Page 107 - 1961-07

DRUMUL SOCIALISMULUI
La înălţim ea încrederii
...Vagonetarul Colda Alexandru
alege de zor şistul vizibil căzut din
rostogol in vagonetul cu cărbune.
D upă ce term ină de făcut operaţiu­
nea respectivă, se îndreptă spre
rostogol pentru a încărca alt vago-
net. N-apucă insă să termine de în­
cărcat vagonetul, cînd auzi o vo­
ce binecunoscută:
— Sandule, eşti chemai după şut
la biroul organizaţiei de partid.
— E u? întrebă mirat vagoneta-
ruL
— Da, iu in persoană.
După şut, Colda s-a spălat repede
ş i a plecat spre biroul organizaţiei dc
partid. Lingă uşă, Colda s-a oprit
ezitind.
— La drept vorbind de ce m-o
ţi chemat? Ce am făcut?... se în­
trebă e i
— Să ştii că discuţia cu Dcme-
ter baci... îşi spuse în gînd.
Bătu apoi cu curăţ de cîteva ori
in uşă şi Intră.
— Noroc bun!...
— Noroc, tov. Colda, răspunse
secretarul organizaţiei de bază. Ei
— zise acesta după o scurtă pau­
ză — cum merge treaba? Ai de­
păşit planul astăzi? Cred că n-ai
dat şist in cărbunele trim is la su­
prafaţă ?
Colda îşi aruncă în treacăt privi
'ren ruin sediu şl în cep u :
— Apoi, tovarăşe secretar, mun­
ca merge bine, dacă te străduieşti.
S i mie îm i place munca... Depăşim
şi clanul, dăm si cărbune bun...
Cu aceste vorbe vagonetarul
Colda aştepta cu nerăbdare ca se­
cretarul organizaţiei să intre în
fondul problemei, pentru care fu­
sese chemat.
Comunistul Laszlo Ştefan, îşi
adună cîteva din dosarele întinse
pe birou. îşi ridică privirea către
tinăr şi i se adresă prietenos:
— Ţi-ai exprimai dorinţa către
Demeter baci, m aistrul cu care lu­
crezi, că vrei să devii candidai de
partid. Noi am făcut un mic bilanţ
al comportării d-lale în producţie
şi în viaţa de toate zilele şi soco­
tim că ai putea să devii un bun
candidat de partid. Ce zici ?
— E u .J? Ce să zic? Doresc de
m uli acest lucru. Am citit docu­
mentele de partid şi in ele se spune
că în partid trebuie să fie primiţi
cei mai buni dintre cei buni.
— Asta aşa este. numai că noi
considerăm că şi d-ta faci. parte din
categoria unor astfel de oameni.
De atunci secretarul organizaţiei
de bază personal, ca şi alţi comu­
nişti a început să se ocupe de va­
gonetarul Colda Alexandru pentru
loan Frăţil-ă, ue ,a ->ec(ia
lălpuit-finisat a fabricii „Arde­
leana” din Alba lulia, este
lună de lună fruntaş în între­
cerea socialistă. In prima de­
cadă a lunii iulie el a obţi­
nut o depăşire de plan de 60
!a su tă, iar produsele confec­
ţionate de el au fost de cea
mai bună calitate.
Fier vechi pentru oţeăăris
In acţiunea de colectare a fierului
vechi, colectivul atelierului mecanic
din cadrul întreprinderii miniere Deva
a predat I.C.M.-ului încă 3.800 kg. fier
vechi.
De la începutul lunii martie şi pînă
în prezent, muncitorii acestui atelier
au colectat şi predat 26.990 kg. fier
vechi.
I. IAN CU foarte bune. Oxigenul, scum p şi
corespondent
In e x c u r s ie
Prin grija secţiei de învăţământ şi
eultnră a Sfatului popular regional, în
ziua de 20 iulie a.c., cadrele didactice
care se află în Deva la cursul penfru
definitivat an făcut o excursie în ora­
şul Hunedoara.
Cei 130 de excursionişti .au vizitat
principalele secţii ale • combinatului:
oţelărnîe, lannnoareîe, oocseria, Turna­
tele.
