Page 99 - 1961-06

m . '?‘ >25
Cam luptH.au
pentru îmhunatâlirea
calităţii produselor
Urm ărind întocm ai directivele
partidului, muncitorii, maiştrii,
inginerii şi tehnicienii de la sec­
ţia tîm plărie a U.M . Cugir au
pus în centrul preocupării lor
lupta pentru produse de un cit
mai înalt nivel calitativ. Pentru
realizarea acestui scop, începînd
|de a n u l trecut, se c ţia a i o s t î n ­
zestrată cu o presă hidraulică
pentru presarea turnirelor la
cald, o m aşină de lustrit, de
m are productivitate cu două
locuri de m uncă, patru m aşini
'de lu s t r u it c u a b r a z i v e u s c a t e
ş i . alte utilaje. In telul acesta,
gradul de tehnicitate al secţiei
a sporit simţitor.
Se ştie că m ăiestria m uncito­
rilor are rol hotărîtor în folosi­
rea utilajelor moderne, a m eca­
nism elor şi dispozitivelor noi.
De aceea, conducerea secţiei,
sub îndrum area biroului o rga­
nizaţiei de bază şi cu sprijinul
com itetului sindical de secţie a
iniţiat patru cursuri de ridicare
p calificării- La aceste cursuri
se predau m atem atici generale,
d esen tehnic, tehnologia m ate­
rialelor lem noase, chimie, cu­
noaşterea, prepararea şi modul
de folosire a m aterialelor ce in­
tră în com binaţia chiturilor, co ­
loranţilor nitrolacurilor şi ni-
trodiluanţelor pentru vopsirea
m eselor eto. La ele participă
200 de m uncitori şi tem ei lus­
truitoare. Predarea cursurilor se
face la locurile de m uncă de că­
tre maiştrii, tehnicienii şi in gi­
nerii noştri.
Ca urm are a acţiu nii de ri-
duarea calificării m uncitorilor
şi de introducerea tehnicii noi,
s-a îm bunătăţit sim ţitor calita­
tea producţiei. Acum, m esele
se livrează în proporţie de 78
la sută cu lustru oglindă, s-a
redus rebutul şi rem anierile cu
30 la su tă sub cifra a d m isă,
consum urile specifice au scăzut
cu peste 35 la sută etc.
De rem arcat că în prim ele 5
luni ale an ulu i 1961 s-a rea li­
zat o econom ie peste plan la
preţul de cost de 560.000 lei. Iz­
voarele acestei econom ii con­
stau în folosirea raţională a
m aterialelor lem noase şi chim i­
ce, respectarea consumurilor
specifice la lacuri, diluanţi, şi
S.D.V.-uri şi folosirea judicioa­
să a rezervelor interne.
In m are m ăsură însă, reali­
zările n oa stre se d atorează şi
bunei organizări a întrecerii so ­
cialiste şi aplicării unor iniţia­
tive şi m eto d e noi de m un că, l i ­
na din m etodele noi de m uncă
este cea a m aistrului loan Deao
C a rte a , la loc de frunte
Magazinul specializat din comuna
Zam, raionul Ilia, este unul din cele
mai frumoase magazine săteşti din
regiunea Hunedoara, aprovizionat &
: permanenţă cu noi sortimente de măr-
lwi. Printre mărfurile expuse în ma­
gazin, un loc de frunte 11 ocupă
cartea.
Dm dorinţa de a atrage un număir
cît mai mare de cumpărători şi de
a .populariza în rîndnl acestora căr­
0 secţie ştiinţificăîntp-o uzină
Secţia experim entală a uzinei
„A vtosteklo“ din K onstantino-
vo este considerată un tel de
stat major al m uncii de cerceta­
re şi de proiectare. Faptul că a-
ceastă m uncă este efectuată di­
rect în producţie dă roade m i­
nunate. Astfel, dacă în ultim ii
ani uzina a reuşit să dubleze
producţia şi să sporească pro­
ductivitatea m uncii cu peste 80
l a s u t ă , a c e a s t a s e ’d a t o r e ş t e în
primul rînd introducerii in ova­
ţiilor tehnice.
