Page 104 - 1961-07
P. 104
l»ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 205Í
Cuvîntarea lui Fidel Castro ULTIMELE ŞTIRI* ULTIMELE ŞTIRI
cu prilejul sărbătoririi
insurecţiei naţionale
HAVANA 28 (A gerpres). ţneprgă înainte unit. In unitatea
După cum s-a mai anunţat, poporului constă invincibilitatea
la m itingul care a avut loc la sa. Istoria revoluţiei noastre este
H avana cu’ prilejul sărb ăto ririi o dovadă că u n itatea este de ne-i LTIMELË ŞTIRI - ULTIME LE $ T I
insurecţiei naţionale, prim ul m i biruit, că unitatea înseam nă
n istru al Cubei, Fidfel Cast'ro, a forţă.
rostit o am plă cuvînt'are. Tocmai de aceea im perialis
C astro a m enţionat că prim ul mul este alarm at' de unitatea N. S. Hruşciov şl L. I. Brejîiev -al 8-lea Drapes ai P. C.
zbor al omului în Cosmos şi in poporului, este neliniştit de fap vor vizita Sudanul
tervenţia trupelor m ercenare ale tu l că diferite organizaţii revo din Japonia a aprotaf proiectai
imperialismului îm potriva Cu luţionare se vor uni într-o sin de program al partidului
bei au coincis aproape în timp. gură organizaţie revoluţionară.
'Am avut po sib ilitatea, a decla Fidel C astro a anunţat că se
rat Castro, să com parăm aceste va crea „Partidul unic al revo
'două evenim ente: unul din ele luţiei socialiste cubane". — Comunicatul comun sovieto-sudanez — TOKIO 28 (A g erpres). TASS ral al C.C. al P.C. din Jap o n ia,
s-a înfăptuit’ în folosul progre transm ite: a făcut bilanţul cuvîhftărilor ros
sului omenirii şi păcii, celălalt Prim ul m inistru al Cubei a MOSCOVA 28 (A gerpres). — mult eforturile Sudanului în ţională, suveranitatea şi integri tite de delegaţi pe m arg in ea pro
TAŞS transm ite: dreptate spre interzicerea armei tatea teritorială a Republicii La 27 iulie, după o exam ina gram ului P.C. din Japonia. El a
— intervenţia laşă şi neruşinată vorbit de asem enea dfespre ca-i atomice şi încetarea experienţe Congo. Eie şi-au exprim at soli re m ultilaterală, delegaţii la subliniat că toţi delegaţii la Con
a mercenarilor — a fost săvîr- racferul socialist al revoluţiei1 După cum s-a mai anunţat, la lor cu această arm ă, şi spriji daritatea cu lupta poporului al Cojigreşul al VIII-lea al P a rti gres, care au luat cuvîntul la
şit de im p e ria lişti, care îşi p ro cumane, subliniind că socialis 25 iulie L. I. Brejnev, preşedin nă cu hotărîre acţiunile între geria n pentru independenţa sa, dului C om unist dim Ja p o n ia au discuţii, au sprijinit pe deplin
puseseră să-şi redobîndească pri m ul nu poate fi introdus cu a- tele Prezidiului Sovietului S u prinse de Sudan îm potriva efec au condam nat cu hotărîre djs- aprobat în unanim itate proiectul proiectul de program .
vilegiile şi m onopolurile din Jtitorul de’cretelor, că socialis- prem al U.R.S.S., şi Ibrahim tuării de către F ran ţa a expe crim inârea rasială din Republi de program prezentat de C.C. al
Cuba. Abbud, preşedintele Consiliului rienţelor cu arm a atom ică în ca Sud-Â fricană, A frica de sud- P.C. din Japonia, program care Delegaţii la Congres au votat
ipuî este rezultatul unui proces Suprem al F orţelor arm ate şi Sahara. vest şi Mozambic, Rhodesia şi deschide m uncitorilor, ţăranilor în unanim itate pentru adoptarea
Poporul cuban, a subliniat în prim -m inistru al Sudanului, au N yassaland. şl tuturor oamenilor muncii ja
îndelungat. Faptul că am denu sem nat la Moscova comunicatul P ărţile au subliniat că men ponezi perspectivele clare ale proiectului de program al P.C.
