Page 102 - 1961-07

nsg 2
Introducerea tehnicii
şi tehnologiei noi — chezăşia
succeselor
In lumina sarcinilor stabilite de
Congresul al ÎÎI-lea al partidului
şl de Directivele G.G. al P.M.R. din
februarie ac., colectivul fabricii
chimice din O răştle desfăşoară o în ­
sufleţită muncă pentru introducerea
tehnicii noi în producţie.
In acest scop. sub îndrum area
organizaţiei de partid, conducerea
tehnlco-administrativă a întocmit
pentru acest an un olan destul de
bine chibzuit, ale cărui obiective,
în mare parte au fost traduse în
viată.
Pentru reducerea consumului de
extract tanant. bunăoară, s-a tre­
cut la introduce­
rea materiei prime
la difuzie, calcu­ P ro g re s u l te h n ic
lată după conţinu­ la ordinea z ile i
tul de tanin ex-
tractibil, dat de la- llllll!!llllillllllllllllü!üiillliiliiiiiihil!i. .niüíHhaeniitüiinimiiiiHiu tam entulul chimic
boratorul central, la respectarea ra ­
portului optim dintre soluţii şi m a­
terie primă, la evitarea stran g u ­
lărilor la pompele de recirculare a
zemuriior, prin punerea în funcţiu­
ne a unui sortator de praf la s ta ­
ţia de măcinare, la asigurarea unei
tem peraturi optime de difuzie prin
încălzirea apei cu aburi la circa 40
de grade C.
Pentru valorificarea deşeurilor
de coajă de molid, în luna iulie a.c
s-a confecţionat şi pus în funcţiune
un uscător rotativ care prelucrează
(usucă) circa 15 tone pe zi, fapt
caie a dat posibilitatea folosirii de­
şeurilor ca combustibil la centrala
termică nr. 2. Tot în vederea valo­
rificării deşeurilor s-au trimis pro­
be la Institutul de construcţii din
Bucureşti spre a se studia dacă a-
cestea pot fi folosite, ca m aterie
primă la fabricarea plăcilor aglo­
merate.
Ca rezultat al m ăsurilor luate,
calitatea extractului tanant s a îm­
bunătăţit cu 4-7 la sută fată de
norma tehnică. De asemenea, în pri­
ma jumătate a anului s-a realizat
o economie la coajă de molid de
664 tone.
in ce priveşte îm bunătăţirea ca­
lită ţi oxizilor galben şi roşu do
iler s-a trecut la îm bunătăţirea a-
lîmentării cu aer in faza de formare,
prin amplasarea mai judicioasă a
distribuitoarelor de aer comprimat
în cuve.
Pe viitor. în scopul măririi capa ­
cităţii de producţie la oxid galben
de fier şi pentru a avea o nuanţă
mai bună (omogenă) s-a întocmit,
după indicaţiile date de IPROCHIM
Bucureşti, proiectul unul omogeni-
TEH NIC IA NU L A G R O N O M
A îndrăgii meseria de agronom
in urmă cu U ani. Cele învăţate
ia cursurile pe care le-a urmai, pre­
cum şi studiul individual permanent
In probleme de specialitate, l-au
ajutai lui Pavel Turcu să devină
anul din cei mai iubiţi şi stim aţi ce­
tăţeni de pe razo comunei unde îşi
desfăşoară activitatea. Nu există
sătean In Toteşti Reia ori Naluţi
care să nu fi prim it cu bucurie sfa­
turile şi îndrumările date de el.
Perseverenţa cu care aplică în
practică cele mai noi reguli agro­
tehnice. i-a adus mulţumirea dato­
riei împlinite. Gospodăriile colecti­
G.A.C. Leşnic are posibilităţi
să obţină rezultate mai bune
Printre primii care au răspuns
chemării la întrecerea lansată de
G.A.C. din Cistel au fost şi co­
lectiviştii din Leşnic, raionul Ilia.
