Page 101 - 1961-07
P. 101
VROhETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI II nouă eoniribufîe Iu ridicarea
mulsocialismului nivelului «Ie trai al celor ce muncesc
Anul XIII. Nr. 2051 Sîmbătă 29 iulie 1961 4 pagini 20 bani
Lucrărilorn ie denară
Rezultat© frumoase Sa gospodăriile Mecanizatorii să sprijine
c o l e c t i v e dm Burjue şi Tisa mai intens pe co^ectfY
Colectiviştii de pe raza comunei de 25 iulie, membrii gospodăriei in unităţile agricole socialiste de pe ciiicarea r,ih bună stare de funcţiona
Burjue, raionul Ilia, au term inat cu colective amintite au treierat recol raza oraşului Deva, recoltarea cerea re“: Dar,-.începînd lucrul, batozele s-au
cîteva zile în urmă secerişul griu ta de pe o suprafaţă de peste 50 lelor păioase (pînă la data de 27 iulie dovedit slab puse la punct. S-au de
lui de pe cele 268 ha. cultivate. hectare. a. c.) s-a efectuat în proporţie de 95 fectat după cîteva ore de treierat. Aşa
Paralel cu secerişul, colectiviştii din ' M erită subliniat faptul că în la sută. Griul de pe toate cele 2.597 s-au petrecut lucrurile la gospodăriile
Burjue şi Tisa au amenajat ariile această comună se acordă o im ha. a fost recoltat în întregime, orzul agricole' coicctivc din Rapolt, Rapol-
de treier şi au tran sp o rtat snopii portanţă mare şi efectuării aratu de asemenea, iar la recoltarea ovăzului (el.'Băcia şj din alte sate aparţinătoare
din cîmp. Acest lucru a făcut po rilor de vară. Pînă la aceeaşi dată se lucrează din plin. oraşului Deva. Se constată în acest fel
sibil ca în ziua de 24 Iulie să poa au fost efectuate arături de vară pe lipsa de răspundere de care a dat do
tă începe treierişul. Pînă la data o suprafaţă de 57 ha. La indicaţia organizaţiilor de partid, vadă staţiunea de maşini şi tractoare
a tehnicienilor şi inginerilor agronomi, din Orăştie', atît la efectuarea repara
R ă m în e re în u rm ă în gospodăriile agricole colective de pe ţiilor, cît şi la recepţionările făcute.
nejustificată raza oraşului Deva au fost amenajate Mai mult chiar, şi în prezent, S.M.T.
22 arii de treier. Paralel cu secerişul, Qrăştie; priveşte cu nepăsare sesizările
La gospodăria agricolă colectivă această gospodărie nu a fost treie colectiviştii au transportat snopii de pe conducerilor gospodăriilor colective şi Teodor Litoiu, şef de schimb la mina Petrila citeşte ortacilor săi ziarul. Vom munci cu şi
din Teiuş, recoltarea cerealelor pă- rat nici măcar un spic. întrebaţi 905 ha., treierînd totodată 1.104 tone lasă maşinile în teren nereparate cîte
ioase s-a desfăşurat în bune con- fiind de ce nu se treieră, tovarăşii cereale. 2—3 zile (aşa s-a întîmplat cu batoza ____Discuţii fireşti mai mult entuziasm
diţiuni şi la timp. Cu combina s-a din conducerea gospodăriei ne-au de la gospodăria colectivă din Rapolt).