In secţia ex p erim en ta lă , for­
m ată din diferite laboratoare şi
un birou de proiectare şi con­
strucţie, lucrează peste 250 de
oam eni, — ingineri şi tehnicieni
Fd in d i f e r i t e s p e c i a l i t ă ţ i : t e h n o ­
logi, m ecanici, fizicieni, electri­
c i e n i , c h i m i ş t i , s p e c i a l i ş t i î n C hi­ diat. D e exem plu m etoda raţio­
m ia analitică şi chim ia fizieă.
S-a acordat o m are atenţie
Utilări' bazei experim entale, în ­
zestrării laboratoarelor cu apa­
ratura si instrum entele n ecesa ­
re, ceea ce perm ite să se efec­
tueze cele mai variate experi­
enţe şi cercetări în vederea per­
fecţionării proceselor tehnologi­
ce, creării de noi m ateriale.
De exem plu, lucrările efectua­
re în ved erea p erfecţionării re­
gimurilor de şlefuire şi lustruire
a sticlei au permis să se m ăreas­
de la m ontajul m anual al m esei
m aşinii de cusut. El şi-a orga­
nizat oam enii pe operaţii şi
schim buri. In plus, şi-a intro­
dus m asa de lucru în m ijlocul
brigăzii, pentru ca, îm preună cu
şefii de echipe, să poată urm ă­
ri trecerea de la o m a să la alta
pe flux a fiecărei piese ce se
execută.
M enţionăm că piesele au fost
marcate cu ponsoane individua­
le, ceea ce a condus la în tă ri­
rea sim ţului de răspundere şi
efectuarea unui autocontrol al
m uncitorilor-
A plieînd acest principiu de
autoverificare şi autocontrol in­
dividual ne propunem să elim i­
năm în curînd doi controlori de
calitate, fiind plasaţi în altă
muncă. Vom reduce astfel chel­
tuielile de regie, Îm bunătăţind
în acelaşi tim p în continuare
calitatea producţiei.
G altă iniţiativă aplicată la
noi este şi aceea a într-ajutoră-
rli m a iştrilor la locu l de m u n ­
că. A ceasta a condus la ridica­
rea cadrelor tinere şi prom ova­
rea lor în m unci de răspundere,
precum şi la o m ai bună o r g a ­
nizare a m uncii în secţie.
Printr-o intensă m uncă poli­
tică desfăşurată de organizaţia
de partid, m uncitorii, tehnicie­
nii şi inginerii noştri sînt în ­
drumaţi să-şi îm bogăţească con ­
tinuu cunoştinţele profesionale,
să studieze cît m ai multă lite­
ratură tehnică. Datorită acestui
fapt am ajuns să avem în pre­
zent un num ăr mare de m unci­
tori înscrişi la şcoala m edie s e ­
rală; Aproape toţi sînt fruntaşi
în m uncă şi la învăţătură. Aşa
sînt, de pildă, Constantin Pur-
celeanu, loan Cioloş şi alţii.
Trebuie am intit că la succe­
sele arătate mai sus a contri­
buit în m aje m ăsură şi colabo­
rarea strînsă cu secţia m ecani­
că 2 a uzinelor. Ca urm are a a-
cestei colaborări’ am ajuns să
prim im întotdeauna la timp ar­
m ăturile şi piesele m etalice pen­
tru partea lem n oasă.
Colectivul nostru de m uncă
este hotărît ca pe viitor să facă
totul pentru îm bunătăţirea con ­
tinuă a calităţii m aşinii de cu­
sut „Ileana". Deviza noastră e s ­
te ca prin prom ovarea tehnicii
noi, prin aplicarea m etodelor
noi de m uncă şi ridicarea pe o
treaptă superioară a întrecerii
socialiste ,să ajungem acolo în-
cît să nu existe nici un fel de
reclam aţie din partea cum pără
lorilor.
In g . C. M U N T E A N ! '
şeful stepei tîmpîârfe a HM.
0uglr
ţile existente, în interiorul magazinu­
lui s-a organizat recent o expoziţie a
cărţii. Cu acest prilej sînt populari
zate in mod deosebit cărţile agro-
2O0tebnfce precum şi unele lucrări de
literatură.
« e h mai noi lucrări apărute ta ul­
timul timp, pol 8 găsite în vitrina
noutăţii**.
