Page 100 - 1961-07
P. 100
P«*.' 4 m u m u socialismolur Nr. 205J)
B T !337**”
tísm m m m s a seasmai ranernggHjjasasaaeEaa^^
M U N DC A T
IN ZIUA DL 27 IULIE A, C. A AVUT LOC ŞEDINŢA BIROULUI POLITIC AL C.C. AL
P.M.R. AU FOST ANALIZATE ŞI HOTĂRITE MĂSURILE PRIVIND CREŞTEREA SALARIILOR
MUNCITORILOR, CADRELOR DIDACTICE ŞI MEDICO-SANITARE, ALTOR CADRE DE SPECIA
LITATE ŞI PERSONALULUI ADMINISTRATIV, PRECUM ŞI REDUCEREA PREŢURILOR DE
VINZARE CU AMĂNUNTUL LA UNELE BUNURI DE CONSUM ŞI A UNOR TARIFE.
APLICAREA MAJORARH SALARIILOR SE VA FACE EŞALONAT PE RAMURI ÎNTRE 1
AUGUST 19G1 — 1 NOIEMBRIE 1(162. APLICAREA REDUCERILOR DE PREŢURI SE VA FACE
INCEPÎND CU DATA DE $f IULIE 1961. LUCRĂRILE FORUMULUI Convorbirea dintre N. S. Hrusciov
NOILE TARIFE PENTRU ENERGIA ELECTRICA VOR INTRA IN VIGOARE LA DATA DE 9
15 AUGUST 1961.
MONDIAL ALTINERETULUI
şi John McCloy
Hotărirea '
M OSCOVA 27 (Agerpres). celei d e-a 15-a sesiuni a A dunării SOCI 27 (A gerpres). TASS te-am encan în problemele dezar
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn In seara zilei de 26 iulie, la Fo Generale a O.N.U., este proiectul transm ite: m ării, care are loc în momentul
şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Roniîsie rumul mondial al tineretului, M a cel mai concret şi care corespunde de faţă la Moscova, şi alte pro
privind creşterea salariilor muncitorilor, cadrelor didactice rian Renke, prim-secretar al Uniu cel mai bine cerinţelor vremii. La 26 iulie N ikita Hruşciov, bleme a’e relaţiilor sovieto-am e
nii Tineretului Socialist din R.P. preşedintele Consiliului de M i ricane.
şi medico-sanitare, altor cadre de specialitate Polonă, a prezentat referatul „Ti-, Vorbitorul a amintit că milita n iştri al U .R.S.S., l-a prim it pe
şi personalului administrativ, precum şi reducerea preţurilor neretul şi dezarm area“ . Sarcina rizarea promovată în Republica Fe John McCloy, consilier special La convorbire a fost de faţă
principală constă astăzi în trecerea derală Germană implică o primej al preşedintelui S.U.A. pentru Valerian Zorin, locţiitor al mi
de vînzare cu amănuntul la unele bunuri de consum de la discuţii la realizarea dezar die serioasă pentru pace şi secu problemele dezarm ării. nistrului Afacerilor Externe al
şi a unor tarife mării, a declarat vorbitorul. E l a ritate. U .R .S .S .
subliniat că proiectul de dezarmare In cursul convorbirii, care a
generală şi totală, prezentat de U - Renke a subliniat că tineretul decurs într-o atm osferă de prie Nikita Hruşciov a oferit un
niunea Sovietică spre examinare tenie, au fost abordate proble prînz în cinstea lui John McCloy
polonez ia parte activă la diverse mele schim bului de păreri sovie şi a familiei lui.
