Page 106 - 1961-07
P. 106
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2052
p*a 2 qtvw grtwTPgiirgi b ^^aaMMearatWBTOsinTOgHsraaamrnfo
V ia ţa — izvor nesecat
de inspiraţie
, Cu cîţiva ani în urm ă, cîteva fiind apreciate de vizitatori. In C IA A W >AAAAA/t> NA VWVVVWVVV' — Şl-aşa, hodoronc-tronc, te-al crud adevărate, de care ar fi fost cu un ochi. cînd cu altul spre el,
grupuri de absolvenţi al Institute expoziţia sa s-au întîlnlt compo săturat de noi... Dezertezi bucuros să nu mai ştie. D a t Chiar îl înconjuraseră cu frică, finduind
lor de arte plastice din Cluj şi Bu ziţii de m ari dimensiuni ca „Peri* Mlhaela, 'gospodina, Felul nouă, ce să spun, că nu vroia să mai audă nimic din cîteva boabe de grîu împrăştiate pe
cureşti au hotărît a se statornici n lţa“, distinsă cu premiul II lă Pregăteşte astăzi cina... P e peronul gării din Lupenl, nă ce-i spunea bătrînuL pămînt.
în două centre m ari muncitoreşti Festivalul Mondial al Tineretului şl Felu-ntîl, cu pătrunjel P are-se că-i oel m al buri i pustită de arşi{a 'după-amlezii
ale regiunii noastre: Valea Jiului Studenţilor de la Moscova, „Mi- Coace-n ţiglă drob de miel, nu se mal afla nimeni afară de cel S e închisese în el, melc, îşi în — Eeeh, Ciudane, C iudanel Cum
şi H unedoara. Roadele contactului trea Cocor“ sau „Tîrg pădurenesc“, Felul doi, un proaspăt terci Din nisip şi apă rece j doi. Pavel Bulz, un bătrln miner, şl fundase urechile... Vroia să scape de-l poţi rupe aşa de uşor din Ini
acestor tineri artişti cu viaţă pal alături de portrete ale unor mun Fiert din pulpă de ciuperci; Ioan Ciudan, un tînăr cam de vreo cit m ai tute de fostul lui ortac, ca- mă pe tata Bulz?!
pitantă, plină de robusteţe, care citori fruntaşi şi ţărani colectivişti S-a gîndlt ca felul trei Colăcei frăm întă, zece... I douăzeci de ani. re-i amintea de tot: şl de mină, şt
clocoteşte în fiecare uzină, mină sau compoziţii de pioproţii medii Să servească ceai de tei... de ultimele şuturi, şi de surparea Oare el vorbise aşa ? Ori l-atl
sau atelier, n-au îritîrziat să se ca „Orizontul VI al minei Telîttc“ ...Mlşu face pe-mbufnatu’ Să ajungă şl-acelor Acesta din urmă stătea gheboşat care-l speriase... certat doar propriile gîndurl?!