strîns recolta de pe 50 ha. culti răspuns că vor începe şi ei tre Rezultate bune la freieriş înregistrea De asemenea, conducerea S.M.T. Orăş Joi după-amiază, pe străzi, panificaţie, pentru produse de *r~>r~>r~' r
vate cu grîu, iar m anual s-au se ierişul zilele acestea. Cînd, nu se ză gospodăriile agricole colective din tie a fost sesizată că tot la Rapolt s-a prin magazine, prin săli bună calitate, îşi exprima în
cerat alte 220 ha. Din timp au ştie precis. Procedînd în acest fel, Biscaria, Simeria Veche, Şeuleşti şi din defectat combina. Dar timp de 5 zile le cluburilor, în şcoli şi cuvinte calde mulţumirea faţă l
fost luate măsuri şi pentru execu gospodăria colectivă din Teiuş poa alte sate. In aceste unităţi, colectiviştii nu s-a deplasat nimeni de la S.M.T. spitale, în întreprinderi şi de noua dovadă a grijii partidu l Am luat cunoştinţă cu o
tarea treierişulul. A fost amenajată te să piardă cantităţi însem nate de au fost organizaţi ¦în echipe pentru a pentru a o, repara. Dezinteresul de care instituţii peste tot se comenta lui şi guvernului pentru cel ce l deosebită bucurie de Hotărî-
aria de treier, s-au pregătit atelaje, cereale. deservi fără întrerupere batoza. Aşa dă dovadă conducerea S.M.T. Orăştie, cu însufleţire noua Holărîre a muncesc. l rea Comitetului Central al
spaţii pentru depozitarea cereale îngreunează desfăşurarea treierişulul în Comitetului Central al P.M.R. şi
lor etc. Erau create deci toate con La gospodăria colectivă din Te se face că la gospodăriile colective gospodăriile colective. a Consiliului de M iniştri al Ascultîndu-l, modelatoarea Van- c IPartidului Muncitoresc Ro-
menţionate mai sus, batozele îşi reali cea Elena ţinu să adauge: mîn şi a Consiliului de Mi
diţiile ca treierişul să poată începe iuş, nu se acordă im portanţa cuve zează şi chiar îşi depăşesc norma Zil Rămînerca în urmă cu treierişul se R.P.R. privind creşterea salarii
nită nici arăturilor de vară. Pînă nică do lucru. datoreşte în mare măsură şi lipsei de lor şi reducerea preţurilor de — Tocmai aveam de gînd să c niştri al Republicii Populare
şi să se desfăşoare mulţumitor. preocupare de care mai dau dovadă vînzare cu am ănuntul la unele cumpăr o maşină de cusut „Ilea cc Romîne privind creşterea sa
la 27 iulie nu era arată decît o su Rezultatele nu sînt însă peste tot la unele consilii de conducere ale G.A.G. bunuri de consum şi a unor ta na” I Prin noua reducere de pre
Dar, pînă la data de 27 iulie la prafaţă mică de teren. fel de mulţumitoare. Multe gospodării La G.A.C. din Sîntuhalm, de pildă, da rife. Abia fusese difuzată la ra ţuri o s-o plătesc cîi circa 520 t lariilor muncitorilor, cadrelor
agricole colective întîmpină mari greu torită slabei mobilizări a colectiviştilor dio şi vestea se şi răspîndise. de lei mai puţin faţă de preţul l didactice şi medico-sanitare,
tăţi la treieriş. Deşi au avut ariile a- Ia lucru, batoza nu lucrează cu în ei de pin* acum. t altor cadre de specialitate şi
menajate şi o cantitate suficientă de treaga ei capacitate. De curînd, la a- In oraşul Deva, ca şi în restul L personalului administrativ
snopi pe arii, treierişul nu se desfă ceastă gospodărie batoza a stat nefo localităţilor regiunii, 'pufgaT pe- — Ş i noi. care ne facem a- [ precum şi cu privire la redu-
şoară mulţumitor. Iată care sînt cau losită timp de aproape 3 zile, deoarece dea în întreprinderi şi instituţii;, cum casă. sîntem avantajaţi, a-
zele: S-M.T. Orăştie, în baza contrac nu erau oameni care s-o alimenteze, muncitori, cadre didactice, ine- vînd\ în -vecie re¦creşterea salariu
telor încheiate, a repartizat gospodării dico-sanilare şi personal admi lui şl reducerea tarifului cu 20 ta
lor agricole colective, 5 batoze cu spe- In gospodăriile agricole colective de nistrativ. disculînd cu însufleţire. j i i t ă a preţului de deviz al lucră
pe raza oraşului Deva sînt multiple po rilor pentru branşamente şl In
sibilităţi ca treierişul sâ se desfăşoare La fabrica de panificaţie a stalaţii electrice interioare — Ct ţ cerea preţurilor de vînzare ci
în ritm rapid. Dar, este necesar ca întreprinderii ../ M ai”, şeful de rlaugă intre altele şi cocătoril
S.M.T. Orăştie şi mai ales agronomii Alba Graţian şt Banu Iosif. ţ am ănuntul la unele bunuri
de sector să-şi facă în mod conştiincios echipă Ioan Malea, distins de
\curînd cu Medalia M uncii şt in Astfel de discuţii auzeai peste l de--consum şi a unor tarife.
datoria. signă de fruntaş in sectorul de tot.