—— ir ——
acţiuni care au scopul de a lărgi Şedinţa Comitetului permanent
Dezvoltarea economici socialis din reducerea peste plan a chel ducerea preţurilor cu amănuntul Vizita pentru ajutorarea Tunisiei
te, creşterea venitului naţional, tuielilor de producţie în indus la unele bunuri de consum lui Iuri Gagarin coláborarea internaţională, de a
creează condiţii pentru înfăptui şi a unor tarife. CAIRO 27 (A gerpres). H assuna, a fost adoptată hotă-
rea măsurilor de sporire conti trie şe ridică, în aceeaşi perioa în Cuba obţine dezarmarea, asigurarea La 25 iulie a avut loc la Cairo rîrea ca Secretariatul Ligii să ia
nuă a veniturilor oamenilor dă de timp, la 1,2 miliarde lei. Prin aplicarea acestor măsuri, prim a şedinţă a Comitetului per u rg en t contact cu guvernele ţ ă
muncii. veniturile băneşti ale salariaţilor HAVANA 27 (A gerpres). păcii în întreaga lume. In a- m anent pentru ajutorarea Tuni rilor arabe — membre ale Ligii,
Ca urmare a măsurilor hotă- şi altor categorii ale populaţiei, La 26 iulie, în parcul central siei alcătuit din reprezentanţii iar conducătorul delegaţiei Tu
In primul an al planului de vor creşte în ultimele 5 luni ale din H av an a I. A. G ag arin , p ri această ordine de idei, Marian R.A.U., Libiei, Tunisiei şi M a nisiei în Consiliul Ligii să ia
6 ani şi în semestrul î al anu rţte de Plenara C.C. al P.M.R. anului 1961 cu circa 400 mili mul cosm onaut din lume, a de Renke a scos în evidenţă im por rocului. Acest comitet a fost în contact cu rep rezentanţii ţărilo r
lui 1961 muncitorii, tehnicienii, din iulie 1959 privind creşterea oane lei, iar în 1962 cu peste pus o coroană de flori la m o tanţa Forumului pentru lărgirea fiin ţat pe lîngă Liga ţă rilo r a- arabe la C airo pentru a cădtea.
inginerii şi ceilalţi oameni ai salariilor, micşorarea impozitului ?,5 miliarde lei. In'cepînd cu ai- num entul lui Jose M arti, fiu glo contactelor dintre tineretul din di rabe. de acord asupra efectivului vo
muncii au obţinut succese deose ritiî 1963 — cînd măsurile ară rios al poporului cuban ferite ţări. luntarilor şi proporţiilor ajuto-1
bite în îndeplinirea şi depăşirea pe salarii şi reducerea preţurilor tate se vor aplica pe un an în După încheierea şedinţei, Has- rului m ilita r pe care fiecare stat)
sarcinilor trimestriale şi anuale de vînzare cu amănuntul la u- treg în toate ramurile econo Populaţia H avanei a prim it cu Participanţii la Forum au sub suna, secretar general al Ligii arab îl va acorda Tunisiei“.
de producţie, de creştere a pro riele bunuri de consum, precum miei naţionale, acest spor va re ovaţii furtunoase pe primul cos liniat în repetate rînduri, prin ţărilor arabe, a declarat repre
ductivităţii muncii, de reducere prezenta aproape 5 miliarde lei m onaut. aplauze, cuvîntarea lui M. G old zen tan ţilo r presei că C om 'M v l In declaraţia pe care a făcut-oi
a preţului de cost şi de îmbună şi a măririi salariilor cadrelor faţă de anul 1961. man, preşedintele grupului de ti permanent a discutat probleme unui corespondent al agenţiei!
tăţire a calităţii producţiei. Va tehnice şi economice şi a redu Din parcul central G agarin şi le referitoare la , îndep1 A le M.E.N. reprezentantul Tunisiei
loarea producţiei industriale ob cerii de preţuri din anul Pentru aducerea la îndeplinire persoanele care îl însoţesc au neret al Mişcării pentru dezarma hotărîrii Consiliului Ligii 'v uri în Comitetul permanent, Taieb
a măsurilor de mai sus, Comi plecat la spitalul m ilitar din ca vire la sprijinirea Tunisiei şi la As Sahbani, a declarat că s-a
ţinută prin depăşirea planului pe 1960, veniturile oamenilor mun pitala Cubei, unde eroului Cos rea nucleară din Marea Britanie. trim iterea în această ţa ră de căzut de acord asupra m ijloace
tetul Central al Partidului Mun mosului i s-a făcut o primire voluntari şi echipament m ilitar lor de tran sp o rtare a prim ului
anul 1960 şl pe primul semestru cii au crescut la nivelul unui an cordială. El a declarat că tineretul en şi tehnio“ . grup de voluntari arabi în Tu
întreg cu peste 6 miliarde lei. citoresc Romîn şi Consiliul de nisia.
