Page 1 - 1961-07
P. 1
• Hea'ons'ă '
Hunecioara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl
Printre fruntaşe
le fabricii de con
fecţii şi tricotaje
„ S e b e ş u l" din
Anul XIII. Nr. 2027 S im b ă tă 1 iu lie 1981 4 pagini 20 bani Sebeş se numără
şt tovarăşa Marla
5ia— ac— 8H— BBBRBDBBBOBISOSBHBOBM 'dinţau. Lucrind cu
atenţie şt folosind
LA M IN A VULCAN Cu plănui semestrial îndeplinii din plin timpul de
'lucru, 'tst depăşeş
te tuiiaf normă de
T e h n ic a n@ yă p ă tru n d e Zece sed»ii aîe combinatului hunedorean 'producţie cu 30 Id
iu ti. Produsele
cu paşi m a ri Nouă colective de muncă din cadrul Combinatului side- ’confecţionate de eă
((( rurgic din Hunedoara au raportat pînă acum că şi-au înde- "sini tolodală de
bună calitate.
Anul trecut, colectivul minei EPM-1 s-au încărcat în luna (() plinit înainte de termen sarcinile de plan pe primul semestru
!Vulcan s-a situat pe primul loc mai cu aproape 100 m.c. steril yl. al anului. In ziua de 23 iunie un nou colectiv, acela al lami-
in înlrecerea socialistă dintre mai mult decît era prevăzut în m norului de 800 mm. a raportat îndeplinirea sarcinilor din pla-
exploatările miniere c.are dau plan.' In primele 5 luni, la mina nul semestrial. Aceasta este a zecea secţie din cadrul combl-
cărbune brun. După primele 5 Vulcan s-au încărcat cu mijloa m natului care raportează îndeplinirea sarcinilor de plan semes-
luni de muncă, din acest an, ce tehnice moderne circa 500 Yijs triale înainte de vreme.
minerii de aici au înscris în m.c. steril peste sarcina stabi Totodată, colectivul secţiei a raportat că prin reducerea
’graiicul lor noi şi însemnate lită în planul tehnic al minei. rebutului sub admis şi ridicarea indicilor de utilizare ai agre
succese- Ei au produs peste sar Avînd la îndemînă o bogată gatelor preţul de cost planificat a fost redus cu cca. 500.000 lei.
cinile de plan 26.245 tone căr înzestrare tehnică şi folosind-o întreprinderea minieră de talc :31S5SS :
bune, din care circa 15.000 to cu pricepere, colectivul de aici
ne cărbune energetic, şi au spo se mîndreşte acum cu faptul că Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii miniere de |n interiorul Controlul calităţii seminţelor
rit productivitatea muncii cu a obtinut succese în creşterea ziarului de soi—în aten ţia inginerilor
'peste 5 la sută fată de plan. unui Indice de bază : vitezele talc Hunedoara-ZIaşti, au raportat îndeplinirea planului semes
de avansare. Luna trecută, de • Concursul gazetelor de pe şi tehnicienilor agronom i
In bună măsură, colectivul pildă, avansarea medie în gale trial. De subliniat este faptul că pînă la 28 iunie a.c., colectivul rete ;
minei Vulcan îşi datoreşte suc rii a depăşit cu 1,8 m.l. sarcina In această perioadă, tehnicie reuşit Ia „examen1 in anii tre
cesele de pînă acum faptului că de plan, în abatajele cameră cu de aci a produs în contul semestrului II 1.300 tone talc brut, • Mai mult sprijin gospodăriilor
promovează cu consecventă teh peste 31 m.l./lună, iar în fron
nica nouă. Astfel, s-a ajuns tale avansarea a fost de 26,2 înregistrînd în acelaşi timp economii la preţul de cost în va colective tineret (pag. 2-a);
'acum ca toate galeriile în căr m.l-
bune sau steril si marea majo loare de peste 130.000 lei- • Producţie sporită dar nu în
dauna calităţii (pag. 3-a).
