Page 10 - 1961-07

nap 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2055

T oiul p en fru om şi c e rin In raionul Haţeg

Aprovizionării centrelor muncitoreşti Pline proaspătă, liv ezile şi viile pot

bună ! şi tr e b u ie s ă Sie e x tin s î

mai îndepărtate — atenţie cuvenită! (Urmare din pag. 1-a). (Urmară din pag. t-a) de măr, se poate cultiva o supra-
raţă de cel puţin 20-30 ha. cu s tru ­
i , (Urmare din pag. l-a) merciale, în primul rînd a unităţi­ necesarul pe trim estrul III a. c., coo­ m im trializarea fructelor în oraşul H a­ guri de masă, 10-15 ha. cu piersic
lor de desfacere a legum elor şl perativa din Certej a cerut, la 21 ţeg şi a multor centre muncitoreşti şi aproxim ativ 5 ha. cu nuci.
ce priveşte aprovizionarea m agazi­ fructelor. Se impun a se lua de Iulie, secţiei comerciale din lila su­ Fruntaşele în producţie Zina Sicoe şî Rozalia Drăghici, din ca­ apropiate (Hunedoara, Călan şi
plimentarea cantităţii de pîine. In drul întreprinderii de industrie locală „Floria" din Alba Iulia, — secţia Valea Jiului) în care cerinţele de Pe raza comunei Bretea-Strei po-i
nelor alimentare aparţinînd O.G.Ii urgenţă m ăsuri pentru a se deschi­ loc să răspundă acestei cerinţe, coo­ de lustruit mobilă — îşi depăşesc zilnic planul cu 8— 10 la sută, rea- fructe sînt mari, îndreptăţesc efor­ sibilităţile sînt şi mai mari. In s ă ­
Mixt Alba Iulia (director Aurel de magazine de legume şi fructe în perativei respective i s-a planificat, lizînd lucrări de bună calitate. turile care se depun acum aici pen­ tul Măeeu, spre exemplu, cultură
Constantiuescu). Din magazinele Haneş, Almaş-Stănlja şi Valea Do­ în trimestrul U i, cu 6 tone de pîine tru dezvoltarea acestui important viei se poate extinde pe suprafeţe
de produse alim entare din Zlatna', sului, iar aprovizionarea acestora m ai puţin faţă de 'trimestrul II. Pe IN FO TO G R A F IE : muncitoare le Zina Sicoe şi Rozalia Drăghici. sector de activitate. pînă Ia 70-80 ha., Iar a piersicului
Haneş, Almaş-Stănlja şi Valea să se facă cu cantităţi corespunză­ de altă parte, cooperativa din Cer­ pînă la 20-25 ha. Condiţii asem ă­
Dosului lipsesc de cîteva luni, con­ toare de legume şi fructe. Posibi­ te/ şi magazinele ce-i aparţin au cJ ee In urma acţiunii întreprinse s-a nătoare există şi în satul Ocoliş.
servele de legume, compoturile. lităţi sînt. Producţia de legum e şi fost din plin aprovizionate cu făină „Dacă vreţi să scrieţi despre o bri­ ajuns la concluzia că în acest ra­
Uneori nu se găseşte făina de po­ fructe din acest an este deosebit de integrală prim indu-se indicaţia ca, gadă fruntaşă, atunci mergeţi neapărat ie-au obţinut în acţiunile de colectare ion, pe terenurile de pante, impro­ Pantele deluroase, cu soiuri sub­
rumb şi slănină. De m ai multe bogată. Se cere însă mai multă acolo unde nu se ajunge plinea, să se la laminorul de 800 mm. Acolo veţi găsi a fierului vechi. Angajamentul brigăzii prii culturilor cerealiere, se pot con­ ţiri şi sărace din zona m esteacănu­
luni se tărăgănează deschiderea preocupare pentru valorificarea po­ distribuie făină. La ora actuală, brigăzile cu cele mai multe acţiuni or­ pe anul acesta a fost de a colecta şi tura 3 bazine pomicole. Prim ul, cel lui se pot valorifica foarte bine cu