al anului 1961 se ridică la circa Apoi I. A. G a g a rin a p artici glez s-a aflat în primele rînduri La şedinţa comitetului, a spus
In îndeplinirea hotărîrilor lua Miniştri al Republicii Populare
4,5 miliarde lei, iar economiile te de Congresul al III-lea privi pat la m itingul consacrat zilei ale demonstraţiilor împotriva bom
Romîne
HO tor la ridicarea sistematică a ni de 26 iulie — aniversarea insu belor atomice şi termonucleare.
velului de trai al oamenilor mun
D in cei 100.000 de participanţi la
cii, partidul şi guvernul stabilesc
recentul marş din Londra, aproxi
o nouă sporire a salariilor şi re
mativ 60 la sută au fost tineri sub
TĂRĂSC:
25 de ani.
V orbitorul a declarat oă înfăp
tuirea dezarmării generale şi to
tale ar permite în primul rînd să
se obţină reglementarea paşnică a
recţiei naţionale a Cubei. problemei Berlinului.
I. C u privire la m a jo ra re a salariilo r m uncitorilor, Declaraţia Mişcării
cadrelor didactice, m edico-sanitare, din activitatea Prezenfa trupelor vest-germ ane partizanilor păcii din Franţa
de presă şi edituri, precum şi a le personalului în A nglia privita cu ostilitate PA R IS 27 (A gerpres). rea ei. A ceasta a fost cauza ac
de opinia publica engleza tualelor evenimente.
a d m in istrativ M işcarea partizanilor păcii din
M işcarea partizanilor păcii
1. Se vor majora salariile ta cordarea premiilor de obţinerea Sporirea salariilor cadrelor di LONDRA 27 (A gerpres). ce noi englezii nu putem r ă s Franţa a dat publicităţii o de cere cu h otărîre ca guvernul!
rifare ale muncitorilor, în medie „Toamna aceasta arm ata vest- punde cu un „N u !“ hotărît a- claraţie în care arată că „eveni francez să înceapă im ediat tra
cu 10 la sută, diferenţiat pe ra unor producţii de calitate supe dactice, ale lucrătorilor din presă germ an ă va reuşi ceea ce nu a cestei situaţii care reprezintă o mentele tragice din Bizerta, tative cu privire la reglem enta
muri şi categorii de calificare în reuşit în cursul a două războaie insultă pentru englezii m orţi în m oartea a sute de oameni au rea paşnică a problemei Bizer-
producţie, asigurîndu-se o spori rioară. şi edituri se va face de la 1 sep în secolul acesta — va pune pi războaiele din secolul acesta ?“ zguduit opinia publică din F ran tei pe baza „respectării suvera
re mal însemnată la categoriile ciorul pe teritoriul britanic“ — ţa şi din în tre a g a lume. F o r nităţii Tunisiei pe întregul său
Se vor aduce îmbunătăţiri în tembrie, ale cadrelor medico-sani subliniază ziarul „Daily H erald“, Ziarul citează cîteva dintre ar ţele arm ate franceze au fost tri terito riu “ .