continuare Castro, a zdrobit tru mit socialistă revoluţia cubană, comun sovieto-sudanez. ţinerea unor bastioane ale colo Relevîhd că relaţiile dintre luptei pentru un viitor fericit.
pele m ercenare la P laya Giron. a d eclarat el, în seam n ă că re nialism ului pe continentul afri U R.S.S. şi S udan se dezvoltă din Japonia. A nunţarea rezulta
Ne vom am inti întotdeauna de. voluţia înaintează spre o orîn- In comunicat se spune că s-a can creează o primejdie perm a pe baza principiilor egalităţii, In şe d in ţa de se a ră din 27
aceste două evenimente, două di|ire socială şi economică so constatat că punctele de vedere nentă pentru independenţa sta înţelegerii reciproce, neam este iulie, Miyamoto, secretar gene telor votului a fost întâmpinată
victorii m ăreţe ale cauzei păcii cialistă. C astro a a ră ta t de a- ale guvernelor U.R.S.S. şi S u telor africane, care au păşit pe cului în treburile interne şi a a-
generale — zborul în Cosmos şi semenea că principiile de bază danului coincid în probleme im calea dezvoltării de sine stă tă vantajului reciproc, guvernele prin ovaţii.
zdrobirea mercenarilor. Şi nu ale D eclaraţiei de la H avana, a- portante ca lupta pentru pace şi toare. celor două ţă r i au co n statat că
este nimic mai ju st decît a con d o p tată în u n an im itate dte po slăbirea încordării internaţiona există o bază largă pentru con Angola : Insurgenţii ataci
feri pentru prim a oară ordinul le, pentru coexistenţa paşnică, Guvernele U.R.S.S. şi Suda tinua dezvoltare a relaţiilor so- neîntrerupt trupele raieniele
„Playa Giron“ prim ului cosmo por, au un caracter socialist. dezarm area generală şi totală, nului au condam nat sever agre vîeto-sudajjeze. Ele şi-au expri
naut din lume, maiorului Iuri In continuare, Fidel C astro a preîntâmpinarea prin toate m ij siunea Franţei îm potriva Tuni m at intenţia de a lă rg i şi de a LUANDA 28 (A gerpres). Acelaşi corespondent anunţă
G ag arin . loacele a unui nou război mon siei la Bizerta şi au sprijinit întări şi pe viitor aceste relaţii Trupele colonialiştilor portu că insurgenţii au atacat două
caracterizat pe scurt rezultatele dial, lichidarea totală şi defi cererile juste ale guvernului tu pe baza principiilor coexistenţei ghezi, înarm ate pînă în dinţi, nu patrule portugheze în regiunea
aFidel C astro a arătat în cu dezvoltării revoluţiei în doi ani nitivă a colonialismului sub nisian ca Franţa să pună capăt paşnice în interesele popoarelor sînt în stare să zdrobească re Kimbela.