La sfîrşitul vizitei, excursioniştii s-au
M iluit -cu Eroul Muncii Socialiste Şte­
fan Tripşa.
VIOREL POPA
directorul căminului ctiltejnU din
1' Dineul -Mare, raionul Orăşîie
a-l ajuta să devină candidat.
...De la discuţia avută cu secre­
tarul organizaţiei de bază a trecut
mai mult timp. A fost pus în discu­
ţia comuniştilor din sector. In adu­
narea generală, la întrebările pu­
se de comunişti, Colda Alexandru
a răspuns cu multă claritate, si­
guranţă şl nromntitudine. In pro­
ducţie nu rămîne niciodată în ur­
mă. Calitatea a devenit pentru el
o preocupare permanentă. Califica­
rea şi-o ridică mereu. L a şcoala
medie serală se prezintă totdeauna
bine pregâSt.
Faptele lui Colda Alexandru în
muncă şi în viaţa de ţoale zilele
erau cunoscute de fiecare com unist
în parte„ as'tfel incit acestora nu le-a
fo st greu să-l caracterizeze şî să-şi
spună părerea dacă merită sau nu
să fie prim it în rînăurile candida­
ţilor de partid.
— Pe Colda Alexandru îl cunoaş­
tem aproape fiecare — a spus la
adunarea de partid comunistul Dră-
g h id Josîf. Eu, de pildă, care am
m uncit mai. mult ca el, n-am de
spus decît cuvinte de laudă; e un
om al datoriei, conştiincios şi d is­
ciplinat în mutică şt ca dovadă este
faptul că n-a existat uită brigadă
m ai bună ca !brigada lui în ceea ce
priveşte calitatea cărbunelui. Tot
aşa munceşte şl la şcoala serală.
Găsim la el şi spirit colectiv, to­
vărăşesc Şi combativitate, modes­
tie, şi corectitudine. A sta e o do va ­ pecte angaiam entele Întâie în ziua
dă că organizaţia U.T.M. .a crescut
un om adevărat.
De aceea eu zic că m e n tă :să-i
acordăm încrederea de al prim i în
rîndul camiidatMor. S în t convins
Rebut sub admis
Asigurind echipele turnătorii al uzinei
cu materii prime şi „Victoria” din Că-
materiale în mod rit­ lan au redus re­
mic, reparînd utila­ butul la turnare în
jele la timp, munci­ această lu n ă la 0,72
torii, maiştrii şi in­ la sută, faţă de 2,70
ginerii turnătoriei de la sută cit !prevede
Tontă din sectorul admisul.
Succese ale sondorilor
In întâmpinarea zalei de 23 Au­
gust, harnici! sondori de la în tre­
prinderea de explorări din Luperii
obţin noi succese. Antrenaţi în în ­
trecerea socialistă, m uncitorii de
pe şantierul Bănbăiterai, membri ai
brigăzilor de la sondele 3634,
5641 .şi 5656, au reuşit să foreze
timp de 3 zile din luna iulie nu-
3 -z iW -m l n e M á -m iflú y -
La secţia ll-a Jurnale, fiecare
kilogram de materie primă eco­
nomisit, fiecare oră cîştigată în
producţie, fiecare procent de îm ­
bunătăţire a calităţii se transfor­
mă in firişoare de argint, îngro-
şînd n u l economiilor.
Prim topitorul comunist Victor
Pali a observat că la operaţia de
perforare a furnalului se consu­
mau cantităţi mari de oxigen —
tile 2-3 tuburi la fiecare descărca­
re. E l !a propus conducerii secţiei
folosirea unui m u procedeu la
desfundarea şticului, înlocuindu-
se oxigenul cu aer comprimat.
Noua metodă a dat rezultate
greu de manipulat, a fost com­
plet înlocuit In plus, s-a îm bună­
tăţii sim ţitor procesul de elabora­
re a fo n te i; munca oam enilor -o
fost mult uşurată, lată o picătu­
ră în izvorul economiilor.