Angajam entele luate de el conţi­
neau măsuri concrete, menite să
’ contribuie la creşterea efectivului de
animale, proprietate obştească.
De cînd a fost lansată chema­
rea la întrecere au trecut cinci
luni. In acest timp, colectiviştii din
Leşnic au obţinut în unele sectoare
de activitate rezultate mulţumitoare.
Efectivul de taurine, care numă­
ra la începutul anului 71 capete,
din care 10 viţele, a ajuns in pre­
zent la 95 capete, din care 27 vi­
ţele. Crescătoria de poici numără
în prezent 98 capete, fată de nu­
mai 25 capete cîte num ăra la în ­
ceputul anului, iar turm a de oi a
fost sporită cu încă 52 oi şi mi­
oare.
Colectiviştii din Leşnic au vîndut
pe bază de contract aproape 18.000
kg. carne de vită, ceea ce repre­
zintă o depăşire a obiectivului din
chemare cu circa 1.500 kg. pentru
flecare 100 ha. teren agricol.
Acest lucru a făcut posibil ca
în primele 6 luni ale anului, nu­
mai din sectorul zootehnic să se
realizeze venituri de peste 124.000
lei, să se împartă ca avans colec­
tiviştilor cîte 6 lei la ziua-muncă.
Rezultate mulţumitoare s-au în­
registrat şi în ceea ce priveşte asi­
gurarea bazei furajele, pentru care
s-au cultivat 10 ba. cu porumb si­
loz, 5 ha. cu sfeclă furajeră, iar
La I. M. Jebea
Pianul depăşii
i foţi indicii
zator şi s-a trecut la construirea ^C In acest an colectivul i. M. "-)
unei noi cuve de reacţie, care vor
fi date în exploatare în acest tri­ ^ Ţebea a obţinut rezultate deose- 1
mestru.
Pentru fabricarea unei piroluzlte f bite Ia toţi indicii de pian. Aşa ^
îratată de o calitate m ai superloa*
ră, s-a luat, de asemenea, o serie C de exemplu, planul producţiei ^
de măsuri tehnice şi organizatori­
ce şi au fost puse în funcţiune o l nete de cărbune de la începutul }
serie de noi agregate. Aşa, de pil­
ţ- anului şi pînă la 24 iulie a 1
dă, s-a introdus în producţie moa­
ra cu bare pentru măcinarea ume­ L fost depăşit ou 1.500 tone câr- ^
dă a materiei prime, s-a confecţio­
nat sortatorul mecanic cu valtuil L bune, productivitatea muncii va-
pentru produsul finit şi s-au luat
măsuri de recuperarea sulfaîului f lorică a crescut cu circa 5 la j
C sută, iar cea fizică cu 2,8 la }
L sută.
^ Rezultate frumoase a obţinut -j
( colectivul minei Ţebea şi în ce }
C. priveşte îmbunătăţirea calităţii 1
de amoniu din ape­ cărbunelui, reducînd cu mult 1
le reziduale de la L procentul de cenuşă, cît şi în -j
piroluzită. Pe de
( ce priveşte reducerea preţului de -j
altă parte, dato­ l cost. Aceste rezultate sînt ro- ţj
rită aplicării tra-
dul muncii întregului colectiv de 1
*• ___î _____ î -1 ___ t x . . se a
precum şi a procedeului de calcina­
re, şi ţinînd o legătură strînsă eu
întreprinderea Electro-Banat Timi­
şoara — printrimiterea de pro­
be pentru a se cerceta comporta­
rea piroluzitei tratate la fabrica­
rea bateriilor uscate — în acest an [ de partid.
nu s-a sem nalat nici o abatere în
ce priveşte calitatea producţiei. (. Dintre cele mai importante ^ tLA A__C__E_S__T_E_OICIXU1RSURI SINT UGRKAATlUUIUTEt ..
b măsuri înfăptuite în acest an j
Secţia maseplastice, pusă în L în scopul sporirii producţiei de } L r > i l i r v . r . ‘ ---------- ------------
funcţiune în anul acesta, datorită r cărbune trebuie amintiiâ intro- 1 1
preocupării conducerii fabricii, şi a [ ducerea în toate abatajele a ] t CANDIDAŢILOR LI SE ASIGURĂ CAZARE
corpului tehnico-ingineresc a reuşit t perforajului electric, măsură care j ( CONTRA COST.