vîntarea sa că au fost adoptate şi şapte luni, subliniind că în a- toate formele şi m anifestările oricăror acţiuni care încalcă su celor două ţări, în interesele zistenţa curajosului popor ango
şi se aplică în viaţă principa ceastă perioadă revoluţia a ob sale. veranitatea şi independenţa Tu în tă ririi păcii şi securităţii in lez, După cum reiese din ultim e In legătură cu recentele eşe
lele legi care stau la baza revo- ţinut succese excepţionale aproa nisiei şi ca din T unisia să fie ternaţionale. le ştiri transm ise de agenţiile de curi ale trupelor coloniale por
luţiei şi care au schim bat radi pe în toate domeniile. Vorbind Cele două părţi au subliniat retrase toate trupele . străine. presă, „vasta“ operaţiune a ar tugheze, generalul Mario Silva,
despre speranţele im perialism u că problem a cea m ai im portan Guvernul sovietic a consim ţit matei portugheze, an u n ţată cu m inistrul Armatei terestre al
cal orînduirea social-economică lui de a înfrînge revoluţia prin tă şi urgentă a contem poranei Guvernele celor două ţări şi-au să acorde ajutor economic şi surle şi trîm biţe, care avea ca Portugaliei, a sosit în grabă la
din Cuba. Printre aceste legi foamete, Fidel C astro a subli tăţii — dezarm area generală şi exprim at’ solidaritatea cu lupta tehnic în construirea în Sudan scop „să ocupe cartierul general Luanda pentru a inspecta forţele
C astro a m enţionat în primul niat că aceste speranţe sînt .za totală, în condiţiile unui con de eliberare a poporului a n g o al mişcării de partizani, situat detaşam entelor de pedepsire.
rînd reforma agrară, reforma darnice şi că peste cîteva luni trol internaţional strict’ şi efi lez îm potriva colonialiştilor por a unei serii de întreprinderi in la N am buaugongo, şi să lichide
lipsa unor produse alimentare cient — trebuie să fie rezolvată tughezi, au condam nat ameste ze pe liderii insurgenţilor“, a Colonialiştii portughezi se răz
urbană, naţionalizarea monopo va fi lichidată. A crescut pu te în tim pul cel m ai scurt. cul im perialiştilor în Congo şi dustriale şi în organizarea pre eşuat înainte de a fi început. bună pentru eşecurile lor dcdîn-
lurilor străine, a marii industrii rea de cum părare a populaţiei, au sprijinit lupta poporului con- Patrioţii continuă să atace neîn du-se la represiuni atroce îm po
şi altele. s-a redus considerabil num ărul Cele două părţi şi-au expri golez pentru independenţa n a gătirii de m uncitori şi tehnicieni trerupt detaşamentele portugheze triva populaţiei paşnice. După
şomerilor, a crescut salariul m at ferm punctul de vedere că de represalii. cum scrie ziarul britanic „Daily
Castro a consacrat o parte im real al oamenilor muncii. In pre reglementarea paşnică a proble calificaţi. La 27 iulie insurgenţii ango H erald “ în: m ulte regiuni din An
portantă din cuvîntaiea sa pro zent, a declarat C astro, poporul mei germ ane trebuie să fie rea lezi au atacat c coloană m ilita gola m ajoritatea bărbaţilor au
blemei unirii tuturor forţelor dispune anual pentru cheltuielile lizată neîntîrziat. :-.Q ® 9 9 = ră portugheză între Carm ona şi fost fie exterm inaţi, fie a re sta ţi
revoluţionare din ţară, arătînd sale de 500.000.000 pesos, m ai Negage, au întreprins o seric de şi întem niţaţi. D etaşam entele do
că acest proces necesită o anu m ult decît’ pînă la victoria re Generalul locotenent Ibrahim Declaraţia biroului Politic atacuri încununate de succes în pedepsire nu cruţă nici bătrînii,
m ită perioadă de timp. U nirea voluţiei. Abbud a in v itat pe N. S. H ru ş al C.C. al P.C. francez in legatară îm prejurim ile localităţii Somgo.
ciov şi L. I. Brejnev să vizite ca tratativele franco-algeriene Referindu-sc la agenţia portu femeile şi copiii, prefac în cenu
organizatorică a forţelor revolu In încheierea cuvîntării sale, ze Sudanul. Invitaţia a fost pri gheză A.N.I., corespondentul a-
ţiei începută deja, a subliniat prim ul m inistru al Cubei' a de mită cu satisfacţie. genţiei France Presse anunţă că şă sate întregi.