STRATULAT LEONID
corespondent
că producţia de sticlă lustruită
cu 25 la sută şi să se reducă
la jum ătate tim pul necesar lu s­
truirii reflectoarelor cu oglindă.
Introducerea a num eroase ino­
vaţii ca îm bunătăţirea com po­
nenţei m asei, elaborarea tehno­
lo g ie i d e topire şi altele au 'per­
m is să se sporească producţia
de 20 de ori.
Iri i n s t it u t e le d e c e r c e t ă r i lu ­ iectare şi construcţie dă posibi­
crările term inate chiar după
verificarea lor în laborator a-
desea nu sînt ou se în aplicare
timp de oîţiva ani. In condiţiile
uzinei însă ele se introduc im e­
nală care permite să se spo­
rească de două ori rezistenţa
sticlei cu ajutorul decapării a
fost aplicată im ediat în produc­
ţie.
Secţia experim entală a uzinei
„Avtosteklo" nu se ocupă num ai
ou perfecţionarea proceselor
teh n o lo g ice ci şi cit elaborarea
problemelor tem atice. D e exem ­
plu, prin dirijarea procesului
term ic a devenit posibil să se
influenţeze asupra proprietăţilor
sticlei, să se obţină m ateriale cu
proprietăţi stabilite dinainte.
Studierea regim urilor din cup­
toare a permis să se proiecteze
şi să se introducă rapid în p ro ­
Calendarul lucrărilor agricole
din luna iulie
In cîmp
Se continuă cu recoltatul pufoase­
lor, ţinîndu-se cont de momentul op­
tim de recoltare. Imediat după recol­
tare se face arătura de vară. După
aproximativ 5 zile de !a recoltare, re­
colta se va transporta .la arii şi se'
va începe treieratul, respectîndu-se
toate măsurile cerute în acest timp.
Se continuă cu recoltarea mazărh.
Se face treieratul şi imediat tratarea
seminţei cu sulfură de carbon în ca­
mere închise, administrîndu-se 1 kg.
sulfură la 1.000 kg. seminţe.
6e va da o deosebită atenţie în­
treţinerii culturilor de porumb, sfe­
clă de zahăr, floarea-soarelui şi altele
prin aplicarea repetată a praşilelor.
6c începe însămînţarea în mirişti.
La porumb şi floarea-soarelui se a-
plică polenizarea suplimentară arti­
ficială.
Se recoltează plantele furajere, se
transportă şi se clădeşte finul, conti-
nuîndu-se cu însilozarea trifoiului şi
lucernei.
In livezile ii ne re
In cazul unui timp secetos, se con­
tinuă udatul pomilor, prâşindu-se
cercurile din jurul pomilor ori de cîte
ori apar buruieni sau se formează
crustă. (
In prima decadă a lunii se conti­
nuă tăierile în verde în special la
piersici.' . • K:'
Spre slîrşilul lunii, se controlează
plantaţia şi se stabileşte numărul po­
milor uscaţi care se vor înlocui în
toamnă.
Sc continuă combaterea păduchelui
din San Jose, a păduchelui de frun­
ză şi a diferitelor omizi care apar.
Stropirea se face cu o soluţie Eca-
tox 20 în concentraţie de 0,2 la sută
sau Nicotox în concentraţie de 0,4 la
sută.
In livezile pe rod
Pentru a împiedica ruperea ramuri­
lor prea încărcate cu rod şi scutura­
(J)â-mâlea unui bine
După citeva ore de umblat prin
căldura dogoritoare a soarelui de iu­
nie, o odihnă Intr-un parc umbros
este de-a dreptul reconjortantă. Şi a-
raşul Haţeg se bucura pină nu de
mult de un asemenea colţişor. Eră
bine cunoscut părculeţul din central
oraşului de pe malul riului Galben
na. „Era cunoscut", pentru că a-
curn nu mai este. Edilii oraşului
(I.G.O. Haţeg) avind ,îndrumarea''
„D.S.A.C.P. Deva şi a C.T.S. Deva,
au găsit cu cale să transforme singu­
rul parc din oraş în şantier de con­
strucţii. Au amplasat aici construc­
ţia unui bloc de locuinţe cu 16 a-
partamente (parter plus trei etaje).