într-un timp relativ scurt să trim i­ t a făcut posibilă reducerea tim- ¦)
tă industriilor alimentară şi farma­ ţ- pului de perforare a găurilor de 1 3 iulie — „Intensificarea lucră­
ceutică produse din ce în ce mai [ mină de circa 5 ori. A fost apli- ^ rilor de recoltare a păioaselor sa r­
bune. Aceasta datorită repartizării ^ cat de asemenea, Ia lucrările «j
la cele patru m aşini de injecţie şi l de pregătire, un nou sistem de )
la cea de inscripţionat a unor mun­ j susţinere — armarea cu inele ) lectivişti” — conferinţă; 6 iulie — munei, conţin cifre şi fapte din via­
citori competenţi cu o pregătire L de bolţari cu umeri. ^
profesională ridicată, precum şi luă­
rii unor măsuri eficace pri­
vind asigurarea îndeplinirii pla­
nului în mod ritmic.
t Comitetul sindicatului, cu < bază al gospodăriei noastre colecti­
Tot ca rezultat al m ăsurilor lua­ t sprijinul conducerii administra- ţ ve” — conferinţă (a fost expusă de
j: tive, a trecut în acest an la ) preşedintele G A.C. din Petreşti. la
te, colectivul fabricii chimice din , antrenarea în întrecerea soda- ) Gontinuînd să desfăşoare acţiuni
^ listă pe profesii a tuturor mun-
Orăştle, ne lîngă îm bunătăţirea sub­ L citorilor, maiştrilor, inginerilor
t şi tehnicienilor. Astfel, în pre-
stanţială a calităţii produselor la >. zent, la mina Ţebea, întreg co-
L lectivul se află în întrecere.
toate sortimentele de bază, în pe­
rioada de la începutul anului şi pînă L Fruntaşi în întrecere pe pri-
!a 20 iulie a realizat planul pro­
ducţiei globale în proporţie de circa (. mu! semestru din acest an s-au .
104 la sută, economiile Ia preţul de 1. situat grupele de mineri condu- -j
cost realizate peste sarcina de plan ^ se de Roman Găsălean, Nicolae a
pe primul sem estru din acest an, L Lăzăruţ, Victor Prundar şi loan 1
ridicîndu-se la peste 1 480.000 lei. t Ana, care, pentru rezultatele ob- ]
Pentru perioada ce a mai răm as I ţinute, au fost recompensate cu j
pînă la finele anului, conducerea [ premii în valoare de circa 32.000 -j
telmico-a dm in istrativă a fabricii lei. Numai brigăzile nr. 18 şi "}
chimice din Orăştle şi-a preconizat t 12, conduse de R. eăsălean şi 1
să traducă în viată noi m ăsuri în C N. Lăzăruţ, cîşigătoare ale Io- ^
scopul îm bunătăţirii continue a ca­ [ cuiui I în întrecere (primul pe ^
lităţii produselor, în scopul îndepli­ L trimestrul I, al doilea pe tri- }
nirii planului la to{i indicii. (_ mestrul 11) au primit drept pre- 1
I, DUMITRU (. mii suma de 14.300 lei. ^
ve 'din raza sa de activitate obţin pe parcele, lucru ce a făcut ca gos­
an de an recolte tot mai mari de podăriile colective de care răspun­
cereale. de să înceapă printre primele din
Anul acesta, pentru combaterea raionul Haţeg recoltarea cerealelor
gîndacului din ^-Colorado, a îndru- păloase.
yşft' m E S P o m m u L m Ca şl el. familia lui Pavel Turcu
mat pe colectivişti să aplice trata­ se numără printre cele mai active
mentul necesar. In felul acesta pe
ogoarele din raza comunei Toteşti, şi harnice fam ilii. cu m ultă dragos­
plantate cu cartofi, dăunătorul nu
o produs pagube.. te de gospodăria colectivă.
