestea sînt numai cîteva exemple din
ansamblul problemelor care se cer
rezolvate.
Introducerea tehnicii noi este o pro.
blemă complexă, care niciodată nu
poate ti socotită ca epuizată, iar sar­
cinile trasate dc partid cer să se
meargă mai repede spre nivelul teh.
nidi mondiale.
Apreciind din acest punct de vede
re situaţia din combinat rezultă că
mai sînt multe de tăcut. Conducerea
/'VvV""
Ridicarea nivelului
tehnic - preocupare
de seamă
Ridicarea nivelului tehnic al
producţiei constituie de mult un
obiectiv al preocupărilor orga*
nizaţiei de partid de la lamino­
rul de 800 mm. Mai ales după
Congresul al III-lea al P.M.R,
noi am căutat să antrenăm în
această acţiune cît mai mulţi
laminatori.
In acest sens biroul organiza­
ţiei de partid a trecut în pri­
mele zile din luna februarie la
constituirea unei comisii pentru
introducerea tehnicii noi şi a
hotărît ca ea să discute periodic
propunerile care se fac pentru
logic, şi să stabilească mă­
suri în vederea realizării lor-
Numai la cîteva zile după
constituire, comisia a analizat
propunerea privind îmbunătăţi­
rea sistemului de calibrare al
cajei pentru laminarea oţelului
cu profil rotund. In urma stu­
diilor efectuate această proble­
mă a fost rezolvată, iar calita­
tea laminatelor s-a îmbunătă­
ţit. îndrumată de Organizaţia de
partid, comisia pentru introdu­
cerea tehnicii noi s-a ocupat de
construirea unui răsturnător me­
canic pentru barele cu profil pă­
trat, a studiat cauzele care pro­
voacă bavuri la oţelul laminat
în profilul rotund, mecanizarea
evacuării ţttnderului din canale
în timpul exploatării şi altele.
Majoritatea problemelor propuse
şi studiate au fost rezolvate.
Faptul că laminatorii au dat
anul acesta aproape 7.000 tone
laminate peste plan se datoreşte
în bună măsură şi acţiunii care
s-a desfăşurat pentru introduce­
rea tehnicii noi la laminorul
nostru. Pentru viitor organiza­
ţia de partid va acorda o şi mai
mare atenţie introducerii tehni­
cii noi-
JOAN IFTODE
locţiitor al secretarului organizaţii
de partid de Ia laminorul de
800 mni.
tehnică a combinatului trebuie să-şi
sporească preocuparea pentru desco­
perirea şi valoriticarea rezervelor care
există în ceea ce priveşte tehnica
nouă, sâ urmărească îndeaproape rea
lizarea planului de măsuri şi să spri­
jine mai mult pe cei care promovează
noul. E bine ca organizaţiile de par­
tid şi conducerile secţiilor să ajute
comisiile de introducerea tehnicii noi,
pentru ca fiecare dintre ele să des
tăşoare o bogată activitate. Fin2 a-
cum aceste comisii au îndeplinit nu­
mai în parte sarcinile care le revin, iar
unele dintre ele nu se pot mîndri cu
realizări deosebite.
Comitetul de partid şi conducerea
combinatului trebuie sâ popularizez?
mai mult experienţa Dună in tolosirea
tehnicii noi, să tacă In aşa fel ca rl
dicarea nivelului tehrtlc al producţiei
să devină o preocupare de seamă
pentru tiecare muncitor al combina­
tului. Dacă toţi factorii care pot să
contribuie la introducerea tehnicii noi
vor fi mobilizaţi în această acţiune,
realizările obţinute pînă acum vor
fi completate cu altele mai frumoase,
iar munca siderurgiştilor va fi mai
rodnică.
Pe urmele
vocooooooooo OOOOOOOOOOO
Mmm cu cartea va fi îmbunătăţită
In răspunsul trimis redac- bunătăţirea munca cu cartea
jiei după publicarea articolu­ in salul Lăpuşnic. Astfel, bi­
blioteca a fost mutată inlr-un
grijă" — („Drumul socialis­ local corespunzător, s-a tre­
mului" nr. 2004) in care se cut la confecţionarea unui du­
arătau lipsurile ce revin con­ lap tip bibliotecă şi s-a fixai
ducerii âaminului cultural din in acelaşi timp un orar de
satul Lăpuşnic, raionul Ilia, funcţionare a bibliotecii.
precum şi lipsa de grijă pen­
tru păstrarea celor 2.000 vo­ Secţia învăţămînt a Sfatului
lume, Comitetul execuiiv al popular raional ilia. — se a-
Sfatului popular raional, a- rată in încheierea răspunsu­
rată că cele relatate in ziar
sini îndreptăţite. lui — se angajează să veghe­
Pentru înlăturarea neajun­ ze mai mult asupra îmbună­
surilor s-au luat o serie de
măsuri menite să ducă la îm­ tăţirii muncii cu cartea în
toate satele de De cuprinsul
raionului.