Lăcătuşul comunist N afan laş-
cişin şi tovarăşii săi de muncă
iGrigore D ărăm aş ş i Fmncisc
N agy, n n se împăcau -cu faptul că
operaţia de înlocuire m funiilor
defecte de ia skipurile furnalelor
d u m S-HO m e . M ulte n o p ţi n-au
dormit ei liniştiţi Pînă ia urmă,
nu reuşit :să ¦construiască <o in sta ­
laţie sim plă cu lajuiomi căreia o-
neraţia !amintită se efectuează în
2-3 ore. F-7 ore tecm am isite la
schimbarea fiecărei funii defecte.
/Asia însoarnnă m furnalul !func-
ţkm eazâ 6-7 ore în plus. A lt iz­
vor1
Din însărcinarea organizaţiei
nag. 3
FOILETON m p n o a m m i bl
că nu ne va desm inţi încrederea pe Agronomi.. în industrie
care noi comuniştii acesta orga­
Dedicat unor absolvenţi de institute şi şcoli tehnice agricole din i 31 IULIE 1961 „George Encscu"; 15,00 Muzica din
nizaţii i-o acordăm. 'regiunea noastră care au altfel de îndeletniciri decît cele pentru care) «!¦!pere; 16,30 Vorbeşte Moscova I; 18,05
Cu acest prilej, m ulţi comunişti 'au învăţat (exem ple: P. Cristea este administrator de cantină la i PROGRAMUL 1 : 6,45 Jocuri popu­ Muzică din operetele lui Lehar; 19.30
>Petroşani, Gheorgiie M ihăilescu — inginer viticol — este... m aistruS lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: Inovatori şi inovaţii; 20,30 Carnet de
au luat cuvîntul şi flecare şi-a spus 1de canal-ape la J. G.O. P etroşani(!)J Mica A ugusiin — inginer zgronor. J Despre creşterea şi dezvoltarea norma­ reporter; 21,15 'Formaţii participatite la
părerea despre vagonetarul Colda , este... tehnician la U.M. Cu,gir., iar Lipovan Teofil, este inginer ca...* lă a copilulub 8,00 Din presa de as­ cel -de al VMea concurs al formaţi­
Alexandru, l-a u fost arătate unele . probleme de investiţii la Cugir, Balea Radu, Brad loan, Bră- tăzi; 9,30 Tinereţea ne e dragă; 10,10
lipsuri şl slăbiciuni cu care va tre­ nescu Doina, Olaru Victor eic„ cu calificare de ingineri de[ Muzică populară din R.S.S. Utrămea- ilor artistice de amatori pe ţară; 21,30
bui să lupte pentru a le lichida. Col­ ' construcţii agricole, : sînt angajaţi ai I.C .SJi.). nă; 11,40 ©întă „Taraful Gorjultfl"
da asculta cu atenţie. din Tg. Jiu; 12,15 Emisune literară; Scară literară; 22,31 Cîntece lirice;
Agronomi care-ntr-o doară F ără oorso. fără centru — 14,00 -Gălătorie muzicală; 16,15 Note 23,15 Concert simfonic.
— Au dreptate tovarăşii — îşi Cu-aiite treburi se omoară Ce, •sini fraier să fiu „pentru"?!” de lector; 17,30 Vreau să ştiu; 18,00
spunea el în sine. I-a ţinut tara ca-n poală, PiImăv.ara-1 timp cu toane, Muzică uşoară; 19,00 Almanah ştiin­ Buletine de ştirb 5,00; 6,00, 74BO;
I-a purtat din şcoală-n şcoală. Vara arşiţa şî cicloane. ţific; 20,20 Noapte bună, copii: „Una, !11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 20,00; 22,00;
Toţi cei care au luat cuvîntul l-au Le-a. făcut parte de carte La-ntîlnirea cu terenul una singură“; 20,50 Tribuna radio; 23,'52 (program ul I); 12,00; 14,00j
apreciat meritele, calităţile h d po­ Ca la rîndul lor s-o poarte. Ploaia .„şifonează” .. tenul. 22,30 Muzică corală clasică ; 23,15
litice ş i morale, m îm părtăşit a- S-o resfire, de se poate, Irigări asolamente. Concert de muzică uşoară. ,16,00; 18(00; 21,00; 23,00 (progra­
ceeaşi bună părere. Organizaţia l-a Peste ţarinile toate. Lasă pe pantofi amprente, , mul II).