1. HORJA
muncitor — întreprinderea minieră
de talc Hunedoara-ZIaşti
ritate a lucrărilor do deschideri La introducerea tehnicii noi, Atelierul central de reparaţii din Alba lulia nii şi inginerii agronomi din gos cuţi in multe regiuni ale ţării
podăriile agricole de stat şi co producind la ha. peste 3.000 kg.,
să fie sustinid"_______ _____ la mina Vulcan Un nou cvartal lective sint antrenaţi intr-o lu sînt astăzi in preajma recoltării.
s, de locuinţe crare de mare importanţă pentru
cu armături me contribuie din In seara zilei de 26 iunie, muncitorii, inginerii şi tehnicie asigurarea seminţelor de cerea Nu există îndoială că, aşa cum
nii Atelierului central de reparaţii din cadrul întreprinderii de Pe strada Avram lancn din le din soiuri de mare produc se prezintă culturile acum în
talice sau inele Pro g re s u l te h n ic plin inovatorii explorări „Ardealul" din Alba lulia, au raportat îndeplinirea apropierea gării oraşului Hune tivitate care se vor insămînţa in cimp, în comparaţie cu altele din
sarcinilor de plan pe semestrul I al anului curent, dată de la doara, a fost deschis un nou toamna şi primăvara viitoare şi alte soiuri, vor reuşi să se im
<3e boljari In | g orcJfnneeaa zZiill,ee_» . şi rationalizato- care lucrează în contul semestrului II. cvartal de locuinţe pentru si- anume in lucrările de recunoaş pună din toate punctele de ve
cinci luni din a- riij Gadrele teh derurgişti şi constructori. Cele terea culturilor. dere şi la toamnă vor fi solici
Succesul se datoreşte desfăşurării pe scară tot mai largă 252 apartamente ce se vor con tate a fi extinse pe întreaga su
’eest an s-au sus- nice medii şi in- a întrecerii socialiste şi pe profesii, muncii entuziaste sub con strui aci, precum şi ritmul cu Este cunoscut de către toţi prafaţă planificată pentru însă-
ducerea organizaţiei de bază P.M.R. care muncesc constructorii, ga cultivatorii că seminţele de soi mînţare.
ţinut modern peste 2.300 m. ga gin/âreşti. Astfel, la propunerea rantează terminarea lor şi da sint cele mai bune şi dau pro
, inovatorului Traian Gherman, rea in folosinţă la sfirşiiul ducţiile cele mai mari. Dar sînt Datoria tuturor lucrătorilor
lerie. acestui an. soiuri şi soiuri de cereale. Ast din agricultură este de a păstra
se studiază acum un nou sis fel, cu ani in urmă în regiunea aceste soiuri curate, lipsite de
’ Dezvoltarea susţinerii moder tem de armare provizorie, în Serata presei GH. PETRE noastră au fost raionate soiuri plante din alte soiuri, şi de bu
ne în galerii a avut in fl^ n ţâ vederea betonării galeriilor ti le de grîu Cenad 117, Odvos 241 ruieni, de a Ie recolta la coa
pizate GSB-1. In curînd, tot în Din iniţiativa colectivului ga miul IU a fost decernat gazetei maistru — şantierul 4, şi Bankut 1201 care s-au dovedit cerea deplină, de a le treiera,
favorabilă asupra scăderii con urma propunerii acestui inova zetei de perete al întreprinderii de perete ,,Energia“ de la şan construcţii civile, I.G.S.H. a fi adaptate condiţiilor de cli depozita şi păstra in bune condi-
de construcţii siderurgice din tierul electrotehnic. mă şi sol din regiune şi au dat fiuni.