arate. încă după primul an de do etc. Gă nu e şi... felul patru... Intr-un fel de neclintire ciudată, pe
cumentare, lucrări ca ale lui Ma- ...Să-l împace, pentru el, Care porţii duble vor... cufărul de lemn ptftrat, ca de re D e după geamul biroului de m iş Ar fi vrut să-l vadă pe ortac în-
lyaş Iosif, Silvester Victor, Imling Pozitiv pentru tinerii artişti plas Iată şi-al cincilea f e l: crut; cu cămaşa-t umedă desche care al gării, telegrafistul a- tdreîndu-se să-i m ai vorbească. Dac
Fiieda, Fodor Coloman, Băiaş Sil tici hunedorenl este faptul că aceş Şase gogoşele mici ...Mlhaela, gospodina, iată "la g it şt late de păr negru runcă o privire superficială pe pe el se depărta acum în treaba lui, cu
viu, NagyErvin, Walther Frie- tia se află în continuă căutare de Din ouţe de furnici î scăpate printre degetele palmelor ron, sprel cel doi. Căscă. Apoi se paşi spornici, uşor legănaţi, ca al
drich şi alţii, şi-au g ă sit loc im mijloace din ce în ce mal Intere Dlntr-o păpădie, lapte Pregăteşte astăzi cina... Intre care-şt sirîngea capul. Nici întoarse alene la masa Iul. Telegra
portant în expoziţiile interregionale sante pentru oglindirea realităţii Stoarce pentru... felul şapte, nu d in ţi la şuvoiul vorbelor îm fu l se auzi clar cum începe să ţăcă- marinarilor. Acuş va Ieşi din ga
şi republicane. Creaţii din dome pasionante în mijlocul căreia tră Şi-a mal pus acum la copt !A gătit m încărl vreo zece proşcate de omul care-l dăscălea ne: linie-pund-linle... Zgom otul lui ră şi va coti pe după canton, cairo
niul artelor grafice ale membrilor iesc. Flecare-şi încearcă posibilită O castană — felul opt... părea că punctează însăşi gîndu- oraş, plerzîndu-se din ochi! săi în
cenaclului plastic din Petroşani au ţile în cît mal multe genuri, su Ca să ai de umie-alege... fără-ncetare. rile tînărulul, care stătea pe cufăr forfota străzilor.
fost expuse chiar şi peste hotare biectul ales căutînd sâ-1 rezolve în — Pleacă! Nimeni nu zice să în aceeaşi poziţie, părînd mai atent
(la Moscova şi Londra, Geneva şi m aniera cea mal potrivită. Cei din D ar ea vrea din flecare totuşi la vorbele băfrînului. — Hm > făcu tînărul. puţin în
Leipzig). Succesul acestor lucrări stai cu musai... Dar să nu-ft pară curcat. sim ţind că-i înfloreşte un
constă în faptul că toate oglindesc S ă servească mic şi m are —' rău apoi... Deşt-i ocolea privirea, acum se început de zlmbei amat în colţul
în chip fidel ceea ce este cu ade părea că aşlepla ca minerul să con gura.
vărat nou şi semnificativ în lupta Fără-m ofturi, fără nazuri, — Să-m i pară rău? — inregls- tinue. Ciudat! Chiar avea impresia
plină de avînt a eroicilor mineri 7ră 'mecanic Ciudan. A uzi vorbă... că clclăleala asta, îl aţină frămîn- — H m ! m al zise odată scărpl*
şi siderurgiştl hunedorenl pentru Fără să-l facă necazuri, Cfilar că începe să mă înfurie bo- nîndu-se in ceafă.
construcţia vieţii noastre socialiste. şorogul ăsta!...
Stilul creaţiilor artiştilor plastici Precum face ea, acasă, Apoi tăcu de-a binelea căzu din
hunedorenl se remarcă prin îndrăz nou pe glnduri. sim ţind o încleştare
neală şi optimism. Nu întîmplător, Mamei, mult prea des, la masă... neobişnuită în coşul pieptului, iar
o serie dintre acestea au fost se în urechi o zvicnire surdă.
lecţionate şi prezentate şi la Expo S. IR1MESCU
ziţia retrospectivă de grafică mili — Ce-am făcut. ei ' o r . .
tantă deschisă luna trecută în să cercul literar „I. Slavici" Deva
lile Palatului Republicii din Bucu Păru că aude prima dnlanâ pri
reşti. Dintre aceste lucrări e sufi Valea Jiului cînd vor să exprime O gîndise doar, Insă de t-al fi tarea, că-i linişteşte. Stătea încor mită de la Bulz, acum cîţîva ani,
cient să amintim gravurile în lemn plastic idei şi sentimente surprin citit şl celelalte gîndurl de dinco dat în aşteptare: „Oare ce-o mai după ce abia îl adusese in brigadă.
semnate de Etbel Lucaci — Băiaş se în atitudinile minerilor, folo lo de încleştarea buzelor sau de zice ?” Rătărtsp atunci nlşle scule fără
(„Construcţii noi“ şi „Fete pe şan sesc cu pricepere contrastele create cuta care l se săpa încetul cu în
tier"), litografiile lui M atyaş Io- de alb şl negru în gravură, aşa cetul intre sprîncenele-i groase, de Dar bătrînul se vede că o termi care brigada pierduse aproape un
sif şi linogravurile lui W alther cum la Eftimie Modîlcă, tînărul moţ îndărătnic, n-al fi stat lesne nase cu el. Opri briisc din htrula- şut întreg.