unui magazin textil la Alm aş-Stă­ sibilităţilor existente. făina slă depozitată în magazine, ganizate şi care de anul trecut continuă preda oţeiarlior 240 tone de metale care este cuprins de versanţii cu plantaţii de vişini şi cireşi. Astfel
nlja, deşi conducerea exploatării a fiind în mică măsură solicitată de să fie fruntaşe pe combinat“. vechi. Unii au considerat angajamentul expoziţie sudică din nordul raio­ de condiţii se găsesc în împrejuri*
pus la dispoziţie localul respectiv. E ste necesar apoi oa şi Comitetul către cetăţeni, pe m otivul că, o bună îndrăzneţ. Se vede treaba că nu-i cu­ nului, începînd de la Sarmizege- mile sa te lo r: Fizeşti, Galaţi, Peş-
Deficienţe serioase se manifestă şi raional de partid să manifeste mai parte dintre ei sînt necăsătoriţi şi Urtnînd sfatul tovarăşului Petru Ver- noşteau pe tinerii brigadieri, in acţiu­ tusa şi pînă la Ocolişul Mare, lingă teana, Peşteniţa, Şerel ş.a.
în ceea ce priveşte aprovizionarea m ultă preocupare faţă de modul locuiesc în cămine muncitoreşti. buncu, secretarul comitetului U.T.M. nile întreprinse pînă acum ei au co­ Călan, al doilea care cuprinde te­
cu pîine. Calitatea acesteia lasă cum se face aprovizionarea centre'- Deci, practic, ei nu au posibilitatea din Combinatul siderurgic Hunedoara, lectat şi predat oţelăriilor 635 tone de ritoriul situat pe raza comunelor Caisul, acum întîlnit rar, poate
încă de dorit. lor muncitoreşti. Este de datoria să pregătească plinea. am pornit spre locui indicat. Hala i- fier vechi. Rîul Alb, Rîu B ărbat şi Pui şi al fi cultivat cu succes pe pantele în ­
sa, să trag ă la răspundere pe cei mensă a laminorului de 800 mm. este treilea situat pe extremitatea nord- sorite şi în jurul locuinţelor.
Faţă de aceste deficienţe, consi­ care se fac vinovaţi de starea de fă ră îndoială că aprovizionarea chiar în mijlocul combinatului, între De fapt, între oţelari şi laminatori estică a raionului cu centrele: Bo-
derăm că organele comerciale — prima oţelărie Martin şi bateriile de sînt legături strînse de colaborare. Ei, şorod, Chitid şi Luncani. In acţiunea de refacere a secto­
’de stat şi cooperatiste — din raio­ lucruri existentă şi să ia m ăsuri zilnică cu pîine a Certejului ar re­ cocs. In faţa halei, acolo unde sînt laminatorii, prelucrează oţelul produs rului pomi-viticol a raionului vă
nul Alba, sînt datoare să studieze zolva î.n mare m ăsură prob tema pli­ gazeta de perete şi postul U.T.M. de la cuptoarele Martin. In spiritul aces­ Aceste bazine însumează o su­ tfebui să se aibă în vedere ca noile
cu atenţie cererile de consum ale pentru asigurarea aprovizionării din nii pentru oam enii m uncii din cele control, s-au amenajat rondouri mari tei colaborări, tinerii laminatori colec­ prafaţă de peste 3.000 ha. în care plantaţii să fie am plasate pe locu*
cu flori şi. zone verzi. In centru, o fîn- tează pentru prietenii lor, oţelarji, cît sînt cuprinse şi aproximativ 200 iile identificate şi organizate de