Urmărind ajungerea la maturita­ Comuniştii din Toteşti au apre­
te a griului, el a Indicat colectiviş­
tilor să înceapă secerişul acestuia ciat meritele tehnicianului agronom
Pavel Turcu şi au hotărîl cu puţin
timp in urmă, să-l primească în
mijlocul lor.
ANA GLIGOR
pe alte 6 ha. se va însăm înta (în tovarăşii din conducerea gospodă­
mirişti) porumb inasă-verde, asi- riei n-au atras în munca de îngri-
gurîndu-se în medie cîte 12 tone jitorl-mulgători pe cei mai buni co­
nutreţ-m urat pe cap de vacă fura­ lectivişti, cu dragoste de animale,
jată. îngrijitorii care sînt în prezent, nu
depun interes pentru sporirea pro­
Ferma de vaci esie ducţiei de lapte. La grajd, există
neglijata caiete pentru ţinerea evidenţei pri­
mare a producţiei. Ele stau însă
La începutul anului, colectiviştii nefolosite, deoarece oamenii nu
din Leşnic deţineau un efectiv de ştiu să le complecteze.
24 vaci de lapte. In loc ca num ă­
rul acestora să crească, s-a micşo­ O greşeală şi mai mare care s-a
rat în ultimul timp cu 3 capete. făcut, este aceea că vacile mul­
Tovarăşii din conducerea gospodă­ gătoare sînt adăpostite într-un
riei colective susţin că această scă- grajd cu totul necorespunzător. Ele
stau înghesuite, nu se pot odihni,
In tre c e re a lipsiridu-le spaţiul necesar, iar în
grajdul construit special pentru ele,
între G. A. C. sînt ţinuţi boii de muncă şi caii.
dere a efectivului se datoreşte unor Greşit se procedează şi în ceea
cauze obiective, că ea a fost influ­ ce priveşte hrănirea vacilor de pro­
enţată de selecţia ce are loc. Un ducţie. Consiliul de conducere al
sîmbure de adevăr ar exista în ar­ gospodăriei s-a mulţumit să re­
gumentele consiliului dacă s-ar ve­ partizeze pentru acestea doar pă­
dea cît de cît o sporire a produc­ şunea, fără a lua m ăsuri ca în
ţiei de lapte. Or despre aşa ceva hrana lor să mai fie adm inistrate
nu poate fi vorba. In lunile iunle- şi alte furaje ori concentrate. Se
iulie, de la vacile gospodăriei co­ ştie că în perioada de vară, furajul
lective din Leşnic nu s-a muls mai de bază este Iarba din păşune. In ­
mult de 60-80 litri lapte zilnic. troducerea în raţia zilnică a unor
Aceasta înseamnă că în medie ar cantităţi de nutreţ, masă-verde ar
reveni 3-4 litri pe cap de vacă fu­ fi influenţat cu siguranţă asupra
rajată zilnic. sporirii producţiei de lapte.
Analizînd cauzele care au dus la Vinovată de această stare de lu­
o producţie scăzută de lapte, tre­ cruri se face şi organizaţia de bază
buie arătat că ele nu pornesc de Ia care n-a analizat în nici o adu­
Faptul că vacile au fost schimbate.
Totul porneşte de la neglijenţă. In nare Felul cum se lucrează la fer­
ce constă neglijenţa ? In faptul că
ma de vaci.