sumului de lemn mină. In Hunedoara, a fost organizată re recolte cu mult mai bune decit
Îuna mai, de p.ndă, la mina Vui cent la clubul „Siderurgisttîl“ o IOAN MATEI soiurile locale. Intrucît cu ocazia recoltărilor
tean s-a consumat pentru fie tor, se va experimenta pe 200 serată a presei cu te m a : „Să şi depozitării, sămînţa se poate
care mie tone de cărbune ex- m.l. galerie un alt sistem de construim Hunedoara“. Laborant şantierul electrotehnic In toamna trecută s-au adus amesteca cu seminţe străine, es-
^ cîte 41,70 m.c. lemn de armare pentru galeriile tipizate în regiunea Hunedoara şi s-au în- te necesar a se iace un con
h..nâ. fată de 46,60 m.c. cît s-a GSB-2. La atelierul electric al Cu acest prilej s-a făcut o a- l.C.S.M. sămînţat circa 2.000 ha. cu se trol amănunţit al lanului înainte
folosit în medie în primul tri minei, utilajele reparate sînt naliză a întregii ‘activităţii, depu minţe din soiurile Ponca şi ITar- de recoltare, pentru recunoaş-
- încercate în sarcină la un stand să de gazetele de perete din ca ¦fSŢ- rach, soiuri valoroase şi de mare terea culturii respective.
mestru al anului. drul întreprinderii, desemnîndu-
conceput şi realizat de inovato se gazetele de perete fruntaşe in productivitate. Aproape nu exis ^Lucrările de recunoaşterea
La această scădere a consu rul Gheorghe Stoican. Spălarea munca de popularizare a rezul tă nici o gospodărie agricolă culturilor se execută în aceste
mului de lemn de nună trebuie tatelor obţinute de constructori zile de către tehnicienii şi i n g i
concomitentă a mai multor cio In întrecerea socialistă. colectivă sau de stat din regiu nerii agronomi instruiţi in mod
menţionat că a contribuit sub cane pneumatice se face cu aju special in acest scop, care par
stanţial şi extinderea armării torul dispozitivului realizat de Pe primul loc s-a clasat gaze nea noastră care să nu aibă în- curg în diagonală fiecare lan,
metalice în abatajele frontale. lăcătuşul mecanic ioan Csilcser. ta de perete „Constructorul" de examinind în diferite puncte ale
Din cele 3 frontale unde se fo la şantierul 4 şi gazeta „Auto" sămînţată o supraiaţă — unele lanului spic cu spic şi determi
losesc stîlpi G.H.H. pentru sus-' Deşi au rezultate bune în in de la garaj; premiul II a fost nând astfel procentul de spice
au pînă la 30 ha. — destinată din soiul raionat. După recu
'tinere, au fost extrase în cinci troducerea tehnicii noi, minerii ocupat de gazeta de perete „Mc noaştere întocmesc actele nece
luni mai bine de 21.300 lone din Vulcan nu se declară mul ca lot semincer cu unul din a- sare care constituie certificatul
ţumiţi. Intr-o adunare recentă a canicul“ de la atelierele centrale, ceste soiuri. culturii respective şi care. con-
de cărbune. form legilor în vigoare, Ia pre
cadrelor tehnice de la mină, s-a de reparaţii şi „(Jospodarul“ de Primite în toamnă cu oarecare darea Ia bazele de recepţie este
De menţionat că folosind a r arătat că exploatarea nu şi-a
marea metalică în frontalul său îndeplinit sarcina de a încăr la direcţia administrativă. Pre- neîncredere şi supuse în timpul
de pe stratul 3, brigada lui ca cu greifere sterilul de la să
"Gheorghe Drob a obţinut o a- parea puţului orb nr. 4, din -O - vegetaţiei unei atente observa
vansare medie lunară de peste cauză că tehnicienii sectorului