p rim ii în ¦rîndul candidaţilor. Peste grîu peste .secară — Cereale, pomi, furaje —
Zic .„mersi” de-aşa „peisaje” ! PROGRAMUL II,: 12,10 ATuzică SECŢIA PENTRU COLECTA­
Atunci. în faţa adunării, a între­ Ploaie rodnică de vară. Prin „sondaje” şi „.metode” populară romîncască; 13,00 Laureaţi REA Şl PRELUCRAREA ME­
gii organizaţii el a ptm t să ia cu­ Foarte mulţi că-'S ploi că-Lsoamc Chitesc posturi mai comode ţ ai primului Soncuns Internaţional
vîntul : Jşi au .'rostul pe ogoare. Casier sau responsabil TALELOR — L C. M. -
Ca să flem colective Cât de cit -e mai valabil.
— Nu voi uita niciodată aceste Brazdele mai productive; Poate şi-alţii căutai-or HUNEDOARA
clipe, .tovarăşi. E o zi. mare pentru Sub înfierhîntate boite Cuîbuşor de-admlnîstrator
m ine — !a spus el stăpînit de emo­ Stau veghind' lingă recolte. Şi, „nevinovaţi ca pruncii”. AN UN 7 Piaţa Libertăţii nr. 29
ţie„ Vă tnidfm teac dumneavoastră, Pe senin, sau pe vântoasă. Fug de câmp. d e colbul muncii,
întrecu organizaţii pentru încrederea Monca-â aspră d ar frumoasă Se-,,nv.îrtesc” şî se strecoară, !L$*A.A.R. — D eva un economist p rin­
pe care mi-aţlacor ut-o şi vă asigur Cu-a lie treburi se. omoară. Str. Aurei Vlaîen cipal f i n a n c i a r ,
Şi-i strîngi mîna bărbăteşte. Fac de toate-ca să facă. condi fiii respectarea
că mă voi strădui în aşa fşt ca ni­ Om ului .car.e-o-.ndrăgeşte, Important e timp să treacă ! 17 tel. 169 HCM 1053.
ciodată să n-o dezm int, să fiu la Doar ici-colo s în t.. excepţii! Tar cu cugetul — se-m pacă. doi d i s p e c e r i I.
înălţimea acestei încrederi. Unii au alte concepţii; Cu obrazul — d e ! stau „bine” , Angajează urgent:
In principiu — spun că-! bine Mu lie crap ă -de -ruşine
...De atunci multe file d in calen­ Practic nu le prea convine; Că fugind de meserie. ingineri soeiehrtîşli
dar. s - m desprins. Colda Alexandru „Sînt de-acord cu-nvăţătura, Fug (de fapt de-o datorie 1 sau medici veferinari;
.a prim ii. în acest răstim p, si sarcini Dar nu şi cu-agricoltura.
clin partea organizaţiei, d e !partid Parcă de agronomie T. BULBUCANU un şofer pe aufoiu-
Le îndeplineşte rnnsfuneids. • S i de sate-mi arde mie ?
rism 3 M S sau moto- condifii respecta­
Ş i intr-adevăr, prin m unSS H 'de rea H CM 1053
zi cu zl se sire iniesie sS-si res­ îicloSă cu afaş M Z. anexa 4,
cînd a fost v n n -il în ăîndnl candida­ Ie asigura zondifiuni
ţilor de partid, să dovedească prin bune de s a la r iz a r e !
fapte vii, de muncă, cu este ta înăl­
ţim ea încrederii acordate de orga­
nizaţia de partid.