C astro, va fi peste cîtva timp clarat că orice plan im perialist insurgenţii au atacat Kibala —
desăvîrşită. de înfrîngere a revoluţiei prin Guvernul sovietic apreciază mic centru populat din partea de Corespondentul agenţiei France
foamete sau printr-o agresiune no rd -v est a Angolei. In afa ră de
Cel mai aprig duşm an al re arm ată va fi sortit eşecului. aceasta, corespondentul relatează Presse anunţă că în cursul unei
voluţiei, a declarat Castro, este
scindarea. Poporul trebuie să acţiuni poliţieneşti trupele colo
PARIS 28 (Agerpres). ca de nord, fapt dovedit printre niale au distrus mai multe aşe
„CAUZA CUBEI ESTE CAUZA L a 27 iulie, Biroul Politic al altele de călătoria în Tunisia a zări africane în regiunea Damba,
NOASTRA VITALA" C.C. al Partidului Comunist Fran lui Hammarskjoeld fără mandat la 500 km. de Luanda.
cez a d at publicităţii o declaraţie din partea O.N.U... Această poli
în care sînt abordate problemele tică este în contradicţie cu intere
tratativelor franco-algeriene de la sele naţionale ale Franţei*.
Lugrin şi ale agresiunii trupelor
Concomitent, în declaraţia Bi
franceze în Tunisia. roului Politic se arată că în legă că în tre trupele portugheze şi „Din toate acestea, scrie zia
H AVANA 28 (Agerpres). Ziarul „El Popular“ publică me organizate la 26 iulie cu prilejul Relevînd faptul pozitiv că la tură cu prom ovarea acestei politici insurgenţi s-a produs o ciocnire rul „Daily Herald“, se desprinde
sajul fostului preşedinte al Mexi celei d e-a 8-a aniversări a insu Lugrin delegaţiile franceză şi al colonialiste se accentuează peri în regiunea Ukua, la 126 km. de o singură concluzie: se urm ăreş
L Opinia publică progresistă din cului, Lazaro Cardenas, adresat recţiei cubane. La 26 iulie, în Piaţa geriană au ajdiis la un acord cu colul fascist. Luanda. te exterm inarea populaţiei“.
ţările Americii Latine a sărbăto poporului Cubei. Universităţii din Montevideo a privire la hifetSHElfc de lucru, B i
rit la 26 M ie cea de-a 8-a aniver avut loc un mare miting la care roul Politic : kîfbliniază că astăzi Partidul Comunist Francez chea După cum transm ite corespon Ziarul arată că în Congo au
sare a insurecţiei cubane. ;,In Cuba se hotărăşte acum au participat mii de oameni. Prin este necesar să se duaă tratative mă toate forţele democratice şj dentul din Lisabona al agenţiei sosit 125.000 dc refugiaţi an g o
soarta ţărilor din America L a tre cei ce au luat cuvîntul la mi asupra fondului problemei alge republicane din ţară să se unească Associated Press, insurgenţii a- lezi, în m ajoritate bătrîni, femer
Cu un miting festiv s-a deschis tină, se spune în mesaj. Apărăm ting erau reprezentanţi ai diferite riene : asupra garanţiilor şi sferei sediază trupele portugheze din şi copii.
la Bogota, capitala Columbiei, săp- politica de autodeterm inare şi ne lor partide politice, deputaţi, con şi să intensifice lupta pentru pace to rtul Bcmbe la nord-vest de
tăm îna solidarităţii cu Cuba. In amestec, politica de respectare a de aplicare a autodeterminării Al în Algeria şi în Tunisia, împotriva Intr-un spital dc lingă fro n
cuvîntările lor reprezentanţi ai miş colonialiştilor şi fasciştilor. C arm ona.
cării liberal-revoluţîonare, ai parti integrităţii teritoriale, suveranităţii ducători ai organizaţiilor sindicale geriei. In declaraţie se spune că tieră, scrie ziarul, au m urit a-
delor comunist şi socialist, au !,nu se poate obţine un succes în
sprijinit cu căldură revoluţia din şi independenţei“. şi alţii. tratative atîta timp cît de Gaulle 5*Portugalia pierde războiul proxim ativ 35 la su tă din copiii
Cuba. va urmări ruperea Saharei de A l
„Cauza Cubei este cauza noastră Mitingul a fost urmat de o de geria, va căuta, să impună un sta Angola“ angolezi internaţi acolo.