populaţiei şi să ia m ăsuri corespun­ abundenţă a centrelor muncitoreşti două localităţi, punindu-se la dispo­ tînă arteziană, împrăştie şuviţe de apă mai mult fier, vechi. Cum este şi firesc, ha. bune pentru cultura viţei de specialişti, cu respectarea tuturor
răcoritoare. „Toate acestea le-au făcut o brigadă cu asemenea activitate are şi vie cu struguri pentru masă. condiţiilor de plantare şi întreţine*
zătoare pentru lărgirea reţelei co­ mal îndepărtate cu legume, fructe ziţia lor pîine proaspătă, de bună tinerii noştri“ — ne-a spus un maistru. mulţi fruntaşi. Printre ei se numără re. Vor trebui luate m ăsuri ca plan*
calitate şi în cantităţi suficiente. Dragomir Vlad, Ioan Dănilă, Vasile Din suprafeţele identificate pen­ tarea pomilor să se facă de-a lun­
şi celelalte produse alimentare. N-a fost deloc greu să aflăm brigada Giuciu, Anton Ducii, Cornel Tolea, Dra- tru pomicultură, în cele peste 100 gul pantelor cu distanţa mai mare
^ AAA'XA/V'v V-/V\ de muncă patriotică fruntaşă din aceas­ galina Popa şi bineînţeles, responsabilul de masive, m ărului ti revine un între rîndurl (10-12 m.) acolo unde
tă secţie. Fantele sînt cunoscute. O con­ brigăzii, comunistul Constantin Alu­ procent de 45 la sută, prunului 28 panta este maf dulce, creîndu-se
In regiunea noastră, majoritatea localităţilor sînt bine de aprovizionarea localităţilor în care cooperativa este duce comuniştii! Constantin Aiupooie. poaîe. la sută, plantaţiilor pitice de măr astfel condiţii şi pentru cultivarea'
aprovizionate cu toate cele necesare. In Hunedoara, chemată să rezolve această problemă. Nu există nici !n brigadă sînt 42 de'tineri şi cuprinde şi păr 7 la sută, persicuiui 3 la unor plante furajere ca: trifoi, bor-’
Deva, Petroşani, Teliuc etc. prin centrele de distribuire un argument întemeiat cu care să se poată justifica lipsa componenţii "unui schimb. Sînt de pro­ Mihai Purţuc, secretarul organizaţiei sută, cireşului şi vişinului 4 la ceag, sfeclă, cartofi etc. Acolo unde
a plinii, oamenii muncii primesc cantităţi sporite de de legume, zarzavaturi şi fructe în localităţile mai sus fesii diferite, laminatori, fochişti de Ia U.T.M. din secţie, ne-a spus că între sută, iar restul revenind altor spe­ pantele sînt mai repezi (15-20 gră*
pîine de diferite sortimente şi de calitate corespunză­ amintite. Este neadmts din partea organelor coopera­ cuptoarele adinei, electricieni, lăcătuşi, tinerii din brigadă sînt (4 membri şi cii. de), lucrarea terenului pentru cul­
toare. Prin magazinele O.6.L. sînt puse la dispoziţia tiste, să neglijeze cerinţele consumatorilor lipsindu-i pe strungari. Trebtife să spunem, spre candidaţi de partid. G11 toţii participă turile indicate este bine să se facă’
consumatorilor tot felul de produse agroalimentare: slă­ aceştia de legume şi zarzavaturi în această perioadă. cinstea lor, că această brigadă de la cursurile de ridicarea calificării care Comparînd situaţia existentă cu în benzi alternative cu pajişte pen­
nină proaspătă, şuncă, diferite sorturi de mezeluri, pre­ Să nu mai vorbim de atitudinea lipsită de răspundere muncă patriotică face parte dintr-nn co­ funcţionează în secţie. Şi un alt fapt le­ cea identificată, se constată, sub tru fîn, pentru a nu expune soiul