SILVIU R. I0S1FESCU
s
M i ’i# m m >00 C>OCKXX><XX>^OOC<XX><XXX><X>(XX><XX><XX>000<X><X>0<X><X»0Vc - >
Printre echipele Prâe te'nins brigăzile fruntaşe ANUNŢ i
care au redus rebu­
tul la zero, în peri­ La Întreprinderea, minieră Ţebea 'Brigada condusă de Nicolae Lă- G R U P U L ŞC O LA R M IN IE R PETRO ŞANI
oada am intită, se ¦nu­ s-,a făcut bilanţul întrecerii socia­ zăruţ, de pildă, a fost prem iată cu
m ără cete conduse de liste .pe .profesii pe primul semestru 7.700 lei, aceea a lui Rom-m Că- >aduce la cu n o ştin ţa celor in teresaţi că în anul şco lar l9 (3 !-lt)0 2 |
loan Nagy şi îoa- al anului curent. sălean cu 6.600 lei etc. Is e p rim e sc în s c rie ri de c a n d id a ţi p e n tru u r m ă to a r e le tip u r i de;9
dîim Speriosu-
Cu acest prilej, brigăzile de mi­ IOAN GROZA ss c o li; J
neri cîşiigătoare ale. întrecerii au şeful serviciului planificare
fost prem iate cu im portante sume L Ş C O A L A P R O F E S IO N A L A DE U C EN IC I
de bani. l :M. Ţebea
cu o durată de 3 ani pentru urm ătoarele m e se rii;
— FORJORI - TURNĂTORI
m ai cu materiale şi combustibili Gtastructii 'de ta fn ţe pentru muncitorii im Teliuo — LĂCĂTUŞI M ECANICI MONTATORI
economisiţi, riepăşindu-şi în .acelaşi — STRU N G A RI .METALE
timp şi sarcinile de plan. l.n prezent, !pentru m inerii din alte construcţii. întreprinderea de — ELECTRICIEN I LUM INĂ FORŢĂ
— SUDORI
Şi m uncitorii de ta sondele 5471, Teliuc se construiesc 5 .blocuri de explorări miniere „A rdealul“ —
5472 de pe şantierul Dflja-Livezeni,
dau lucrări de bună calitate. Ei au locuinţe cu cîte 12 apartam ente sectorul Poiana Rusca — va da în II. Ş C O A L A T E R M IC A D EP E R S O N A L T E H N IC g
term inat forajul sondelor fără nici
o recartare, reuşind să recupereze fiecare. folosinţă un grup social pentru fa­ cu urm ătoarele m eserii: 5
95 la su tă din util şi 85 la sută
din steril. Tot pentru ei, va începe în cu- milişti, un dorm itor comun pentru — DESEN A TO RI T E H N IC I cu d u rata de şcolarizare 1 a n .^
La obţinerea acestor succese şi-au rînd la Hunedoara construcţia al­ necăsătoriţi şi o nouă cantină ce — EXPLOATĂRI M IN IE R E cu du rata de şcolarizare 3 an i.o
adus contribuţia Florea M arin, Ale­
xandru Petcu, Florea Dinulescu, tor blocuri, însum înd în total 102 va putea deservi 200 de persoane. — PR EPA R A R E CĂRBUNI Şl M IN ER EU R I cu durată d e |
Dumitru Norocel şi alţii. ANGHEL
apartamente. ...b . funcţionar .şco larizare de 3 ani. g
VIOREL STRĂIJŢ La Teliuc sîn t pe term inate şi
muncitor topograî
.: Jnl g III. Ş C O A L A T tH N iC A DE M A IŞ T R I |
Pregătiri
Tmim ds paste m milion iei O cu urm ătoarele m e s e n i; o
penfru noul an şcolar
Deşi înfiinţat de numai două motociclete şi 50 biciclete. g — EXPLOATĂRI M INIERE $
luni ş,i jum ătate, m agazinul foto- Printre acei care şi-au cumpă­
sport (din Petroşani a. făcut vân­ g — ELECTROM ECANICĂ M INIERĂ
zări de peste 1.000.000 lei. rat motociclete se num ără şi to-
varăşîi Nicolae Hor.topan de la g înscrierile la examenul -de admitere se fac. între 1 august şi 3! august.