Friedrich inspirate din lupta co pictor al pădnrenilor şi „Oraşul să te pul în locul minerului. lă, în tindă să m al adauge altceva,
m uniştilor în trecut şi azi etc. flăcărilor“, întîlnim pe pînză cu de parcă şi-ar fi dat deodată sea — Măi, Păvălucul ta tii. cum na
lorile luminilor incandescente ale Dar ,.bătrînul” se făcea că nu ve ma că bâte loba ta urechi surde. spălăm acum obrazul?!
In pictură, cu largi posibilităţi oţelului şi fontei clocotlnde din de ţoale acestea şt o da într-ale lui Tînărul mal m ult ghici, decit vă
de dezvoltare, se afirmă tînăru! Ef- cuptoare. cu spălătura, melUînd ca o moară zu, cum fostul sef de brigadă îşi — Cum ne spălăm acum obra
iimîe Modîlcă. Expoziţia personală, neferecată, îneeînduse în vorbe. Se petrece ^nervos 'haina peste umeri zul... — repetă şl acum Ciudan vor
deschisă nu demult la Deva, a fost Desigur, succesele de pînă acum plimba prin faţa cufărului, înainte şl-şl îndeasă cascheta pe cap. li în bele de atunci ale băfrînului con-
pentru pictor un examen trecut cu obţinute de tinerii creatori de arte toarse inie spatele, luînd-o zorit în tinuînd in g in d :
succes, majoritatea exponatelor plastice profesionişti din regiunea şl înapoi, păşind măsurat, toropit lungul liniilor înflerbîntale de soa
Hunedoara sînt demne de luat în de căldură, num ai în cămaşă, cu re, încovoiat, ca sub o povară ¦fără „Eu mi l-am mînjit. eu o să ml-l
SPECTACOL LA A%E seamă. Ele sînt încă o confirmare tunica uniformei într-o mină şt cas a-l mal da măcar un semn de ră şl spăl!"
a faptului că legătura cu viaţa, cu cheta în alta. Din cînd în cînd se mas bun.
Zilele trecute, căminul cultural din preocupările zilnice ale celor ce oprea, îşi schimba cascheta în cea Şi. zvîcnind în picioare, speriind
Zarn a organizat un reuşit spectacol muncesc, pentru omul de artă e laltă mină şl începea să se scocio- — Oare chiar aşa trebuia să se păsările din jur, înşfără fără altă
ger» brigadă artistică de agitaţie, cu deosebit de necesară. rască într-un fund de buzunar, pînă dcsr>'i-/ă ei dol?l... vorbă cufărul pe care stătus« DÎnă
concursul elevilor şi studenţilor aliaţi dădea 'de o batistă mare, roşie, fşl acum şt păşi. hotărît., drept înain
în vacanţa de vară. Spectacolul, inspi ST. FENEŞANU ştergea atunci fruntea brobonită de O sfirşeală u sugrumă suflarea, te, pe urmele ortacului.
rat din viaţa satului, a fost repre sudoare şi-şi începea din nou acel fâcindu-l să se simtă dintr-o
zentat in faţa ţăranilor colectivişti Spectacolul „Pe treptele Vodevil pe scena du-te-vino. însoţit de „predică”. dată singur cum nu fusese nicio — Eh. mOlculiţă. cum să-l pă
aflaţi la arie. dată. Oricum, aici, la mină îşi gă răsesc eu aşa. fără o vorbă bună
revistei“, în turneu prin ţară din Berthelot — „Da. frlcosule, ai dat de greii sise a doua casă. El, orfan, copil măcar ?!?