parate de carne, diferite conserve de carne şi legume, faţă de admiterea în rafturile unor unităţi de desfa­ lectiv harnic şi priceput, care deţine gat de activitatea brigăzii amintite: raport procentual, că suprafeţele la spălare de către ape. Dacă pantă
compoturi; pe pieţele respective se găsesc din abun­ cere a produselor alterate c a : varză, castraveţi, ceapă, steagul de fruntaş pe ţară în -ramura 32 de tineri sînt mufătorî ai insignei depăşeşte 20 grade, atunci livadă
dentă legume şi zarzavaturi proaspete, fructe etc. Pro­ roşii etc. laminoare. Si iată că hărnicia lor le-a „Prieten al cărţii“, ceilalţi 10 ş-au în­ destinate m ărului cresc de la 16 la
ducţia agricolă ne permite, aşadar, să punem la dis­ adus satisfacţia do a fi fruntaşi pe com­ scris şi ef Ia' concurs şi în octombrie se consideră în întregim e în fî-
poziţia consumatorilor tot ceea ce le trebuie. Guin veţi justifica aceste neajunsuri tovarăşi din cou-t binat şi în acţiunile de înfrumuseţare a vor să treacă cu succes examenul. A- sută la 45 la sută, Iar ale prunu­
ducerea U.R.G.G. ? far voi tovarăşi de la Secţiunea co­ combinatului, oraşului şi colectarea fie­ funcr toţi membrii brigăzii de muncă lui scad de la 77 la sută la 28 la neaţă, urrnînd ca pomii să fie lu-'
Spre deosebire de localităţile unde aprovizionarea cu mercială a Sfatului popular regional, v-aţi deplasat în rului vechi. patriotică vor fi purtători a două insig­ sută. In acelaşi timp se măresc şi eraţi şi îngrăşaţi pe cercuri în ju­
fegume, zarzavaturi şi fructe, în special, este bine pusă localităţile de mai sus să vedeţi starea aprovizionării ? ne: „Brigadier al muncii- patriotice“ şi suprafeţele destinate celorlalte spe­ rul lor.
fa punct, în unele centre muncitoreşti, problema apro­ V-aţi interesat cum sînt studiate cerinţele de consum şi Acţiunile întreprinse de tinerii din „Prieten al cărţii“. Două distincţii care cii de pomi amintite.
vizionării nu este încă rezolvată. Aşa cum rezultă din cum luptă unităţile comerciale pentru satisfacerea aces­ brigada de muncă patriotică condusă fac cinste tinerilor noştri. In această acţiune de m ari pro­
J raidul nostru în Zlatna, Haneş, Stânija, Săcărîmb-Ccr- tor cerinţe ? Veţi spune probabil, da. Dacă da, ce aţi de comunistul Constantin Alupoaîe sînt Suprafeţe pentru măr s-au iden­ porţii, nu trebuie neglijate livezile
^ tej etc. în anumite zile se simte lipsa unor produse de rezolvat practic ? Priviţi realitatea şi vă veţi convinge multiple şî varfăJe.jjAmtnfim dintre cefe Pornind din hala laminorului ale că­ tificat aproape peste tot, dar cele cu. pomi existente. Ele vor trebui
i farg consum. Astfel stînd lucrurile, se naşte întrebarea de ea I Gonvingîndu-vă de existenţa unor asemenea nea­ .mai recente: participarea activă la lu­ rui role, înfr-o continuă mişcare, plim­ mai importante sînt în jurul locali­ în aşa fel îngrijite, îneît potenţia­
y firească: De ce? Nu avem posibilităţi să asigurăm o junsuri, veţi ajunge poate la concluzia că locul dvs. este, nti crările de pretufigifilT' halei, transpor­ bă zilnic spre cafele puternice mii de tăţilor Demsuş, Bretea-Strei, Ber- lul lor de--codire să ţină pas cu