inferioare de salarizare. Sala ream intind i într-un comentariu gum entele invocate de reprezen mise din nou îm potriva unui po
riul tarifar minim pe economie reglementarea încadrării munci tare de la 1 octombrie 1961, iar ostilitatea m anifestată de opinia tanţii guvernului pentru a-şi por care revendică independenţa In declaraţie se repetă cererea
publică şngjeză faţă de acordul justifica asentimentul la pre partizanilor păcii ca guvernul
va fi de 520 lei. torilor în categoriile de califica:- a|e personalului de specialitate potrivit căruia o unitate de ta n zenţa trupelor vest-germane în întregului său teritoriu“. francez să ducă tratativ e cu gu-
curi a Bundeswehrului va fi Anglia, oprindu-se în special a- vernul algerian, încercînd să oh-'
2. Aplicarea majorării salarii- re. încadrarea şi promovarea din artă, cultură, justiţie şi alte in stru ită în Anglia. supra aranjam entului potrivit In declaraţie se su bliniază că ţină un acord „care să asigure
„Această primă unitate — căruia guvernul britanic accep înfăptuirea autodeterminării rea
loi muncitorilor se va face eşa muncitorilor în categorii superi sectoare, în medie cu 10 Ia sută, scrie m ai departe ziarul —• v a fi tă unităţi .vest-germ ane în An problema retragerii trupelor le pe întregul teritoriu algerian,
lonat pe ramuri, între 1 august urm ată fără îndoială de altele... glia în schimbul prom isiunii inclusiv regiunea Saharei, şi ca
1961 — 1 noiembrie 1962. oare se vor face pe bază de pro'- în cursul anului 1962. Şi oam enii dte rînd, p o p u laţia se B onnului că va spori achiziţiile franceze din Bizerta a fost pusă re să respecte unitatea poporu
în tre a b ă : De ce nu fac m anevre de arm am ent din M area B rita lui algerian“.
Pînă la sfîrşitul anului 1961 bă practică susţinută în faţa ri 5. Se vor majora salariile ta m ilitare în. Germania aceste uni nie. In ciuda protestelor opiniei acum patru ani, dar că pînă în
tă ţi vest-germ ane ? De ce s-a a- publice — încheie ziarul — „gu
se vor majora salariile muncito nei comisii tehnice din întreprin rifare ale personalului adminis d o ptat în A n g lia o >m ăsu ră atît vernul consideră că prezenţa prezent guvernul francez nu a
de neplăcută pentru englezi ? De vest-germ anilor în Anglia con
rilor din ramurile: dere, acordîndu-se prioritate a- trativ, în medie cu 10 la sută, stituie o afacere bună...“ . întreprins nimic pentru rezolva
— industria panificaţiei şi
celor muncitori care au vechime, asigiurînd creşteri mai însemna
morărituluî de la I august a. c.
(spor de salariu sub formă de experienţă bogată în producţie te categoriilor inferioare de sa
şi dau produse de bună calitate. larizare.
4. Se vor majora salariile ta Sporirea salariilor tarifare ale Mercenari vest-germani recrutaţi pentru
„legiunea străină“ a armatei franceze
rifare ale personalului de spe personalului administrativ se va
cialitate, după cum urmează: fade eşalonat pe ramuri şi activi
— ale cadrelor didactice din tăţi, odată cu creşterea salariilor
primă de calitate); învăţămîntul elementar şi pre muncitorilor şi personalului de Reacţii ale oamenilor muncii englezi BERLIN 27 (Agerpres). ne străină“ a armatei franceze, care
— industria alimentară de la şcolar, în medie cu 10 la sută; specialitate din ramura sau acti la programul de „austeritate“ După cum a comunicat Z. Mus- duce un război agresiv împotriva
vitatea respectivă. tafa, purtător de cuvînt al Arma poporului algerian.