In acest interval de timp, m aga­ mina Vulcan, fosif iDavid de Ja
zinul a vândut cu bani gata 60 mina Petrila, Nicolae Amza de la „Ia sediul şcolii din strada Gh. Gheorghiu Dej nr. 5, pe baza unei cereri în
motociclete, peste 200 biciclete, ap a ­ mina Uricani etc.
gsoţită de următoarele acte:
PENTRU ŞCOALA PROFESIONALĂ -O
— (certificai de naştere !(copie legalizată,}
Datorită măsurilor luate de către rate de fotografiat «etc. R. BALŞAN — certificai de 7 clase elementare (în original, ^
organele 'Sfatului popular raional Al­ Numai în primele două decade responsabilul bibliotecii orăşeneşti
ba, precum şi de către comitetele exe­ — certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau policlinică, bi
cutive .ale sfaturilor populare comuna­ ale lunii iulie s-au vândut aici 8 Petroşani
le, ia majoritatea şcolilor din raion ’care se va specifica rezultatul analizei sîngelui şî al radioscopiei pulmonare
au fost terminate lucrările de repara­
ş i şi amenajări. Astfel, şcolile din Ss dezvolta reţeaua de deservire — declaraţie ii.p din oare să rezulte starea materială a părinţilor sai
raza comunelor Cistei. Obreja, Mihalţ,
Goşlar, Galtiu, Sîntimbru, M'iceşti, 'susţinătorului legal.
Cooperativa de producţie meşte­ rnirea -comenzilor de încălţăm inte — vîrsta 14-16 ani.
şugărească „Moţul“ din oraşul şi o secţie pentru înrăm at tablouri. Examenul de admitere se va ţine între 1-10 septembrie şi va fi prece-j
!Brad a deschis încă două unităţi
de deservire. Pe strada Lenin a La Gura barza, în cinstea zilei de daf de o vizită medicală care va avea Joc între 1—2 septembrie a. c.
23 August, v a fi dat în folosinţă
PENTRU ŞCOALA TEHNICĂ DE PERSO N A L TEHNIC
Şard, Teiuş, Tăuţi, Cricău, Tibr.u, Crai- fost d ată în folosinţă o nouă sec­ un complex de deservire, pentru Gererea va fi însoţită de următoarele acte:
va şi Viraţul de .Jos sînt de pe acum ţie de croitorie categoria 11-a pen­ construirea şi înzestrarea căruia — certificat de naştere (copie legalizată la şcoală)
gate să-şi primească elevii. tru bărbaţi, iar pe' strad ă 30 D e­ s-au alocat 530.00.0 lei. Lucrările — diploma de maturitate .(.în original)
— certificat -de !sănăiate cu -rezultatul analizei sîngeiui şi al radîosco
Stadiul -avansat al lucrărilor de re­ cembrie s-a am en ajat o secţie d e c - de construcţie la complex se !gă­
paraţii şi amenajări în care se găsesc tro-imecanică. sesc în fază de finisare. piei -pulmonare.
— declaraţie tip din care să rezulte starea materială a candidatului
şcolile din celelalte .comune dau cer­ Ambele unităţi sînt înzestrate cu HORIA POPA
titudinea că pînă la 23 August toate utilaje ş i m aşini -corespunzătoare •elev (părinţilor -sau susţinătorilor legali)
Pe piaţă — legume şişcotiie din raion vor fi .gata pregă­ şi deservite de personal calificat. — vîrsla 17-25 ani.
tite pentru deschiderea noului an de In oraşul B rad se vor mai .des- Lămuriri suplimentare se pol obţine la secretariatul şcolii .zilnic între
Învăţăm,tai chide o secţie foto., una :zsrzwaturi proaspetepri- ? orele 7 15.