La Rio de Janeiro reprezentanţi tut privilegiat pentru minoritatea
ai universităţilor din Brazilia au v itală”; — sub această lozincă s-au m onstraţie de solidaritate cu Cu europeană şi va ameninţa Algeria PE SCURT '
remis lui Elio Armenteros, însăr-1 cu o îm părţire“. Este absolut ne
cinat cu afaceri al Cubei în Bra-1 desfăşurat mitingurile şi dem onstra ba, la care au participat numeroşi cesar ca guvernul francez să re BUENOS AIRES. In editura
zilia, un mesaj de salut adresat nunţe la aceste pretenţii colonia Quctzal din Biter.cs Aires a a-
primului ministru al Cubei revo ţiile oamenilor muncii din Uruguay locuitori ai capitalei uruguayene. liste. Numai în felul acesta se L O N D R A 28 (Agerpres). parte. O bservatorii străini lucizi p ă ru t în: lim b a sp an io lă ro m an u l
luţionare Fidel Castro. ppate pune capăt războiului din „Portugalia pierde războiul din consideră că actualele cheltuieli scriitorului romîn Cezar Petrcs-
;©e®e= Algeria. Angola — şi este am eninţată de militare, la care se vor adăuga cu, „întunecare“ în traducerea
La México a avut ioc o gran spectrul falimentului economic“ — pierderile economice, vor duce în cunoscutei scriitoare argentinic-
dioasă reuniune consacrată sărbă .n tiiii“ titlaită la talia Biroul Politic subliniază că gu constată săptămînalul britani- mod sigur Angola, şi împreună cu nc Estela Canto.
torii naţionale a Cubei revoluţio vernului francez îi revine răspun server“ într-o relatare în care ana ca şi Portugalia, la falim ent în cel
nare organizată de Institutul pen-1 CAIRO 28 (A gerpres). De aceea, se arată în declaraţie, derea pentru ciocnirile sîngeroase lizează efectele dezastruoase ale mult doi ani“. PARIS. Nouă algerieni au fost
tru legături culturale între Mexio M alianga, p u rtăto ru l de cu- trebuie să fie convocată n eîntîr de la. Bizerta şi aminteşte în a- războiului colonialist din Angola condam naţi dc trib u n a lu l dini
şi Cuba. La asociaţia ziariştilor din vînt al Partidului naţional-de- ziat o conferinţă pentru proble ceastă ordine de idei că Franţa asupra economiei portugheze. In aceste condiţii, relatează mai Saint-Etienne la închisoare pe
Mexic a avut loc o reuniune con m ocrat din Rhodesia de sud în mele constituţiei la care să fie nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată La două luni de la începerea departe corespondentul, se acumu diferite termene între 2—6 luni.
sacrată însemnătăţii revoluţiei din Liga africană de la C airo a dat reprezentată întreaga populaţie în 1958 de a începe fără nici o sezonului secetos, şi la numai o lează şi complicaţiile politice pen Ei sînt acuzaţi de „aten tat la se
Cuba pentru America Latină şi publicităţii o declaraţie în care africană din Rhodesia de sud şi amînare tratative cu privire la lună înainte de reînceperea ploilor, tru regimul lui Salazar. Exprim înd c u rita te a s ta tu lu i“. Ini realitate
pentru întreaga lume. se spune că după referendumul ale cărei recom andări să fie a- soarta bazei militare. Aceasta este scrie revista, armata portugheză a „neîncrederea şi temerile în viito vina lor constă numai în devo
organizat de reprezentanţii popu probate în cadrul unui referen cauza actualelor operaţiuni mili rul economic, care se manifestă în tam entul m anifestat faţă de pa
In declaraţia Partidului popular la ţie i aborgiene a dtevenit evi dum naţional la care să p arti tare şi constituie o sutsă perm a eşuat în planurile ei de ofc- ' întreaga Angolă“, cum scrie „Ob- tria lor care are atît de suferit.