i aprovizionare corespunzătoare? Toate dovezile sînt că în birou, ci pe teren, acolo în mijlocul oamenilor mun­ tarea şi încărcare®'zmirei din cuptoa­ tone de oţel, iînăru! Gonstanfin Alu­ thelot, Silvaşul Inferior, Silvaşul necesităţile a c tu ^ e de fructe.
< da I Putem şi încă destul de bine. cii, antrenaţi în lupta pentru rezolvarea problemelor ce-i re, repararea drumului din spatele har poaîe ne-a poftit să mai trecem ne la ei. Superior şi Boşorod.
fră mintă. lei, amenajarea spatiilor verzi din faţa Noile plantaţii care vor fi curînd
. Printr-o grijă mai mare şi prinlr-o chibzuinţă mai secţiei lor, descărcarea a .mai mult de — Vă vom anunţa cînd vom aiunge în ceea ce priveşte prunul, care organizate este bine să fie- efectuăm
y bună putem face toiul. Or, tocmai grija şi chibzuinţă Partidul şi guvernul nostru elaborează noi şi no* 200 tone do minereu şi multe aîtele. ia cea de-a t.000-a tonă de fier vechi ocupă suprafeţe mari în masiv (cu te mai întîi pe terenurile libere,
\ lipseşte la unele organe care au sarcina să se ocupe . măsuri menite să ridice nivelul de viaţă al oamenilor Toţi membrii brigăzii au efectuat peste colectată. soiuri locale) mai ales în satele care nu necesită cheltuieli mari pen­
< de aprovizionare. muncii tot mai mult. In atenţia conducerii noastre de tOO ore de muncă patriotică. Tuştea, Crăguiş, Găuricea, Peştea- tru am enajarea lor în vederea plaţi-'
Am acceptat invitaţia şi le-ani urat na, Peşteniţa etc. vor trebui luate tării.
< Oare nu s-ar putea, de exemplu, ca la Certe] şi Să- partid şi de stat nu există preocupare mai supremă de- Dar cele mai bune rezultate linerif ca dorinţa lor să se realizeze cît mai m ăsuri ca el să fie înlocuit trep­
J cărîmb să fie transportată zilnic pîine proaspătă şi în cît grija faţă de om şi de nevoile sate. Voi, care lu­ curînd. tat cu soiuri corespunzătoare ce­ Pom icultura raionului H aţeg pre*
< cantităţi suficiente? S-ar putea! Pentru aceasta însă, craţi în sistemul comerţului nostru socialist şi care sîn-- rinţelor actuale. zintă şi alte aspecte variate, Inte­
^ va trebui să existe mai mult interes, mai multă grijă teţi chemaţi să asiguraţi o justă şi raţională desfacere MIRCEA NEÂGU resante de studiat. Dacă problemă
* faţă -'e buna apr- vizionare a muncitorilor de aici. fn a mărfurilor, de ce nu manifestaţi maximum de grijă Cultura intensivă a pomilor (meri extinderii ei pe suprafeţe cît m ai
faţă de aprovizionarea populaţiei, în toate loc tIFăţFe ? şi peri) pe terenuri de luncă, cu m ari va fi privită cu toată răspun­
< acest sens, are un cuvînt de spus şi secţia comercială posibilităţi de Irigare, găseşte con­ derea de către organele de partid
^ a SîMtil-ii popular regional. E cazul să aprofundaţi aceste probleme şi <ă luaţi diţii bune în comunele Rîul Alb, şi de stat, de către toţi pomicuito-
măsurile ce se impun. Datoria şi obligaţia ce vă rev'ne Sarm izegetusa, Demsuş ş.a., iar de rii, în curînd, Ţara Haţegului vă
j E de neînţeleasă atitudinea conducerii U.R.C.O. faţă trebuie să vă îndemne la o asemenea acţiune. vie în hotarul comunelor Silvaşul putea deveni şi un mare centru
Inferior şi Superior unde. alături producător de fructe.
(a/ v^