I Ea constituie încă o dovade
Si arăturile
Diu noua recoltă jr grăitoare a g rijii părinteşti
nu trebuie să se sînt iffl#©rtante
piardă nici un bob. f pe care o poartă partidul nos
Acest lucru l-au în Colectiviştii şi întovărăşîţii din sa
ţeles pe deplin şi tele aparţinătoare comunei Foit (Bo- l tru celor ce muncesc cu bra
colectiviştii din Tur- Í ţele şl cu mintea.
bîlna, Foit, Boiu şi Gigmău) s-au si l
daş. Dc aceea ei fo t Noi, învăţătorii mai tineri
losesc la treieriş tuat printre primii din raionul Orăş n-am cunoscut decît din cărţi ]
toate mijloacele de
care dispun. tie la recoltarea cerealelor păioase. l şl de la colegii noştri vîrşt- 1
IN FOTO: pe un Mobilizînd la lucru toate forţele de nici, condiţiile grele în care )
teren în pantă, un
de transportul sno care dispun, ei au reuşit ca pînă la Un puternic stimulent în munci L trăiau şi-şi desfăşurau acil- 1
pilor s-ar face ane
voios, a fost adusă 24 iulie să secere manual şi cu com .s.....v..i.l.a..l.e..a......'c..a...d..r..e..l.e.....d...i.d. actice in 1
combina. Anim, ea ¦ regimul de exploatare bur- K
bina grîul de pe toate cele 520 ha.
treieră de zor. Noua Holărîre a Comitetului tăţirea continuă p calităţii pîinii. i. ghezo-moşieresc.
şi să transporte la ariile amenajate
Central al partidului şi a Consi După cum reiese din hotărîre, I Acele vremuri însă, au a- I
din timp o mare parte din snopi.
Iată cîteva fapte pentru care ţăra liului de M iniştri, privind creşterea muncitorii din . sectorul panificaţie, C pus pentru totdeauna de pe 1
nii muncitori din această comună me salariilor muncitorilor, cadrelor di vor beneficia de un spor de sa la (, teritoriul ţării, noastre şl al 1
rită laude. Trebuie arătat însă că dactice şi m edico-sanitare, cadrelor riu sub formă de primă de calitate. t ţărilor frăţeşti. Astăzi, cadre- î
altor lucrări din actuala campanie nu de specialitate şi personalului ad Noi sîntem hotărîţi să răspundem t le didactice, ca de altfel foţi î
li s-au acordat atenţia cuvenită. Este m inistrativ, precum şi reducerea acestei griji a partidului şt guver t cei ce muncesc, sînt încon- 1
vorba în primul rînd despre arăturile preţurilor de vînzare ou am ănuntul nului prin îm bunătăţirea continuă t jurate cu dragosle de către
de vară. Pînă la 26 iulie această lu la unele produse de consum şi a a procesului de producţie, în scopul t partid şi guvern, de popor.
crare nu fusese executată decît pe 94 unor tarife, ne-au umplut inimile de obţinerii unei nîini de calitate lot L Nu a trecut decît puţin
ha. din 338 ha. cît este planificat. bucurie. Este încă o dovadă grăi mal superioară. După cum este timp de cînd salariile noas-
Slab se stă în această privinţă mai toare a grijii pe care partidul şi gu ştiut, echipa de brutari din regiunea ? tre, ale celor ce m uncim în
ales la gospodăriile agricole colective vernul nostru o m anifestă faţă de Hunedoara a obţinut, la concurs, Invătămînt. s-au mărit şi la
din Foit şi Bobîlna care au executat oamenii muncii de la oraşe şi sate. locul Ii pe ţară la pîine integrală tă că ele vor creşte din nou.
arături pe numai 25 ha. P rintre cei care se bucură de de 2 kg. însufleţiţi de noua liotă- [¦ Sîntem profund recunoscători
Neexecutarea la timp a arăturilor noua creştere a nivelului de trai se rîre, noi m uncitorii din sectorul pa ^ partidului şl guvernului pen-
de vară a dus la existenţa şi altor numără şi muncitorii din sectorul nificaţie. ne vom strădui să justifi f Irti grija ce ne-o poartă şl
neajunsuri. Ne-avînd terenul pregătit, panificaţie. Aceasta are loc la nu căm această încredere prlntr-o lupîă L ne vom strădui să muncim
colectiviştii şi întovărăşiţii de pe raza mai cîteva zile de la închiderea susţinută. în direcţia îm bu t cu şi mai mult entuziasm', şl
comunei Foit n-au putut să execute concursului pe ţară „Pentru plinea nătăţirii calităţii pîinii şi obţinerii t mai conştiincios, pentru a
întrecerea laminatoriior nici însămînţarea plantelor furajere ne de cea mai bună calitate“, cînd Co de economii cît mai mar! t îndreptăţii această grijă ce
cesare hranei animalelor.