Degeaba au venit cetăţenii din oraş
cu sugestii de a se găsi un aii air>
plasament căci cei tn cauză au r&
mas surzi.
Lucrările au început. Aleile parcu­
lui au fost blocate de materiale di
construcţii. S-au săpat fundaţiile, s-a
turnat betonul, s-a ridicat zidăria la
parter apoi la etajul L Ctnd s-a tre­
cui însă la elajul 11, deasupra capu­
lui constructorilor a apărui © „pă­
cătoasă" de reţea electrică de înaltă
tensiune de, nici mai mult nici mai
ducţie o instalaţie pentru regla­
rea autom ată pe bază de pro­
gram a tem peraturii în cu p toa­
re. A c e a sta a îm b u n ă tă ţit teh ­ teriale pe bază de sticlă, se a-
nologia producţiei şi calitatea
m asei de sticlă.
înlocuirea tăierii m anuale a
sticlei cu o configuraţie com pli­
cată prin tăierea cu o m aşină
specială a sporit productivita­
tea m u n cii de 1,5 ori şi a îm ­
bunătăţit calitatea producţiei.
Îm binarea muncii de cerceta­
re ştiinţifică cu m unca de pro­
litatea să se influenţeze în mod
mai substanţial asupra tehno­
logiei. Astfel, introducerea con-
veierelor pentru uscarea stratu­
lui de lao a d us la sporirea
producţiei şi la îm bunătăţirea
calităţii produselor-
M unca de cercetare ştiinţifi­
că efectuată direct la uzină dă
rezultate bune şi pentru faptul
că la ea participă întregul co­
lectiv.
N um eroase experienţe se efec­
tuează în secţii, cu ajutorul uti­
lajului folosit în producţie. A st­
fel, foîosindu-se utilajul in d u s­
trial s-au obţinut noi tipuri de
sticle şi articole din sticlă prin­
tre care o sticlă care în m ulte
ocazii poate înlocui cu succes
m u m u l s o c i a t is m u ijjj
rea fructelor din cauza viatului, sub
pomii cu recolte îmbelşugate se pun
proptele. In livezile de meri sc con­
tinuă stropirile contra viermelui me
relor, păduchelui din San Jose, pădu
chelul verde de frunze, rapănului mere
lor, putregaiului fructelor şi.altor bol;
Stropirile în livezi se fac cu pro
dusele şi concentraţiile indicate în ca
lendarul din luna iunie ţinîndu-se
cont de' buletinele de avertizare ale
Staţiunii experimentale horticole Geoa-
giu.
fra v*e
Se continuă copilitul şi plivitul lăs­
tarilor. In funcţie de condiţiile de umi­
ditate şi temperatură se fac tratamen­
te cu zeamă bordeleză în concentra­
ţie -de 0,75 la sută pentru combate­
rea manei viţei de vie. Ţinînd cont
de temperaturile ridicate din această
lună este necesar ca după ploaie stro­
pirea să'fie terminală în circa 5 zile.
In g r a d in a d e legum e
Se continuă lucrările de .întreţinerea
culturilor; Cu ocazia praşilelor Se vor
aplica îngrăşăminte chimice suplirrien-
tare. Dacă e nevoie se face -irigarea.
Pe măsura eliberării terenului de var­
ză timpurie se pregăteşte soiul în ve­
derea însămînţării castraveţilor, do­
vleceilor, fasolei etc,
G atenţie deosebită se va acorda
stropirii contra manei la roşii şl cea­
pă, combaterea făcîndu-se cu zeamă
bordeleză în concentraţie de 0,7 îa su­
tă. In cazul atacului puricilor de gră­
dină şi ploşniţelor se fac prăfuiri cu
Defox 5 la sută, dîndti-se la hectar
25-30 kg. La varză nu se va aplica
prăfuirea în perioada Invelirli.
In magazii
Unităţile care pînâ la această dată
n-au executat lucrările de dezinfecta­
re şi deratizare a magaziilor, vor lua
măsuri urgente pentru executarea ime­
diată a acestora.