C O ILE C I

-y.-. . v 1

yyi\- :%y

if - o

T 1« pm§§
mJ pm

m m - *.. ., v , . •» /V v i-.v x
'A''
'A .-A,A A.-.—'’- : '. ''. , ,A?. ¦ ¦¦¦.-.-AA.-.y. , A . - ' j - ¦¦¦¦' -
¦ ve>g.i<
L W'a<rWÁ/' „. p¦ . <' ' --
gsgsm îm mwé dmmm'rnm-mmm:m•, -&«
2 ' ;« d\jjf m'-í \ istm

In G.A.C. „Petofi Şandor" mărturie a sprijinului pre­ lor venituri în valoare de tit „Vesta", îmbrăcăminte,
ţios dat de mecanizatori. 107.174 lei. şi-a renovai casa.
din Deva sînt cuprinse 732
Pe piaţa oraşului sînt tri­ La G.A.C. din Deva nu Zilele trecute, colectivista
familii de ţărani romîni şi mise zilnic importante canti­ sint neglijate nici construc­ de a zi, care în 'trecut a slu ­
tăţi de legume şi zarzava­ gărit pe la unul ori altul,
maghiari care muncesc lao­ turi de la grădina colectivei. ţiile. Ele au înnoit şi au
Veniturile obţinute de la gră­ schimbat înfăţişarea cartie­ şi-a completat avuţia cu un
laltă 855 ha. teren. Colectiva dină (în aceste zile se înca­ relor mărginaşe ale oraşului. aragaz (foto 5).
sează in medie cile 700— 800 Din cărămida confecţionată
l-a unit cu nouă ani in urmă, lei), vor spori şl mai mult anul acesta, care acum se a- +
averea colectiviştilor de la şează in cuptoare (foto 4),
înlr-o singură familie. Do­ „Petofi Săndor". colectiviştii vor construi în­ Cîte asemenea fapte sem ­
că un grajd pentru 100 ca­ nificative nu se petrec zilnic
rinţa tutw ora este ca din u- Acum, în plin sezon, m ul­ pete vite mari. în viaţa colectiviştilor din
te cantine din oraş se apro­ Deva ? Gospodăria lor se în­
nitatea lor să facă o gospo­ vizionează cu legume şi zar­ Noul a pătruns nu numai tăreşte doar pe zi ce trece;
zavaturi direct de la sursă In activitatea de fiecare zi îşi dezvoltă continuu ramu­
dărie tot mai puternică, tot (foto 2). a colectiviştilor din Deva, cl rile aducătoare de mari ve­
şi in viaţa lor, care se schim ­ nituri băneşti, adaugă la fon­
mai înfloritoare care să asi­ Importante sume de bani bă neîncetat. M ulţi şi-au dul de bază noi sume, spo­
au încasat colectiviştii de la construit case noi, şi-au rind în felul acesta to't mai
gure pătrunderea belşugului sectorul zootehnic, căruia ii cumpărat mobilă, aparate de mult avuţia obştească a co­
acordă cea mai mare aten­ lectiviştilor, avuţie care a
şi bunăstării în casele fiecă­ ţie. Num ai de la ferma de radio, maşini de cusut etc.
porci, care numără in pre­ trecut de mult graniţa mi­
ruia. Importante transformări au lionului.
zent 150 capete (foto 3) au
* plecat spre abatoare în pri­ survenit în viaţa lui Grigore Odată cu sporirea avuţiei
obşteşti, creşte In măsură
Mecanizarea a început mele luni ale anului, 60 de Molnar, Kaitar Silvestru, tot mai mare şl nivelul de
să-şi spună cuvîntul. Anul viaţă al membrilor gospodă­
acesta, peste 50 la sută din grăsuni. A lţi 66 sînt puşi la Pek Wilmos, Alexandru Bo­ riei colective. In casele lor;
lucrările agricole vor fi exe­
îngrăşat pentru a fl livraţi ia. Iile Brăneţ ori Szok Ma- ale tuturora, a pătruns a-
cutate cu mijloacele staţiu­ ria. dînc belşugul şi bunăstarea.
nilor de maşini şi tractoare. în luna decembrie. Banii pri­ Şl asta. numai de cînd mun­
m iţi din vînzarea lor, îm ­ Ne-am oprit însă la Nagg cesc laolaltă, în marea fami­
'A dispărut sem ănatul cu m i­ preună cu cei obţinuţi din luliana, care s-a înscris în lie, în gospodăria agricolă
na, recoltatul păioaselor cu vînzarea altor produse ani­ colectivă in 1952. Din veni­ colectivă.
secera, aratul cu plugul ac­ maliere, au adus colectivişti­ turile obţinute în cei nouă
ţionat de animale. ani de muncă în comun, ea Fotoreportaj realizai
şl-a cumpărat mobilă de
Cînd soarele îşi arată glo­ 7.000 lei, maşină de cusut, de A. DAVJD şi 1. TEREK
bul pe linia orizontului, hu­ covor persan, maşină de gă­
ruitul tractoarelor sparge
liniştea ogoarelor. Miriştea
este răscolită de fiarele plu­

gurilor (foto I) care culcă
înlr-o simetrie perfectă braz­

dă peste brazdă. Iar produc­

ţiile mari de cereale obţinute

de colectivişti, sirii şi ele o