Pentru atitudine necuviincioasă
In nr. 2010 al ziarului nos­ In răspunsul trimis redac­ şx.
tru din 11 iutile 1061, a fost ţiei, conducerea l.R.T.A. din (
publicată nota Intitulată „Răs­ Deva, face cunoscut că taxa­
punsuri prompte" în care se torul respectiv a fost sancţio­
arăta că taxatorul Nicolae nat şi supus discuţiei întregu­
Timaru nu dădea restul de lui personal de bord.
bani la bilete.
Cum se pot pierde economiile
Aşa a fost intitulat artico­ expedieze prin poştă şi itică
lul ce a fost publicat în ziarul recomandat.
2004 din 4 iunie a. c. LI sco­ tibil Deva, analizînd cazul,
tea în evidenţă lipsa de orien­ ne face cunoscut că pentru
tare a personalului adminis­ înlăturarea acestor deficienţe
trativ de la depozitul de lem­ s-au luat măsuri de preîntâm­
ne nr. 1 din Deva, care in loc pinarea oricăror cheltuieli i-
să expedieze anumite instruc­ nutile, informind în acelaşi
ţiuni întreprinderilor şi insti­ timp toate depozitele din re­
tuţiilor din Deva prin curier, giune dlnd ca exemplu rău
a socotit dă. e mai uşor să te depozitul nr. 1 din Deva.
\s
>000<XXX>00<>00<X>0<X><><><X><>0<>00<>0<><X><X><>000000<X><X><>0<><>C'0
Consideraţiuni pe marginea .
unui simpozion
Ca formă de. manifestare cul- La reuşită au colaborat tova­
tural-ştiinţifică, simpozionul re­ răşii David Maniu, Stelian I-
prezintă o îmbinare fericită a vaşcu, Octavia Rişcuţa, Petru
elementelor ce pot concretiza, Benea, loan Vlad, Maria Josan,
sub o formă complexă, elucida­ Gheorglie Stănescu, Petru Po-
rea unor probleme social-econo- povici, loan Savu, Octauian Sîn-
mice sau ideologice, cu reper­ timbreanu şi Petru lacob.
cusiuni practice pentru viitor.
Sata de spectacole „7 Noiem­
Acesta este motivul pentru ca­ brie" s-a dovedit neincăpătoare
re subfiliala Brad a S.R.S.C., a pentru această manifestare cui-
solicitat, in organizarea simpo­ tural-educativâ care s-a bucurat
zionului prezentat duminică 25 de mult succes prin interesul ce
iunie a. c. in sala „7 Noiembrie" l-a ştirnit in rindul auditorilor
din localitate, colaborarea unor brădeni şi care şi-au manifestat
reprezentanţi din diferite dome­ dorinţa de a mai participa şi pe
nii de activitate, pentru a dis­ viitor la asemenea întruniri ins­
cuta in faţa publicului, una din­ tructive.
tre problemele cu ecou social de
o semnificaţie majoră şi anume Tema cu titlul „Divorţul")
aceea a consolidării familiei, u- pregătită cu minuţiozitate. a con-,
tribuit Ia aprecierile pe care co*
tre de tip nou. laboratorii le-au primit in aceas*.
tă zi de duminică însorită.
Rînd pe rînd, în cuprinsul
simpozionului au luat cuvântul Efectul s-a întrezărit în ochii
un procuror, o femeie, un mun­ auditorilor si va fi cel scontat:
citor miner, un avocat, o mamă consolidarea familiei — piatră
eroină, un pedagog, un asesor fundamentală în construirea so­
popular, un medic şi un repre­
zentant al comitetului executiv cialismului din patria noastră
dragă.
al sfatului popular raional.
E. lONESCUj
corespondentă
Reparaţie capitală
La linia de joasă tensiune c a r e d e j a a u în c e p u t a ti tu r n a ­
Sintuhalm a început reparaţia te c o n c o m it e n t c u r id ic a r e a s t u ­
capitală. Lucrarea se efectuează p ilo r. In z i l e l e u r m ă t o a r e e c h i­
de echipele de electricieni con­ p e le v o r c o n t in u a lu c r u l la r id i­
duse de maistrul Pompiliu P as­ c a t u l s t îlp ilo r d in b e to n a r m a t
ca, de la I.R.E.H.-Deva.
v i b r a t , m o n t a r e a c o n s o l e l o r , l-
Pînă în prezent au fost săpate zo lat'orilor ş i în t in d e r e a c o n d u c ­
20 gropi necesare fundaţiilor, torilor.
im--
Vedere de pe malul apei Moldova spre comuna Vama, regiunea
Suceava.
lo to : V. Moldoyan (Agcrpres)