Staţiunea experimentală horticolă
Geoagiu
= ^ g c —¦¦¦ —
puţin, 15 kv„ instalată aici cu cîfiva
ani în urmă, atunci ctnd la Haţeg
mi se vorbea de construcţia unui
bloo. Şi odată cu „apariţia" reţelei
de înaltă tensiune au început şi adre­
sele, minutele, discuţiile, telefoane­
le, 'delegaţii intre beneficiar, proiec­
tant şi constructor. Ce să facă, cum
să facă, ca blocul să poată fi ter­
minat 7 Parlamentările au durat ci­
teau luni. Au început în decembrie
1960 şi total nici acum nu ’ s-au re­
zolvat. S-au dat două soluţii. Una
să se introducă reţeaua prin cablu
oţelul, m etalele neferoase şi ce­
ram ica.
Paralel cu cercetările am ple
în dom eniul sintezei de noi m a­
cordâ un m are ajutor creării de
noi articole pentru necesităţile
urbanistice. Va avea şi are de
pe acum o im portanţă deosebit
de m are sticla în straturi pen­
tru geam uri, sticla curbată pen­
tru vitrine şi uşile construite din
sticlă călită — noi m ateriale de
construcţie neîntrecute în ce
priveşte calităţile lor arhitecto­
nice, ca r e im p r im ă clă d ir ilo r uri
aspect deosebit de frumos.
U zina „Avtosteklo" îşi desfă­
şoară activitatea de cercetări în
c o l a b o r a r e c'u n u m e r o a s e o r g a ­
nizaţii ştiinţifice, cu diverse in­
stitute ale Academ iei de ştiin­
ţe a U .R .S.S. M unca de cerce­
tare ştiinţifică dezvoltă iniţia­
tiva oam enilor. Ca urmare ac­
tivitatea de raţionalizări şi ino­
v a ţ i i s-'ă î n v i o r a t c o n s i d e r a b i l .
M ajoritatea covîrşitoăre a lu­
crătorilor îşi ridică calificarea
studiind la diferite instituţii de
învâtăm înt. Continuă înzestra­
rea laboratoarelor cu apărate şi
u tila je ; se term ina construirea
unei clădiri speciale, cu o su ­
prafaţă de peste 12.000 m.p.
care v a fi centrul activităţii d e
cercetare ştiinţifică al uzinei-
Astfel, ştiinţa în strînsă îm ­
binare cu practica contribuie la
accelerarea progresului tehnic.
V ED ER E DIN STA ŢIU ­
NEA BALNEARĂ SARAN-
DA (Albania).
Pentru forestieri
In ultimele luni din acest an, ia ex­
ploatările ce aparţin Întreprinderii fo­
restiere Sebeş au tost prezentate de
către caravana Întreprinderii cinemato
grafice regionale Deva peste 30 de
spectacole. De un succes deosebit s-au
bucurat filmele „In căutarea comorii".
„Un mic album muzical“,, precum şi
jurnalele legate de protecţia muncii,
prevenirea incendiilor în păduri etc.
In munca cu tUmul se evidenţiază
operatorul Ilie Bogdan şi şoferul ca­
ravanei, Stelian Toma, care nu şi-au
precupeţit efortul pentru ca Ulmul aă
pătrundă în cele mai îndepărtate guri
de exploatare.
CLEMENT BODEA
preşedinte al comitetului sin­ Nicolae de Ia Gorvinul Hunedoara cu
dicatului de la I. F. Sebeş
subteran pe o distanţă de 100 m.l.
Dar cablu este un produs special şt
greu de procurat, deficitar. Atunci s-a
venit cu a doua variantă, pe reţea
aeriană. Aici, însă I.G.O, s-a opus.
Nu e de acord cu varianta a doua
căci asta face să se demoleze un
Chioşc aflat la capătul podului pes­
te rlul Galbena. Din nou dilemă
Intre proiectant şi beneficiar, iar dis­
cuţii, adrese, delegaţi... Timpul tre­
cea, constructorul stătea, Iar lucra­
rea nii putea înainta.
Şi toate acestea ridică preţul de
cost al blocului. Numai pentru pri­
ma soluţie se vor cheltui tn plus
37.500 Iei. Sini bani care, dacă se
g'tndea mai mult, puteau fi economi­
siţi prin găsirea unui amplasament
mai bun. Inlr-o asemenea situaţie şi
parcul ar fi puiuţ rămine intact, con­
stituind şi pe mai departe un ioc de
recreitre a cetăţenilor,
Discuţiile pare că s-au încheiat.