socialist din Mexic; publicată în dent că populaţia africană abo cipe întreaga populaţie a ţăriî. nentă de conflicte. împotriva patrioţilor, ofensivă de server“ , în cercurile europene s-au
coloanele ziarului „Ovaciones“ ; se rigenă din Rhodesia de sud a care se vorbeşte atîta în comuni produs agitaţii şi manifestaţii de MOSCOVA. La Casa Scriito
subliniază că în America Latină In declaraţie se subliniază că „O asemenea politică, se arată catele oficiale. In acest timp, re nemulţumire care au determinat rilor şi-a început lucrările Co
s-au creat condiţii pentru înfăp respins întrutotul aşa-numitele P artidul naţional-dem ocrat din în continuarea declaraţiei, favori guvernul lui Salazar să intensifice m isia pentru problemele progre
tuirea revoluţiei în vederea eli Rhodesia de sud va lupta cu ho zează penetraţia americană în A fri colta de cafea, foarte importantă activitatea poliţienească. In unele sului tehnic-ştiinţific. Cunoscutul
berării sale economice. propuneri cuprinse în proiectul tărîre şi neabătut pentru drepj pentru finanţele ţării, este ruinată biolog sovietic, acad. K onstantin
turile democratice ale populaţiei şi plantatorii se pot socoti fericiţi Skreabin (U.R.S.S.) a prezentat
de constituţie al guvernului en aborigene din Rhodesia de sud. dacă vor putea strînge a treia
glez şi al autorităţilor coloniale.
oraşe din Angola, au fost înfiinţate referatul „Tineretţd — speranţa
Lumină, spaţiu, noi secţii ale poliţiei secrete. şi forţa ştiinţei sovietice“.
Q lm ie e u o i t e z e de confort fortul călătorilor. Ei au prevăzut
de asemenea şi o repartiţie raţio
! Lăsînd in urm ă un vîrtej de Creatorii navei a constituit-o realizarea motonavei Motonava „Meteor“ are trei sa nală a încăperilor destinate echi „Sunday Tim es“ despre
stropi fin de apă, în care strălu d e călători „M eteor“ , cu o capa loane pentru călători — la proră, pajului.
cesc toate culorile curcubeului, pe cu zbaturi citate de 150 de locuri. Spre deo la mijloc şi la pupă — şi două recenta sesiune a m em brilor
oglinda fluviului plutesc impetuos sebire de „Raketa“, nava „M e cabine separate, toate utilate după Puntea de comandă, în care este
nave de o formă neobişnuită. Sînt Problema folosirii zbaturilor teor“ poate fi folosită nu numai tipul cabinelor şi saloanelor nave concentrată întreaga dirijare a mo „pieţei comune“
motonavele sovietice rapide de că pentru a spori viteza de circulaţie pe fluvii, ci şi pe lacurile mari; lor aeriene moderne. D atorită pla tonavei, se află între saloanele de
lători cu zbaturi subacvatice, care pe apă a fost studiată în multe sau pe liniile maritime de coastă. fonului înalt şi ferestrelor mari, ele la proră şi de la mijloc. A paratele PA RIS 28 (A gerpres). „com u n itatea pieţei com une“ —¦
dezvoltă o viteză de pînă la 85 ţări. Experienţe în acest domeniu Constructorii au reuşit să îmbine sînt pline de aer şi lumină. Feres cu care este înzestrată perm it că In legătură cu recenta sesiune nu au fost' acceptate. Nu a lu ai
km. pe oră. O r, se ştie că pînă nu s-au făcut în Franţa, Elveţia, m ărirea dim ensiunilor noii nave cu trele executate din sticlă incasabilă de la Bonn a şefilor guvernelor fiinţă nici una din organizaţiile