mitetul Central al partidului, a adre l nl se acordă.
sat o scrisoare tuturor muncitorilor SEVER PETRUICA I SALOMEIA NECULCE
din sectorul panificaţie, chemîndu-t maistru brutar, fabrica de pîine t învăţătoare !a Şcoala de 4
să lupte cu hotărîre pentru îm bună- Deva L¦ ani din Teliucul Superior
w/t—1\—/ >—t,—i ,—r .—i—r,—r,—/,—ri—tvJ
Tovarăşul Petru Po- varea unui panou lujni- dorinţa lor de a da cît nevrant, Meftodie Bai-
torac, preşedintele co nos de control al şarje mai mult. •iiiüiiiüiiiiiiiniiii:.
mitetului sindical de lor care se laminează, dan, prim laminalor.
montat în faţa panoului Comunistul Augustin sînt numai cîţiva din Deservire conştiincioasă
secţie, găseşte oricind de comandă al maşinii tovarăşii lui A ugust in
timp pentru a vorbi de marcat. El va duce Birău. m aistru la linie V.a a I
despre munca lumină la evitarea amestecării în schim bul fruntaş pe Birău care au contri
torilor. Deschide dula materialelor. datorită secţie, ne explică, deşi buit mult la obţinerea In mijlocul comunei Teliuc, s-au umplut încă de aseară s
pul metalic, răsfoieşte marcării necorespunză puţin necăjit din cauza aproape de drum ul ce duce spre
filele unor dosare şi ne toare. Ş i lot privind unor declanşări, că m ui rîvnitului titlu de Ghelar, o firmă frumos lucrată de sticle din butoaiele aduse îtnn '¦»
prezintă unul din cele activitatea colectivului succesele din luna cu schimb fruntaş. iţi atrage p r iv ir e a U n ita te a
cîteva planuri de mă pentru îmbunătăţirea rentă se datoresc însu T.A.P.L. — 97 — Restaurantul cursul zilei de ieri şi s-au pus
suri tehnico-organizato- calităţii 'trebuie să a- fleţirii cu care munceş In lu curentă, pînă „Cerna”-Teliuc.
rice. Comentăm puncte mintim că în pre te întreg colectivul, a- în ziua de 24. schimbul apoi la gheaţă. Ele conţin exact
le din plan. zent producţia fiecă lenţief respectării în r pectiv avea laminate Interiorul restaurantului e fru
rui schimb e marcată tocmai a procesului mos, chiar atractiv. Pardoseala 500 de grame ca şi o halbă. în
— lată — spune el cu un semn distinctiv, tehnologic. peste plan 1-605 tone, de ciment proaspăt spălată, me
— una din măsurile de ceea ce perm ite cu cu 275 tone mai mult sele patrate acoperite cu feţe de schimb se înlătură timpii morţi,
mare eficacitate. „în noaşterea exactă a — A u fost zile cînd decît schimbul următor culori diferite şi desene frumoa
tocmirea fişei tehnolo schimbului care a pro an avut chiar 12 bare se, te îmbie să ocupi un toc pen berea o servim în acest fel de la
gice pentru fiecare pro dus rebut. pe platformă, aşa.că vă al lui Alexandru Cîra. tru a fi servit.
fil si sem ifabricat”. De puteţi da seama în ce Acest remarcabil suc gheaţă şi foarte repede.