-1 m. (mai mult decît „ziua si ţii critice din partea colectiviş
Ine. GH. DUMITRESCU
fîsîa") şi un randament mediu
In funii'â d.60 tone pe post. (Continuare In pag. 3-a)
La mina Vulcan sînt în func
ţiune cîteva maşini de încărcat Reeoltează păioasele
în galerii de tipul EPM-1 şi re-
încărcătoare cu bandă. Manifes-
tînd o grijă deosebită pentru fo C o m b in ie ri ia lu c ru da din LăPu?nic> au in trat cu In scopul urmăririi con tilor, aceste soiuri, după ce au plătit cu spor de 20-50 la sută.-
losirea deplină a acestor uti sumului de combustibil, la Dat fiind fondul biologic valo
laje, minerii; ajutaţi de tehni î1idăta--->cev orzul a ajuns la combinele în cele 100 ha. semă- olelăria Martin nr. 1 din întreţinerii culturilor—
cienii minei, au realizat indici maturitaie, mecaîfeatorii de la nate cu orz de toamnă, C.S. Hunedoara, au fost o preocupare neîntreruptă ros pe c.are-1 au aceste seminţe,
de încărcare superiori celor pla G.A.S-. Minfîl,«trupul Leşnio, au instalate nu de mult pe
nificaţi. La săparea unei galerii ieşit la secerat In prima zi de ,„ platforma cuptoarelor apa precum şi calităţile de care au
ucru ( 8 iunie a.c.), tractoris- h 3 Slie dat dovadă atît In ce priveşte
cantităţile recoltate Ia hectar,
Colectiviştii dio Petreşti, ra-
ionul Sebeş, au reuşit să !co
transversale spre puţul orb nr- ti -combimer Susan Drăgulescu sească numai în 3 zile recolta rate speciale. Critica a ajutat precum şi calităţile panificabile
(11, orizontul 705, spre exemplu, a reco at orzul pe 4 ha. ^ de pe ceje 7 ha. semănate cu care s-au constatat la analizele
'prin folosirea unei maşini IN FOTO : Inginerul Vă rn numărul 2.013, al ziarului nos colectiviştii reuşind să termine praşila de laborator, cît şi la fabricile
t Z1n T 3' \[ZiU’ tractoriştii această plantă, iar în ziua de duva Vamilian controlează tru, gospodăria agricolă colectivă I a la toate culturile, iar praşila a 11-a de pline, — fapt care a Îndrep
Ion şt Petru Albii, de la brigs a- 2o9n iu• nie• a.o., snopii au fxost, sti,. cu ajutorul acestor aparate tăţit organele superioare să re
speciale consumul de com din Şibot a iQst criticată pentru taptul că a tost efectuată pe 22 ha. cultivate cu comande extinderea lor pe toată
vuiţi în căpiţe. bustibil. Controlul se face nu acordă sulicientă atenţie întreţinerii cartoli. 5 hectare steclâ, 24 ha. floa- suprafaţa ce se va însămînţa in
După evaluările făcute de uşor, simplu, dar foarte culturilor prăşitoare lnsuşlndu-şi criti toamnă — impun gospodăriilor
precis.
specialişti, producţia de orz va ca, organizaţia de bază şi consiliul de rea-soarelui şi pe aproape toată su
fi de circa 2.400-2.500 kg. la ha.
c o n d u c e re m o b iliz a t la lucru pe toţi prafaţa cultivată cu porumb. agricole colective şi de stat care
Creatorii de modele Rezultate bune la Pianul de Jos au în cultură aceste soiuri, să dea
v’vWWN a gospodăria agricolă colectivă a 11-a oară tloarca-soarelui pe 15 ha., tot sprijinul tehnicienilor şi ingi
sfecla furajeră, şi mai mult de jumă
1Aplecaţi- asupra me putul anului şi pînă a căror modele prezen- < V din Pianul de Jos, raionul Sebeş, tate din suprafaţa cultivată cu porumb nerilor aprobatori în executarea
selor de lucru, croi în prezent în cadrul taie, multe au fost Z pentru boabe.