Un caicul sumar, ilustrează în
mod evident pierderile ce le au co­
oR VM vn w v r f lc r a m v rx?i
Acţiuni atrăgătoare
şi bogate
îndrum at îndeaproape de corni-
tetul comunal de partid, căminul
cultural din Petreşti, raionul Sebeş,
şi-a orientat activitatea în aceas- — Jurnal vorbit pe tema „Im por­ De toate, pentru toţi; 14,00 Vitrina cu
tă perioadă spre mobilizarea colec- tan{a îngrijirii culturilor de legu­ noutăţi de muzică uşoară; 15,20 La
tiviştilor la îndeplinirea în condi­
ţii optime şi la timp a tuturor lu­
crărilor din cam pania agricolă de
vară Sînt edificatoare în acest sens
acţiunile ce au avut loc la cămin
în luna iulie. Im­
^ portant de remar­ Căminul cultural
cat (şi aici trebuie în campania agricolă
evidenţiată con­
ducerea căminului de vară
cultural pentru
felul în care şi-a alcătuit progra- ceştia o dau pentru obţinerea unei
mul lunar de activitate) este faptul recolte cît mai bogate.
că nu a fost lăsată să treacă nici
o săpiăm înă în care să nu se des­
făşoare la cămin sau la locul de
muncă una, două şi chiar trei ac­
"J ţiuni în sprijinul campaniei agrico­
le de vară.
Iată doar cîteva din aceste ac­
ţiuni planificate şi realizate în lu­
na iulie a.c. la care au participat
cu interes numeroşi oameni ai
muncii din comună :
1 bări şi răspunsuri, jurnalul vor­
cină de mare răspundere pentru co­
Seară de întrebări şi răspunsuri ţa gospodăriei agricole colective
pe te m a : „Despre porumbul boa­
be şl porumbul siloz” (acţiune des­
făşurată la căminul cultural), 8 iu­
lie — „Cum poate creşte fondul de
căm in), 9 iulie — Deschiderea ex­ culturale bogate în continui, a tră ­
poziţiei pe tema „Metode avansate gătoare. orientate în sprijinul co­
în muncă şi producţii sporite la lectiviştilor, căminul cultural din
ha.”, 15 iulie — „Realizarea sarci­ Petreşti îşi va aduce o eoniiibufie
nilor de plan pe anul 1961 în cen­
trul atenţiei conducerii G.A C.” —
conferinţă (expusă la cămin, ur-
maiă de spectacol artistic prezen­
tat de formaţiile căm inului cultu­
ral), 20 iulie - Consfătuire cu co-
lectiviştii din Leşnic neglljînd fer­
ma de vaci. De la începutul anului
s-au muls doar 6.000 litri lapte.
Dacă fiecare vacă dădea în acest
timp minimum 8 litri lapte zilnic,
în cele 180 zile cîte au trecut de
Ia începutul anului pînă la 1 iulie,
cantitatea de lapte muls ar fi fost
cu cca. 24.000 litri lapte-m arfă mai
mult decît s-a obţinut. Aceasta ar
fi dus la o sporire substanţială a
veniturilor colectiviştilor. De aceea
este necesar să fie atraşi ca în-
grijitori-m ulgători cei mai buni co­
lectivişti şi colectiviste, cu price­
pere şi dragoste pentru această
muncă. în acelaşi timp vacile tre ­
buie mutate în grajdul unde sînt
adăpostiţi acum boii de muncă,
creîndu-se astfel condiţii vacilor
m ulgătoare pentru o îngrijire şi
furajare mai corespunzătoare.
In ceea ce priveşte vizitele pe
care periodic le organizează co­
lectiviştii din Leşnic la alte uni­
tăţi socialiste cu sector zootehnic
dezvoltat (exemplu cea de la Lă-
puşnic) acestea să nu fie făcute
formal, ci să constituie un prilej de
îm părtăşire a experienţei bune şi
de aplicarea ei în practică.
Organizaţia de partid are dato­
ria să îndrume conducerea gospo­
dăriei pentru a-şi îmbunătăţi stilul
de muncă în sectorul zootehnic. Iar
sfatul popular comunal, prin spe­
cialiştii săi, să ia măsuri urgente
şi concrete pentru schimbarea stă­
rii de lucruri existentă la Leşnic,
deoarece aici sînt posibilităţi pen­
tru obţinerea unor rezultate mult
mai bune decît cele de pînă acum.