de mult vasele fluviale puteau par S.U.A. şi în alte locuri dar numai zbaturi cu o viteză sporită de cir şl aşezate d e-a lungul întregii su pitanului să conducă nava şi să celor şase ţări ale „pieţei comu „restrînse“ propuse de guvernul
curge pe oră numai 20—25 km. constructorii sovietici au reuşit să culaţie —' de 85 km. pe oră. prastructuri asigură călătorilor un urmărească concomitent funcţiona ne“, săptăm înalul britanic „Sun- francez cum a r fi aşa-n u m ilu l
realizeze cea mai simplă şi perfec cîmp vizual larg. day Times“ publică un editorial „secretariat politic“ alcătuit din
Viteza scăzută a navelor fluvia ţionată construcţie de zbat subac Cel ce vede pentru prim a oară rea tuturor sistemelor, reglînd în care scoate în evidenţă per reprezentanţi a num ai trei din
le în comparaţie cu alte mijloace vatic, care să scutească nava de a motonava „Meteor“ este impre Fotoliile capitonate, de tipul ce funcţionarea motoarelor principale. sistenţa divergenţelor dintre cele şase ţă ri m em bre ale „pie
'ţie transport — aerian, auto sau fe sionat de forma ei neobişnuită. lor din avioane, cu spetezele rar Secţia de maşini o motonavei, si membrii acestei alianţe economi ţei comune“ , şi nici nu au fost
roviar — a dus la micşorarea trafi b|rui rezistenţa valurilor şi care Corpul ei cu suprastructura şi pun batabile, al căror unghi de încli tuată între saloanele de la mijloc ce. „C om unicatul publicat după luate în discuţie planurile fran
cului de aălători şi încărcături în elimină frecarea corpului navei de tea de comandă amintesc mai cu- nare poate fi uşor reglat de călă şi de la pupă sînt ilum inate n a sesiune este atît de confuz îneît ceze de „revizuire“ a alianţei
flota fluvială, deşi aici transportul apă. Cînd nava realizează o anu rînd de un avion decît de obişnui tori, ca şi măsuţele individuale,- tural — lumina de zi pătrunzînd vest-europenii nu prea pot înţe ailan tice în sensul sp o ririi rolu-?
este mai ieftin. încercările de a mită viteză, zbaturile subacvatice fixate de cotiere, creează posibili prin iluminatoare special instalate lege ce vrea să spună — scrie Iul Parisului în conducerea pac
spori viteza prin mărirea puterii ridică corpul ei din apă. Pe măsură tele contururi ale navelor fluviale tatea de-a călători plăcut şi con „S u n d ay Tim es“ . C hiar şi cei tului. Aceasta, datorită opozi
motoarelor micşorau considerabil sau maritime. O impresie de ne fortabil chiar pe distanţe mari. pe punte. care ar fi dispuşi să creadă că ţiei celorlalţi parteneri, în spe
rentabilitatea transportului fluvial. ce viteza creşte, se măreşte şi for uitat lasă ;,zborul“ imensei corăbii Uşile de sticlă ale saloanelor se el anunţă realizarea unui' pas cial — cum subliniază revista!
In afară de aceasta, circulaţia v a ţa de ridicare a zbaturilor. de forma unei ţigări la suprafaţa închid automat, sînt finisate în De trei ori mai repede înainte, îşi pun întrebarea — un — Germaniei occidentale.
selor cu viteză m ărită producea apei. masă plastică şi aluminiu nichelat,- pas în ain te către ce ?“ .