torii de la întreprin întreprinderii s-au rea contractate de unităţiJ munca la cimp începe odată cu zorile. lucrărilor de recunoaştere. Să
derea „Simion Bărnu- lizat 48 de noi mo le comerciale. Harnicii colectivişti au prăşit prima oa Printre cei mai harnici colectivişti se
iiu" din Sebeş, execu dele. ră porumbul, cartoili, noarea-soarelui numără Maria lsarie. Nicolae Secă- dea atenţie deosebită seminţe-'
tă sute şi mii de poşe De unde acest suc şi mai mult de jumătate din porumbul reanu, Eugenia Cosnm şi alţii. lor de la recoltare, precum şi in
te, după schiţele pri- Pentru a stimula şi ces ? Nu odată mun siloz. (Concomitent cu praşila I-a co
'rnite. Avînd o bună citorii amintiţi pot fi lectiviştii din Pianul de Jos au prăşit tot timpul păstrării, pentru evi
> calificare şi lucrind mai mult această ac văzuţi prin magazine
( "cu pasiiine, mulţi din- tivitate. serviciul teh le din oraş, studiind Colectiviştii participă intens la muncă tarea pierderilor cantitative şi
¦ tre aceştia au începui nic împreună cu comi părerile şi gusturile calitative. Aceeaşi datorie o au
să se preocupe de tetul de întreprindere, cumpărătorilor, asupra embrii gospodăriei agricole colec Participînd în număr mare la lucru, şt bazeie de recepţie care vor pri
crearea de noi mo au organizai un con produselor lor. Mun colectiviştii din Alba lulia au prăşit a mi in vara aceasta cantităţi a-
dele de poşete. curs de creaţie. cind cu multă pasiu M tive din Alba fuua muncesc in doua oară peste 90 ha. cu porumb din preciabile de seminţe din aceste
ne. studiind cu aten ede 120 ha. cultivate şi întreaga su soiuri.
'Iniţiativa lor a fost Dovedindd-se buni ţie sugestiile cumpă tens Ia întreţinerea culturilor prăşi prafaţă de tloarca-soarelui, cartofi şi
sprijinită de organi meseriaşi şi cunoscă rătorilor, creatorii de sfeclă furajeră. Ing. TITUS POPOVICI.
zaţia de partid şi con tori ai cerinţelor cum niodele, sprijiniţi de toare. Ei sînt hotârîţi să termine cît
ducerea întreprinderii. părătorilor, cîştigălorii întregul colectiv, se —000—
Cabinetul tehnic ie-a concursului sini tova străduiesc să realizeze mai curînd întreţinerea culturilor.
acordai iot ajutorul, răşii (Hunter Maroşl, noi poşete, mai frd= Instruirea delegaţilor
punîndii-le la 'dispozi tinărui Mircea Ailoaiei moaşe, mai bune, m â l' Prăşitul culturilor se desfăşoară anevoios de batoze
ţie reviste de specia şl Konrad Smiih, din ieftine, care să satis
litate şi îndrumări teh facă pe deplin cerin: N c•eexislînd o suficientă preocupare se prăşiseră decît 1 ha., iar din 24' ha, Statul popular al raionului
nice. Rezultatele n-aii ţele cumpărătorilor. din partea consiliului de condu plantate cu cartoli, se executase pra Haţeg a organizat la Toteşti, în
tntîrziat. De la îrice- cere şi a organizaţiei de partid de la şila I-a (pînă la aceeaşi dată) numai zilele de 28 şi 29 iunie a.c.,
R. MI HAI gospodăria agricolă colectivă din Silva. pe 7 ha. un curs pentru instruirea dele
şul Inferior, ritmul lucrărilor de între gaţilor de batoze. Cu această
Uzina cocsochimică de la Combinatul siderurgic Hunedoa¦ ţinerea culturilor se desîâşoară anevo Faţă de această situaţie, organele ocazie, cei 51 de participanţi din
ios. locale de partid şi d e'sta t trebuie să întregul raion au primit îndru
HnO !nUnomrÎl PC ntrq marile obiectioe industriale construite si mări asupra sarcinilor ce le re
date m exploatare u, anii mulai democrat-popular. Pînă Ia data de 28 iunie a.c. din ia măsuri urgente pentru intensificarea vin pe lîngă ariile de treieriş
unde vor fi delegaţi.
In clişeu: Vedere generala a cocseriei. cele 38 ha.însăm'inţate cu porumb nu ritmului lucrărilor de întreţinere a cul
:W W V W ^4 turilor. '