A. DAVID
!activiştii pe tema „Nici un bot)
pierdut” cu prilejul deschiderii a-
r id (desfăşurată la arie) ; 25 iulie' Vorbeşte Moscova I; 12,25 Din albumul
me în cîmp” (la căm in); 27 iulie —
Cu brigada la arie (program pre­
zentat de brigada artistică de agi­
taţie, ia arie).
După cum se vede. este vorba
****** de activităţi varia-
ie’ a tra Katoare’ ce
au ca principal
scop sprijinirea co­
lectiviştilor în bă­
tălia pe care a
In afară de activităţile de mai
sus, la căm inul cultural au mai
avut loc şi altele m enite să informe­ SNST8TUTUL OE MINE M
ze oamenii muncii din Petreşti asu­
pra situaţiei politice internaţionale
să le dezvolte gustul pentru citit,
să Ie îm bogăţească cunoştinţele
agrozootehnice etc. Mai trebuie
am intit că atît conţinutul con­
ferinţelor expuse şi al celor­
lalte acţiuni (seara de între­
bit, consfătuirea la arie) cît şi tex­
tul brigăzii artistice de agitaţie
sînt strîns legate de realităţile co­
din localitate Prin aceasta, activi­
tatea cultural-educativă desfăşura­
tă do căminul cultural şi-a m ărit
eficacitatea, puterea mobilizatoare
în rîndu' colectiviştilor din comu­
nă.
însem nată la mobilizarea acestora
pentru întărirea economieo-organi-
zatorică a gospodăriei agricole co­
lective, pentru ridicarea bunăstării
lor materiale.
V. CHIŞ
!L3
Comunistul S te f Zaharie
de la secţia tălpuii-finlsat a
fabricii ,.Ardeleana” din A l­
ba lulia se numără lună de
lună printre fruntaşi în în­
trecerea socialistă.
In perioada 1-15 iulie a.c.,
muncind cu sîrguinţă şt pri­
cepere, a obţinut o depăşire
de plan de 50 la sută. dînd
în acelaşi tim p produse de
calitate superioară.
IN FOTO: Stef Zaharie,
’.tcrînd cu maşina de tălpuit.
Concursul
tineretului
In dimineaţa zilei de 23 iulie,
Teiuşul a găzduit faza Intercomu-
nală a concursului cultural-sportiv
al tineretului.
Pe scena clubului muncitoresc
s-au întrecut echipe de cor, solişti
vocali, dansatori şi brigăzile artis
tlce de agitaţie ale căminelor cui
turale din comunele Stremţ, Sin
timbru şi ale clubului muncitoresc
din Teiuş.
Corul clubului din Teiuş, care a
interpretat cîntecele „Te cînt par­
tid“, „Cîntec de dragoste pentru
ţara sovietică“, „Glorie clasei mun­
citoare“ ete., s-a clasificat pentru
faza raională.
Pentru faza raională au fost cla­
sificate şi echipa de dansuri a că­
minului cultural din Strem ţ şi br-i
gada artistică de agitaţie a cănii
nului cultural din Sîntimbru.
Cu aceeaşi atenţie şi interes au
fost urmărite pe stadion competiţi­
ile sportive.
A. OŢOIU
corespondent
Nr. 2051
Din programul de radio
~3v0r IULIE ‘1O96U 1I ştie, cîştigâ l; 16,00 Oameni şi faptej
16.30 Din muzica popoarelor sovietice;
î PROGRAMUL I: 6,00 Melodii popu­ 17.15 Versuri închinate frumuseţilor pa­
lare romîneşti; 8,00 Şcoala şi viaţa;' triei; 18,02 Muzică uşoară; 19,00 Itine-
9,30 Teatru la microfon pentru copii: rarii vechi ş! noi; 20,05 Muzică de dans;'
21.15 Glasici ai umorului: Mark Twain;'
„încleştarea“, prelucrare şi dramatiza­ 22.30 Gîntece de dragoste şi jocuri
re radiofonică de I, Margulius; 11,30 populare romîneşti; 23,10 Muzică de
dans.