S-a căzut de acord la prima solu­
ţie.
...Bine, dar oalele sparte cine le
plăteşte ?l
Veşti de la sate
• Utemiştii din satul Boiul
de Jos, raionul lila, au prestat
peste 150 ore de muncă pa­
triotică la amenajarea unei a-
lei şi rondouri cu flori In
curtea căminului cultural.
S-au evidenţiat tinerele /-
leana Buda, Fibia Farcaş şi
Eugenia Costea. (SILVIU
CIURLEA).
• Paralel cu munca intensă
pe care colectiviştii din Nă-
dăştia Inferioară, oraşul Hu­
nedoara, o desfăşoară Ia pră­
şită porumbului, ei se preocu­
pă şi de sirîngerea furajelor
de pe cîmp şi întreţinerea viei.
Pină acum s-a efectuat prima
coasă la trifoiul de pe 15 ha.,
s-a plivit, săpat şl stropit oiţa
de vie de pe 0,50 ha. (CA-
ROL FRENŢONJ).
• Colectiviştii din satul
Cuieş, raionul lila, depanind
eforturi sporite la întreţinerea
culturilor, au terminat praştia
a II-a pe întreaga suprafaţă
(30 ha.) cultivată cu porumb.
Printre colectiviştii care au
muncit cu mult spor, se nu­
mără Mihai Crişan, losif Ne­
grită, Teofil Crişan şi alţii.
(IOS1F BURZA).
A T EL E Y I §
In zilele de 24 şi 25 iunie a avut
loc în oraşul Deva etapa regională a
campionatului K.F.K. de atletism la
juniori. La acest concurs au participat
băieţi şi tete fnfre 15-19 ani, selecţio­ Gorvinul Hunedoara, cu 1,60 m .; grea
naţi din întreaga regiune. Câştigătorii
concursului pe categorii de vîrstă sînt
următorii:
FETE 15-16 ANI: 60 m. p la t: Va­
lentina Grosu, Şcoala sportivă de elevi
Deva cu 8,7 sec. Probele de 200 m.
plat, 500 m. şi 60 m. garduri au fost
cîştigate tot de Valentina - Groru. La
uingime, pe primul loc s-a cinsat Ve-
turia Gorpacf de la Gorvinul Hunedoara
cu 4,15 m .; Ia greutate de 3 kg. Ma-
ria F'lorea, Şcoala sportivă de elevi
Deva, cu 9,7 m. iar la disc. Nicoleta
21,3 m.
FETE 17—19 ANI: Probele — 100,
200 şi 400 m. plat au tost cîştigate de
Elena Roşu, Şcoala sportivă de elevi
Deva, cu 14,1, 30,6 şi respectiv 1,11,1
minute. La înălţime, pe primul loc s-a
clasat Anelize Zauner, Şcoala sportivă
de elevi Deva. cu 1,35 m .; la lungi,
me, Maria Marian, Ştiinţa llia cu 3,78
m .; la greutate 4 kg. Marnele Pop,
Gorvinul Hunedoara, cu 8,26 m. iar
la disc Anelize Zauner, Şcoala sportivă
de elevi Deva cu 28.26 n t
BĂIEŢI 15—16 A N l: 80 m. plat:
Ludovic Sţamen din Lupeni cu 10,5
secunde’, 300 tn. plat: Adam Borza
din Petroşani cu 43.9 sec.; 1.000 m.
plat: Zoitan Szilachl, Şcoala sportivă
de elevi Deva, cu 3.01.2 m in.: 90 m.
-OC:
80 ftlNlE tattf
PROGRAMUL 1: 6,10 Muzică de
estradă; 7,30 Şfăful medicului; 7,45
Salut voios de pionier; 8,00 Din pre.
sa de astăzi) 9,30 Prietena noastră
cartea; 11,40 Muzică populară din
R.P. Polonă; 12,00 Limba noastră; 12,10
Muzică din operete; 16,15 Vorbeşte
Moscova !; 16j45 Program de muzldă
populară rofmneâscâ; 17,30 Emisiune
muzicală pentru copil; 18,30 Tineri
scriitori la microlon; 19,05 Tribuna ra­
dio ; 20,30 Program muzical pentru
fruntaşi în producţie; 21,15 Jurnalul
satelor; 22,30 Muzică din operete.