1 septembrie a. c.; — ale cadrelor didactice din al guvernului tei de eliberare naţională a Al
— industria confecţiilor de la învăţămîntul de cultură genera Pentru personalul administra geriei, într-un interviu publicat în Mustafa arată că există servicii
lă, profesional şi tehnic, în me tiv din administraţii centrale şl LONDRA 27 (A gerpres). săşi propunerea acestui plan, se ultimul număr al revistei „Freie speciale secrete pentru recrutarea
1 octombrie a. c.; die cu 15 la sută; aparatul sfaturilor populare, ma „O grevă fulger a m uncitori spune în rezoluţie, este o re W clt“, 4.000—5.000 de germani în legiunea străină. Persoanele re
— industria textilă de la 1 no jorarea salariilor tarifare se va crutate sînt îmbrăcate în uniforma
— ale cadrelor didactice din face cu începere de la 1 decem sînt recrutaţi în fiecare an în G er
iembrie a. c.; învăţămîntul superior, în medie brie 1961. soldaţilor francezi şi transportate
— industria construcţiilor de cu 15 la sută; mania occidentală şi Berlinul oc
6. Comitetul de Stat pentru în F ranţa fără nici un fel de for
maşini de la 1 decembrie a. c. — ale personalului de specia cidental pentru aşa-numita „legiu
Pentru celelalte ramuri aplica malităţi la frontieră.
rea majorărilor de salarii se va litate din presă şi edituri, în me Problemele de Muncă şi Salarii lor de la o fabrică de lam inare cunoaştere a falimentului poli Infringerea marionetelor colonialiste
face eşalonat pînă Ia 1 noiembrie die cu 15 Ia sută; va elabora împreună cu minis a oţelului şi a profesorilor de ticii guvernului“. Criticînd gu în parlamentul conoolez
1962, cînd această acţiune va fi terele şl organele centrale inte Ia o şcoală, relatează corespon vernul pentru faptul că preconi
— ale cadrelor medico-sanita resate şi cu consultarea Consi dentul agenţiei United Press In zează o „pauză“ în domeniul
încheiată. re cu pregătire superioară, în liului Central al Sindicatelor, ternational, iată care a fost una m ajorării salariilor, pe motiv că
3. Se vor îmbunătăţi princi medie cu 15 Ia sută; din primele reacţii ale oameni productivitatea muncii nu se află
piile de premiere a muncitorilor, — ale cadrelor sanitare me actele normative cu privire la a- lor m uncii la program ul de la nivelul corespunzător, Consi LEOPOLDVILLE (Agerpres). ba. Astfel, în funcţia de preşe
; legînd în mai mare măsură a- dii, în medie cu 10 la sută. plicarea măsurilor de mai sus. „ a u steritate“ al guvernului a- liul arată că în ultim ii doi ani dinte al Camerei deputaţilor a
n u n ţa t cu o zi înainte în C am e producţia industrială a crescut După tărăgănarea deliberată a fost reales Joscph Kaşongo, li
II. Cu privire Ia reducerea preţurilor ra Comunelor. într-o proporţie mai m are decît deschiderii Parlamentului congo- derul Mişcării naţionale congo
salariile. „Faptul că guvernul lez prin diferitele manevre puse leze, cel mal influent partid po
de vînzare cu amănuntul Ia unele bunuri Cînd la 26 iulie m in istru l de face asemenea propuneri, spo litic din Comgo, partid care a
Finanţe a luat cuvîntul în Ca rind în acelaşi timp impozitele Ia cale de puterile colonialiste şi fost condus de Lumumba. Pre
de consum şi a unor tarife m era Comunelor în sprijinul indirecte şi refuzînd să limiteze de interpuşii lor în Congo, la şedinte al Senatului, în locul luil
program ului său, el a fost în- profiturile, dovedeşte că el nu Joscph Okito, asasinat mişeleşte
/ 1. Se reduc preţurile de vîn — la unele reţhizite şcolare şi lui şi Culturii, Ministerul Sănă tîm pinat de strig ă te le : „D a-ţi m anifestă nici cea m ai mică în 26 iulie a avut loc la universi de colonialişti, fost tovarăş de!
zare cu amănuntul la unele bu de birou în medie cu 39 la sută. tăţii şi Prevederilor Sociale şi d e m is ia !“. ţelegere pentru nevoile oameni tatea Lovamium — în apropiere luptă al lui Patrice Lumumba,
nuri de consum, printre care: Uniunea Centrală a Cooperati lor muncii". Guvernul se situ a fost ales Komoriko, pe caTe
2. Tariful energiei electrice velor Meşteşugăreşti vor stabili După cum anunţă agenţia Reu- ează astfel în mod v ăd it de nar- de Leopoldville — alegerea or agenţia îl denumeşte „moderat“.