Traducerea cu succes în viaţă si de trei ori De fapt, scrie publicaţia bri In ce priveşte interesele b rita
perturbaţii în regimul normal de Noua motonavă de călători a ferind călătorii de curent şi zgo tanică, analizînd discuţiile care nice, „Sunday Times“ observă
exploatare a arterelor de apă, în- a acestei idei originale a dus la fost construită la uzina ;,Krasnoe mai ieftin au avut loc la Bonn, „F ranţa că guvernul francez şi-a p ăstrai
trucît chiar şi în condiţiile unor realizarea motonavei rapide ;,Ra- Sormovo“ din Gorki. E a are lun mot. Un sistem ingenios de venti este cea care a făcut unele con rezervele faţă de eventuala a-
keta", care dezvoltă o viteză dc gimea de 34,4 m., lăţimea la punte Marea viteză a motonavei „M e cesii“ . Intr-adevăr, constată derare a Angliei la „piaţa «M
contururi ideale ale corpului na 65—70 km. pe oră. In timpul na — 6 m. Pescajul motonavei la lo laţie asigură un flux de aer curat teor“ , posibilitatea de a o folosi „Sunday Times“, nici unul din m ună“, rezerve dictate de dorin
vei, valurile care se formează în vigaţiei acestei nave, cu toată v ite pe fluvii, pe lacurile mari şi pe planurile franceze de accelerare ţa P a risu lu i de a-şi ap ăra inte1-
mod inevitabil spală malurile rîu- za ei mare, nu se formea cul de staţionare este de 2,3 m.; în toate încăperile navei. Chiar şi liniile maritime de coastă, marea a „integrării“ vest-europene — resele economice pe care le-ar.
rilor şi ale canalurilor şi grăbesc ză valuri, întrucît corpul ei iar în mers — de 1,2 m. D ouă eficienţă economică a exploatării planuri prin care cercurile gu primejdui concurenţa britanică.
uzarea instalaţiilor de pe ţărm — nu vine în contact cu apa. motoare principale de cîtc 850 pe arşiţă, în saloanele de călători ei — toate acestea dovedesc a- vernante franceze urm ăreau să-şi Astfel că, scrie „Sunday Times“,
a digurilor şi cheiurilor. In prezent „Raketa“ este exploa C.P. asigură motonavei „Meteor-5 vantajele considerabile ale acestei asigure un rol preponderent în şi în această privinţă este db
tată cu succes pe liniile fluviale o viteză de exploatare de 75 km. este tot timpul o răcoare plăcută. aşteptat „o tîrguială serioasă“,
Pentru a rezolva această proble rapide de călători. pe oră la un tonaj de 52 tone. nave în comparaţie cu navele de
mă — a mări viteza navei fără Pe timp răcoros încăperile motona tip obişnuit. Trebuie subliniat tot
a -i reduce rentabilitatea şi fără a 150 de călători, Corpul uşor, de aluminiu, al odată că „M eteor“ parcurge 1,25
provoca perturbări în regimul de 80 km pe oră navei şi zbaturile sînt protejate vei sînt încălzite printrt-un sistem km. întrrun minut şi oă preţul de
exploatare a arterelor de apă — împotriva avariilor care s-ar pu cost al traficului de pasageri este
ă fost necesar să se realizeze o nar O nouă etapă în dezvoltarea tea produce la acostare prin nişte de încălizre aeriană. dc trei ori mai ieftin.
..vă fluvială de o construcţie prin- flctei sovietice de nave cu zbaturi punţi speciale în console care ser
I cipial nouă. vesc în acelaşi timp şi de platfor „Meteor“ este dirijat Randamentul economic, securita
mă de coborîre pentru călători. de un singur om tea de circulaţie ca şi confortul
modern pe care îl oferă navele cu
Realizatorii navei cu zbaturi zbaturi subacvatice perm it să se
s-au preocupat nu numai de con- afirme că lor le aparţine viitorul
transportului pe apă. (Agerpres).
Redacţia şi adm inistraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75. Taxa plătită în nm oerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul !,6 August'5 Petroşani