PROGRAMUL I I : 12,40 Muzică u-
şoară; 15,00 Răsună cîntecul şi jocul
pe meleagurile patriei:; 15,35 Actua­
litatea în ţările socialiste’, 19,30 Tea­
tru la microfon: „Filonul de atir";
21,08 Valsuri; 23,15—24,00 Album de
melodii.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00. 6.00,
7,00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 20,00,
0.01. ALIMENTARA HUiEOOâiâ
V IN D E
priit tataie um tăţile sale diit
Hunedoara» Ghelar» Tellee şi
C ă ta ta
sortimente bogate de-
® produse zaharoase;
e paste făinoase;
• conserve de carne, legume şl peşte;
© diferite produse lactate;
@ ape minerale, vinuri de masă şi
băuturi spirtoase
pag. 3
garduri; Tiberiu Solomon, Corvlnu
Hunedoara, cu 14,2 sec.; lungime
Romulus Moise, Gorvinul Hunedoara
cu 5,30. m .; înălţime: Romulus Moi»
late 5 k g .: Lucian Popescu, de Ia „fi
Icvul" Petroşani, ai 11,58 m .; disc
kg.: Lucian Popescu, ae la „Elevul1
Petroşani, cu 35,20 m .; suliţă: Vasil
Bogdan, Şcoala sportivă ae elevi Deva
cu 43,21 m .; ciocan de 5 k g .: Adan
Roman, Şcoala sportiva de elev! Deva
eu 33,67 m.-
BĂIEŢI 17-19 ANI: 100 m. plat
Viorel Martin, Gorvinul Hunedoara, a
11.8 sec.; 200 m. plat: Andrei Feri
andbend, Şcoala sportivă de elevi D«
va, cu 24,1 sec.; 400 m. şi 800 m
plat: Constantin Stâncii, Corvfnu
Hunedoara, cu 54,9 sec. şi respecth
3,29,9 min.; 1.500 m. plat: Aristote
Maier, Gorvinul Hunedoara, cu 7,20,1
m in.; 5 km. m arş: Vasile Palcău
Şcoala sportivă de elevi Deva, d
27,10,6 min.; 110 m. garduri: Tiberft
Şolomon, de Ia Gorvinul Hunedoara
cu 17,6 sec.; înălţime: Mihai Lugo-
jan, Şcoala sportivă de elevi Deva, a
1,60 m .; lungime: Mihai Drăghicl
Şcoala sportivă de elevi Alba Iulfa
cu 5,71 m .; triplusalt: Simion Bol
cari, Şcoala sportivă de elevi Deva
cu 11,76 m .; greutate 6 kg.: Florean
E°P> Ştiinţa lila, cu 10,47 m .; disc di
1,500 kg.: Constantin Ulenca, Şcoala
sportivă de elevi Deva, cu 34,96 n*
iar la suliţă, B Andrei, Deva, ce
44.68 m.
22.00, 23,52—23,55 (programul l j j
12.00, 14.00, 16,00, 18,00, 21,30, 23,00
(programul II).
ANUNŢ
CASA DE ECONOM II Şi
CONS-BM NAŢIUNI
face cunoscut că
la tragerea la sorţi din 30 iunie
1961, a obligaţiunilor C.E.C., ta
afară de cîşliguri îit bani
se vor acorda
In plus numeroase cîştigurl su­
plimentare în obiecte c a :
MOTOCICLETE, FRIGIDERE.
TELEVIZOARE, MOTORETE.
CEASURI DE MINA, APARAlt-
DE RADIO, EXCURSII IN
STRĂINĂTATE, precum şl alte
obiecte.
Obligaţiile G.E.C. ce se vor pro­
cura în luna iunie a. c. de la
unităţile 6.E.C., vor participa
la tragerea la sorţi din 30 iunie
1961, cu clştigurile în bani, In
obiecte şi excursii în străinătate