— la unele articole electro- pentru iluminatul şi utilizările listele complete ale produselor la ter, Consiliul general al sindi ganelor de conducere ale Parla
casnice, mediile reducerilor pe catelor britanice reprezentîndl tea monopolurilor şi încearcă să mentului congolez. El l-a învins pe Joseph Ileo, şe
câsnicc se reduce în medie Cu 27 8.250.000 de membri, a adoptat arunce povara actualei crize prin
la sută, stabiiindu-se totodată la 26 iulie o rezoluţie în care care trece ţara exclusiv pe ume Corespondentul agenţiei France ful aşa-numitului „guvern“ cetiri
critică cu asprim e p lanul de rii oam enilor muncii. Presse relatează că în majorita
„austeritate“ al guvernului. „în tea funcţiilor importante ale con trai, care a candidat pentru a-
ducerii Parlamentului au fost a-
leşi adepţii lui Patrice Lumum-
?rupe de produse variind între tarife pentru tranşe de consum. care se reduc preţurile şi tari cest post.
5 la sută şi 40 la sută; Se reduce, de asemenea, pre fele şi vor lua măsurile organi Dezbaterile Gin Camera Comunelor Agenţiile de presă relatează că
ţul de deviz al lucrărilor pentru zatorice necesare pentru aplica şl în celelalte funcţii de condu
f — la unele ţesături şi confec- branşamente şi instalaţii electri rea reducerilor. cere, atît în Camera deputaţilor
j ţii din ţesături de in, în medie
1 cu 16 Ia sută; ce interioare, în medie cu 26 la 5. Comitetele executive ale sfa L O N D R A 27 (Agerpres). Discursul lui Lloyd a fost în re cii. N oile măsuri, a declarat el; cit şi în Senat, au fost aleşi tot
r — la stofe pentru costume şl sută. turilor populare regionale, ale La 26 iulie în Camera Comune petate rînduri întrerupt de strigă vor duce la o rapidă scumpire a partizani ai, lui Lumumba.
te. „Ruşine !“, „Demisionează 1“ vieţii, la scăderea salariului real.
rochii din fire artificiale tip lînă, 3. Aplicarea reducerilor de Sfaturilor populare ale oraşelor lor au început dezbaterile cu pri France Presse subliniază fap
: mediile reducerilor pe grupe de preţuri se va face începînd cu Bucureşti şi Constanţa, precum vire la măsurile guvernamentale e- care se auzeau de pe băncile opo E le vor apropia şl mai mult criza tul semnificativ că agenţii co
ziţiei.
f !produse, variind între 15 şi 20 data de 31 Iulie 1961. şi Uniunea Centrală a Coopera conomice şi financiare propuse la Luînd cuvîntul din partea opo care ameninţă o serie de importan lonialiştilor, Kasavubu, Boli-'
’ ia sută; Noile tarife pentru energia e- tivelor Meşteşugăreşti, vor sta 25 iulie de ministrul de Finanţe kango şi Kalonji, nu au obţinut
' — la unele sortimente de în bili în termen de 15 zile preţuri Lloyd în scopul lichidării actualei ziţiei, laburistul H arold Wilson, te ramuri industriale, şi îndeosebi nici ei vreun loc în organele de
lectrică vor intra în vigoare la reduse la articolele din nomen crize din economia Angliei. purtătorul de cuvînt al opoziţiei conducere ale parlamentului.