Selectivul acestei formaţii de tineri -t 'J ¦9 , ¦ şi acum o întinzi englezeşte...” oropsit, crescut de milă pe la cur
artişti amatori şi-a propus să susţină Ultimul spectacol pus în scenă viştilor din două gospodării agri Vodevilul într-un act de V. Potiom- ţile oamenilor, de-odată şi-a găsit ...In jurul lui parcă totul se în
astfel de spectacole iot timpul cam de către artiştii Teatrului de stat cole colective care au obţinut fru kina ?i H. Hersonski „Fetişcana de pe Vocea minerului era sugrumată. o familie... De la început Bulz, bă- viorase de acum De către munte
paniei de vară. de estradă din Deva intitulat „Pe moase succese în campania agri strada noastră" se bucură de aprecie Paria ochelari de soare pe care din trînul, îl fusese ca un iată. iar or începea să sufle o boare răco
treptele revistei“ (muzica de N. colă de vară, cele mai reuşite ta rea publicului din regiunea noastră, vreme \n vreme cînd îl ostenea gu tacii ceilalţi ca nişte fraţi... roasă înmuind căldura.
M. SZ1LAGY Kirculescu şi V. Veselovschi, texte blouri ale spectacolului amintit. fiind una din lucrările care reflectă ra, sl-l lua să-i şteargă, clăilnînd Cîteva vrăbii. ciripind zgomotoa
corespondentă de Bogdan Căuş şi Mihai Maximi- viaţa din satele colhoznice ale Uniunii a Părere ’de rău din cap. se. se lăsaseră în zbor nu departe Omul cu fruntea mîngîialâ do
lian), a fost prezentat în regiunea Incepînd de la 7 august, Teatrul Sovietice. de cel rămas stingher pe peron, Unt, se opri o clipă, ascnlltnd rhe*
noastră de 38 de ori în localită de stat de estradă va pomi în- Pus în scenă de colectivul artistic Tînărul, 'care-l cunoştea prea bi sperilnduri glndurlle. marea stridentă a unei sirene ci
ţile Deva, Hunedoara, Brad, Orăş- tr-un turneu prin ţară al cărui Iti al căminului cultural din Berthelot, ne, ştia ce vasăziră ncesie gesturi: începuse să sune dinspre mină.
tie, Vulcan, Lonea, Petrila şi Lu- nerar străbate 52 localităţi şi care raionul Haţeg, un colectiv harnic şi făcea însă De nlznaiul părînd 'că Ţopăind nehotărîte privind cînd
peni. va dura pînă la mijlocul lunii oc faimos, spectacolul a fost apreciat de striveşte din cînd în cînd cale o IRIMIE STRAUţ
tombrie. Dintre cele 120 de spec public. înjurătură intre buze. Asta arăta
Solicitat de public, spectacolul tacole ce vor fl prezentate cu acest că-î stăpînit de o "ciudă care-tl vhie-
va putea fi vizionat pînă la 7 au prilej, numeroase sînt programate Profesorul Ion Glodeanu, instructo niotdeauna citit eşti. zdrobit, de ă-
gust a.c. cu prilejul celor 4 spec în importante centre muncitoreşti rul formaţiei şî interpretul Iui Jurov, mărăcinnea unei înfrîngerl. Era su
tacole ce vor mai fi date în Deva ca Reşiţa, G alaţi, Tohan, Oraşul a dat spectacolului o notă regizorată părat ş! pentru că pricepea că îh
şi Hunedoara. Tot pînă la data Victoria, Clsnădie, Cîmpia Turzii corectă, finind seama de posibilităţile cicăleala asia eraţi prea "multe Iti-
de 7 august a.c. ansamblul Tea şi altele, în marile oraşe ale ţării. existente. La punerea fa scenă a vo
trului va prezenta gratuit colecti- devilului au contribuit în mare mă Un nou siudi© a!