şi în fiecare lună am Bineînţeles măsurile ritm se munceşte. ces s-a datorat sporirii In interior sînt numeroşi con
obţinut realizări fru simţitoare a indicelui sumatori. Pentru cîteva clipe am intrat
moase în ce priveşte sini multe şl privesc toa Intr-adevăr, şă lu de productivitate al la
calitatea produselor, to te sectoarele de activi crezi concomitent cu minorului. In perioada La bufetul restaurantului, u- împreună cu responsabilul în bi
tuşi, această problemă tate ale secţiei. 8-10-12 blumuri nu e respectivă. în fiecare temistul Dumitru Bulorda ser
a stat în permanenţă lucru uşor. Anul tre oră. colectivul secţiei. a veşte cu promptitudine din pre roul său. Să ne oprim un minut
în atenţia colectivului. Concomitent cu preo cut prea puţini se gîn- laminat în medie peste paratele reci şi aperitivele ce se
Acest an, socotit la noi cupa; ea pentru îm bună deau la posibilitatea a- 25 tone mai mult decît găsesc aici din abundenţă. în faţa cifrelor ce-i şiau în faţă.
anul calităţii, vrem să-l tăţi- ¦ calităţii produc cestui lucru. $ i ial.ă-1 avea planificai: cel al
încheiem cu rezultate ţiei, la laminorul de acum înfăptuit. deşi schim bului din care fa De aceeaşi conştiinciozitate şi Planul pe ultimul trimestru a
cit m ai frumoase. 650 mm. din Hunedoa m ulţi oameni sînt în ce parte şi Augustin pricepere în deservire dă dovadă
ra se dă o bătălie su s concediu. Birău aproape 31 tone şl ospătarul Ioan Rădulescu. La fost realizat în proporţie de 115 •
...Şl rezuttatele se ţinută în vederea depă pe oră efectivă peste o masă serveşle o ciorbă, dinco
văd. In luna trecută re şirii în cit mai mare Faptul însă nu sur plan. lo o varză cu carne de porc, ta la sută, iar planul lunar, nu/rial î
butul a fost redus la a- măsură a planului de prinde în secţie. Cu o altă masă o sticlă cu vin şt
proape jumătate din producţie. Pentru aceas noaşterea în amănun Creşterea lună de lu apă minerală. în primele două decade din lu- <
cantitatea admisă. Nici ta toate schimburile a- ţime a operaţiilor (în nă a productivităţii a-
în ;,dle nu se stă rău. plică Iniţiativa născută treg colectivul învaţă), gregalului a făcut ca — O halbă cu bere vă rog — lie, cunoaşte o depăşire de 15 la <
Complexul de măsuri într-o adunare de par faptul că la posturile pînă la data respecti se aude comanda unui cetăţean.
luate în acest scop, atît cheie sînt puşi oameni vă, secţia să r l u' sută. j
tehnice cft şi organiza tid. către sfîrşitul anu bine pregătiţi, cu mul- peste plan de la înce Peste cîteva clipe, in locul, hal
torice şi-a atins scopul, / “ dragosle de muncă, putul anului aproape bei solicitate apare o sticlă cti Se înregistrează ultimele In- \
înseamnă acest lucru că lui Irecut. de a produce 25,000 tone laminate. bere.
luminătorii s-au oprit explică toate acestea. Aceasta înseam nă că la- trări. ultimele realizări, cînd '
aici? N u! In prezent în fiecare zi cel puţin Ionel Cîndea, mane- minatorii vor să întîm- — Nu e de mirare — ne ex
se lucrează la definiti vrant, la caia de 800. pine ziua de 23 August plică responsabilul unităţii, tova uşa biroului intră utem istul Dio-
10 tone lam inate peste Gheorghe Paciu, larnl- cu angajamentele înde răşul Ioan Paniilolu. Pentru a
plan. E vorba deci de nator, Aurel Hărău, ma- plinite si depăşite, do preîntîm pina întîrzierite în de nisie Farcaş, responsabilul chioş
avlntul oamenilor, de rinţă care în mod sigur
se va înfăptui. servire în timpul aglomeraţiei, cului nr. 1 de lingă staţia de au
iji'w v ' tobuze I.R.T.A.
Colectivul de muncă de la U.R. U.M. Petroşani a redus în luna iu — Deschid rişte o oră şl ju
nie, sub admis, rebutul la toate ca legorille de piese. Succesul se da- mătate şi mal om nevoie de ţi
toreşle şi controlului exigent din partea membrilor C.T.C. gări. chibrituri şl încă de vreo
sulă de silele cu bere din cele
In fotografie: comunistul C a/oi Curca controlînd un lot de piese
um plute Ieri.
Cererea îi esle satisfăcută fără
întîrziere. Utemistul Farcaş este
şi el preocupat in egală măsură
pentru depăşirea planului $i mal
ales de problema bunel deserviri
a consumatorilor.
i ANGHEL
corespondent