operetelor lui Johann Strauss; 13,10
ANUNŢ
Se aduce la cunoştinţa
celor interesaţi că tragerea
la concursul organizat de
şezătoare: „Pe ogoarele dobrogene"; către Comitetul Regional
16,45 Program muzical la cererea oa­ al Femeilor se amină pînă
menilor. mneii aflaţi în staţiuni de la data de 25 august 1961.
odihnă; 19,30 Aîelodii, melodii — emi­
siune de muzică uşoară romînească; Ca urmare, se pot depu-
e buletine cu răspunsuri
20,20 Teatru la microfon premieră „Pa­ pînă la 15 august 1961.
tru sub un acoperiş“ comedie de Smir-
nova şi Kreindel; 22,35 Muzică de
dans.
PROGRAMUL II: 8,00 „In excursie".
Program de muzică uşoară; 8,30 Glu-
bul voioşiei: „Sfîrlează şi Balonaş“;
10,30 Revista presei străine; 12,40 Ac­
tualitatea cultural-artistică; 14,30 Gine
¦*i.—->.r~x•#/—»>ir—*'t/——'*/j—»•r/—->1 ' r/—'»i
0HE0R8HIU-0EJ ]
]
PETROŞANI
ţADUCE LA CUNOŞTINŢA CELOR INTERESAŢI, CĂ CURSU-^
IRILE DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENUL DE ADMITERET
[iNCF.P DE LA DATA DE 1 AUGUST 1961. ÎN S C R IE R I^
1
ŞIMASA^
INFORMAŢIISUPLIMENTARE SE POTOBŢINE LA^
[SECRETARIATUL INSTITUTULUI. TELEFON 116.
A N U N *I
Spitalul de neuropsihiatrie cu sp eciali­
tatea C o p ii Păclişa, raionul H a|eg anga­
jează im ediat:
i muncitor de m alta calificare
cu specialitatea î n construcţii?
zidărie? betoane? mozaicuri şl
faianţă.
i muncitor de înaltă calificare
cu specialitatea in instalaţii de
apă şi canal.
D oritorii se vor ad resa adminisfraţiei svitaSu u
a
prezentînd a ctele de şco ala, calificare şi p ractică
a m eseriei.
VIZITAI! CU ÎNCREDERE
magazinele 0. G. L. alimentara din
Hunedoara, fihelar, Teliuc şi Călări,
care vă oferă un bogat sorti­
ment de
# paste făinoase, orez, gris, biscuifi;
^ produse zaharoase;
® preparate şi conserve de carne;
# conserve de legum e:
# brîn zeturi;
# sem iconserve de peşte, peşte sărai
V şi afu m at;
I ® lic h io ru ri şi a lte băuturi spirtoase.
W /W s A /v w w w v
r-'r-'r r-* r* r*
ANUNŢ
Spifalul unificat Deva angajează:
—¦surori medicale absolvente
cu diplomă a Ministerului
Cu r&ţ vanawsjaw|j ioBe
[ — bucătar calificat
[ — intendent
[ — fochist autorizat
[ In fo rm aţii zilnice în tre o r e le 8 — 11 la A dm inistra- ]
t fia Spitalului Deva. }
& N IU N ir
O.C.Lo Produse indiastrlaie Pev,îs
aduce la cunoştinţă publicului cumpărător,
că a deschis în oraşul Deva, strada
Cuza Vodă nr. 33 un magazin
cu m ărfuri industriale
cu preţuri reduse.
SE POT GĂSI:
confecţii, d if e r it e mătăsuri, fesăfuri d e
bumbac, ţesătură de i î r c ă , tricotaje,
galanterie, încăSf minte p e n tr u femei
şi bărbătească, articole electrotehni­
ce, de menaj,
cu reduceri de preţuri pînă Sa 50 la sută.
Magazinul este deschis ziln ic între orele 7-13 şi l7-20 \