Turneul prin ţară va constitui sură şi Meiania Gozma, în rolul zo-
pentru membrii ansamblului tea otehnicienei Maşa, Ion Gavrilă, în ro actorului am ator
tral din Deva şi un bun prilej de lul tractoristului Fedea, Gomei laco-
Consiliul artistic al clubului „Fili-
mon Sîrbu" din Hunedoara a hotărît
de curînd să înfiinţeze un nou studio
al actorului amator, după modelul ce
lui înfiinţat la clubul „Siderurgistul“
din aceeaşi localitate, în scopul îmbu
nătăţirii activităţii echipelor de teatru
şi brigăzilor artistice de agitaţie ale
constructorilor. Activitatea studioului
îm bogăţire a cunoştinţelor de cul boni, în roîul mecanicului Semion Ka- urmăreşte totodată ridicarea nivelului
tură generală şi a pregătirii pro zovskî, şi Ion Damian în rolul lui de cultură generală al artiştilor ama
fesionale. In acest sens, conducerea Sereda. tori, concomitent cu desăvîrşirea mă-
teatrului a hotărît ca pe parcurs, estriei lor artistice.
între spectacole, să fie vizitate m o Mai mult irebuia să se insiste pe
rolurile Tania, Eropkîn şl Katia. Se va preda în acest sens bilunar,
numentele Istorice şi ale naturii, Cu toate lipsurile inerente începutu un ciclu de lecţii de istorie al tea
muzeele, expoziţiile etc. situate în lui, spectacolul artiştilor amatori de Ia trului, de teorie şi tehnică dramatică,
localităţile prevăzute în itinerar Berthelot dovedeşte că şl în această de către specialişti din partea Şcolii
sau în apropierea acestora. In ace perioadă a lunilor de vară, acolo unde populare de artă şi Teatrului de Stat
laşi scop, membrii colectivului tea există voinţă, dragoste de muncă, re „Valea Jiului“ din Petroşani, Teatru-
tral vor participa la un concurs zultatele muncii artistice depuse de fui de stat de estradă din Deva etc.
„Cel mal bun din zece" organizat căminul cultural sînt bune. Cu toate Printre lecţiile mai importante care
de conducerea teatrului pe m argi că piesa putea fi jucată şi mai bine, se vor ţine, începînd cu data de 2 au
nea cărţii „Istoria teatrului romî- în sensul ridicării calităţii artistice, gust a. c. se numără cele întitulate
n e s c C o n c u r s u l se va desfăşura formaţia de teatru din Berthelot a „Realismul socialist în artă“, „Tea
cu public în Bucureşti, Cluj şi Iaşi dobîndif o experienţă ce-i foloseşte în trul, o tribuni a ideilor înaintate",
prezentările sale la Festivalul regional „Teatrul romînesc înainte şi după
de teatru „Aniversarea Republicii" din 23 August 1944“, „Importanţa studi
Folclor huootiorean acest an. ilor de pantoniimă", „Despre dîc-
E. USKAR 1 ţie“ etc. t
Floricele din fereastră P O S T A R E M T A C T IE fl "D e pe plaiuri
Floricele din fereastră W V'
S-a schimbat azi viaţa noastră,
Nu-i cu lacrimi rourată. Nie. Şerbănescu ţS eb eşel). mele actualităţii. Şi în ceea ce lui şi limpezimea im aginii cea prahovene,,
Nici de biruri încărcată. Încercarea de poezie „Şi dacă“ priveşte tehnica versificaţiei vă intitulată „Dragului partid“. Con
Ci-i ca stupu-mbelşugată aminteşte prea mult de vestitele diţi unele succese. Ritmul e mai tinuaţi să scrieţi în acest gen, în Luni, de la orele 18 şi 21, lă
Şi cu soare înflorată versuri ale marelui nostru Emi- adecvat, rimele sînt mai bine ale stil popular, fără a vă lăsa însă Teatrul de vară din Deva, orches
nescu. E foarte bine să învăţăm se, im aginile m ai clare. Ceea ce prea mult pradă muzicalităţii ver tra populară „Flacăra Prahovei” g
Auzită de 1 MARINESCU de la maeştrii literaturii noastre, face însă ca poezia să nu poată sului, în dauna ideilor. Filarmonicii de stat din Ploieşti va
în îghiu-AIba e chiar o obligaţie pentru tinerii fi publicată, e sărăcia lim bajului
scriitori începători. Nu se admite folosit, abundenţa de cuvinte teh- Ioan Receanu (B rad). In cro prezenta două concerte de muzică
Pe V alea H afegului însă să reiei de la aceştia ace nicisite, alăturarea nepotrivită a nica spectacolului „Scrisori de populară romînească intitulate „De
leaşi mijloace artistice (metafo unor neologisme (colos, graţie dragoste" ar fi trebuit să trataţi pe plaiuri prahovene”.