călţăminte cu talpă de cauciuc, data de 15 august 1961. clatura proprie, similare cu pro în probleme financiare; a criti industria construcţiilor ele automo
îtt medie cu 13 la sută; Deschizînd dezbaterile pe m ar cat vehement programul guverna
4. Ministerul Comerţului, Mi ginea rezoluţiei în care se propune bile.
_____ ______
— la maşini de cusut din pro nisterul Minelor şi Energiei E- dusele la care s-au aprobat re Camerei să aprobe aceste măsuri, mental. Garacterizînd actuala sta Situaţia din Angola devine
duceri de preţuri. Lloyd a afirm at că ele ar fi de re a economiei engleze drept o tot mai serioasă
ducţie internă cu 15 la sută; lectrice, Ministerul Invăţămîntu- natură „să întărească situaţia lirei
sterline, să îmbunătăţească balanţa „profundă criză de lungă durată
care ar putea fi com parată cu cri
Comitetul Central al Partidu sifica eforturile în vederea înde tivităţii muncii şi reducerea pre de plăţi şi să ofere o bază sănă za din anul 1931“; Wilson a de N E W Y O R K 27 (Agerpres). fuzat să ţină seama de rezoluţia
lui Muncitoresc Romîn şi Consi plinirii şi depăşirii planului e- ţului de cost, contribuind prin a- toasă prosperării continue a naţiu clarat că măsurile propuse de La 26 iulie 39 de ţări membre A dunării G enerale a O .N.U. din ă!-
liul de Miniştri al Republicii conomic de 6 ani şi vor obţine ceasta la înfloriea economică a nii“. Ministrul de Finanţe a decla Lloyd sînt măsuri care denotă „pa ale grupului ţărilor afro-asiatice de prilie chemînd la respectarea drep
Populare Romîne îşi exprimă patriei noastre şi ridicarea con rat în continuare că eşecul politicii nică“ şi nu contribuie cîtuşi de pu la O.N.U. au dat publicităţii o turilor omului şi libertăţilor fun-'
convingerea că oamenii muncii noi succese în sporirea produc economice a guvernului s-ar datora ţin la rezolvarea principalelor pro scrisoare adresată secretariatului damentale în Angola, scrisoarea
ţiei, în îmbunătăţirea calităţii tinuă a nivelului1 de trai al ce îndeosebi situaţiei internaţionale bleme economice ale Angliei, şi Organizaţiei N aţiunilor Unite în subliniază că „dim potrivă guvernul
de la oraşe şi sate îşi vor inten- lor ce muncesc. „nestabile“. El a insistat asupra ne anume la înviorarea producţiei; legătură cu situaţia din Angola. portughez s-a angajat într-o cam
produselor, în creşterea produc- cesităţii de a limita investiţiile de sporirea exportului şi reduce Scrisoarea califică situaţia din panie, nemiloasă de exterminare a
capital şi de a proceda Îa îngheţa preţului de cost. această colonie portugheză drept
Prim-secretar al Comitetului Preşedintele Consiliului rea salariilor îndeosebi în ramurile s,infinit mai serioasă decît înainte“ poporului angolez“.
Central al Partidului Muncitoresc de Miniştri al Republicii naţionalizate ale industriei şi în W ilson a arătat că guvernul, a şi declară că ea „primejduieşte p a Semnatarii scrisorii declară ca
construcţiile de locuinţe, precum şi cărui politică economică şi^ finan cea şi securitatea internaţională“.
Romin Populare Romîne asupra a lto r. măsuri pe care le a- ciară a dat faliment, a întreprins Am intind că Portugalia a re ţările afro-asiatice îşi rezervă drep
nunţase la 25 iulie. o ofensivă sistematică împotriva ni tul de a cere Adunării Generale a
GHEORGHE OHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER velului de trai al oamenilor mun O.N.U. să ia măsuri extraordinare.
_____________ ___ ____________ _________________________ _____ ______ ______ _________________________________________ _____________________________________________ __ ___________ .. b jyţv '
Redacţia $î administraţia ziarului': Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August- — Petroşani