Pe Valea Haţegului re, com paraţii, expresii etc.), cu etc.), alături de provîncialisme mai pe larg despre modul în care
Dulce-i viaţa omului, alît mai mult cînd tem atica abor de strînsă circulaţie (budane) sau regia a reuşit să reliefeze m esa Sub conducerea dirijorului Geor-
Munceşte n gospodărie dată e nouă. Fiecare poet trebuie chiar arhaisme (han, caftan etc.). jul piesei, în ce măsură s-au în ge Botez, vor evolua în scenă S
Viaţa bună să îi fie. să-şi găsească propriul stil, pro cadrat actorii în roluri etc. Im serie de artişti apreciaţi.
La Toleşti sau Rîu-Bărbat pria modalitate de a rezolva ar A. Petru (O haba). Cîntecul tri bogăţind cronica în acest sens, ea
ŢM drag să te plimbi prin sat. tistic o anumită problemă ivită în mis nu întruneşte calităţi artis va putea fi publicabilă. Printre soliştii vocali care vor dă
Iar prin Sîlvaş daca treci procesul de creaţie. tice şi nici un conţinut ideologic
Nn-ţi mal vine ca să pleci .. de nivelul unei creaţii care ar pu Petru Toma (Alba lulia). Por viaţă program ului se num ără Ale
Auzită de CLEMENTE CONSTANTIN Gh. Constantin (D eva). Poe tretul literar „Educatoarea" este
zia „O noapte pe combină" con tea să vadă lumina tiparului. construit simplist, nereuşind să xandru Grozufă, Artist Emerit al
de la ARON DRAGIIIG1 stituie un pas înainte în căutarea
Măceu-llaţeg căilor spre un stil propriu, dove Stâncii Silvia (L om an). Din Individualizeze suficient persona R.P.R., Ion Zlota, Laureat al Pre
dind un îap t J’T>bncurător: o apro
STRIGATURI piere mal curajoasă /le proble cele trei poezii trimise redacţiei jul. Pentru a-l îm bunătăţi, vă miului de S tat, Ion Luican, Dajî
Draga noastră colectivă se remarcă prin căldură şi sin sfătuim să cereţi ajutorul cercu Moîsescu, Ioana Şerban şi lea Bll-
Tralu" vieţii azi ni-1 sc h im b ă ;
Masa i plină de bucate ceritate, prin cursivitatea verso lui liierar din localitate. daru. >
Pentru zilele lucrate
Solişti instrumentişti care merită
Auzită de I MARINE’’0 1
In Chilid — Hajeg a fi reţinuţi sînt artiştii Maghefii
> PEISAJ INDUSTRIAL MINIER. Gheorghe, lăncii Nicolae, Puiu Şte
Linogravură de Scu-ly Fellcin, cercul de a rte plastice „M inerul’’ fan, loniţă şi Vasile Tudor, Nifj
rWn L a peni.
Vădeanu şi Mânu llie.