*<><v<><^o«&<x>o<><><xxx><xxxxx><xx><>o<xxx><x><xxx><><xxx>oooo<x><><>
1In Fiecare zi, -în staţia C.F.R. * /—'/—r ' v—>1—*1—>1—>/—¦»/—>/—/—>r->,—•/—./—»/—>/—/—»r~'/—>/—* /—»r*** r~* r~^/"“* t—1
Petroşani sosesc mii de kilograme [ INSTITUTUL DE MINE „6H. 3HE0RSHIU-QEJ j
dc zarzavaturi, legume şi fructe
destinate pieţelor din Valea Jiului. l PETROŞANI
de bază, uri colectiv condus de viaţă îndem nul organizaţiei de f Deşi străb at distanţe mari, ‘le­ (A D U C E LA CUNOŞTINŢA CELO R (N TER ESA ŢI,C A C U R S U -j
gumele şi zarzavaturile trebuie să LRILE DE PREG Ă TIRE PE N T R U EXAM ENUL DE A D M ITER E!
inginerul loan Dinu a studiat po­ bază. Graficul reparaţiilor plani- ) ajungă la destinaţie intacte şi [iN C E P DE LA DATA DE 1 A U G U ST 1961. IN S C R IE R IC E ]
sibilităţile de îmbunătăţire a pro­ ficate este urmărit pas cu pas. j proaspete.
cesului tehnologi, al furnalelor S-a stabilii precis ce lucrări de (L A ACESTE CURSURI SIN T GRATUITE. !
5-6. Prin aplicarea m ăsurilor reparaţii tr de executate, cit In .acest scop, conducerea staţiei
C.F.R. Petroşani a luait m ăsuri de CANDIDAŢILOR LI SE ASIGURA CAZARE ŞI M ASA]
propuse d e ¦acest colectiv s-a reu­ timp trebuie să dureze, ce mai­ instruire a personalului. ;Cînd
şit să se reducă consum ul de stru sau inginer poartă răspun­ m anipulaţia comercială este mai (CONTRA C O S I. 1
cocs cu cca. 30 kg . la fiecare to ­ derea pentru ele. Unora dintre a- mare, tot personalul aflat în turn
de serviciu este mobilizat. [ INFORM AŢII SU PLIM EN TA R E SE POT OBŢINE LA ^
nă de fontă. Socotiţi cîte tone de gregalele care trebuiau reparate
fontă se elaborează în fiecare zi îi s-au pregătit dinainte ansamble ) In m anipularea rapidă a m ărfu­ (S E C R E T A R IA T U L IN S T IT U T U L U I. T E L E FO N 116.
rilor destinate pieţelor -din Valea
şi înm u lţiţi cu 30. Veţi afla cile întregi de piese montate. Aşa s-a . Jiului, m agazionerul loan ‘Garcea
noi picături se adună în firicelul procedat la înlocuirea găurilor de ^ constituie un exemplu demn de ur­
mat.
de argint al economiilor secţiei> vini, cotarilor şl altor instalaţii •
SUVUON BASARAB
Din -iniţiativ., comimişWlor în mai .complicate de la furnale. ) impiegat de mîşc-are
secţie a luat naştere o mişcare Chemarea omanizaţiei de bază AN UN 7
pentru a se lucra o zi pe lună cu de a se reduce tim pul de repara­
cocs economisit. -Chemarea comu­ ţii este pe cale de a deveni fapt S p ifalu l de neuropsihiafrie cu s p e c ia li­
niştilor a devenit lozinca întregu­ tatea C o p ii Păclişa, raionul H ajeg anga­
lui colectiv în întrecerea socia­ Nu e nevoie să enumerăm toa­
listă. înfăptuirea ei înseamnă te iniţiativele ş i faptele minuna­ jează im ediaf:
100-600 m ii lei economisiţi în te ale colectivului secţiei a Il-a
fiecare lună. Aceasta nu mai este furnale din C.S.M.. în lupta p en ­ i m am citor de m aitii eaJtflcape
tru economii.
« t i s p e c i a l i t a t e a î n c © a s t i 6M C ^ ti9
¦o sim plă picătură... Prin ireducerea consumului spe­ m m iicc
zidărie«, feetaaae, anazaicuH şi
La îndem nul organizaţiei de cific de icocs, prin aplicarea ino­ 31 IU LIE şi 1 AUGUST 1:963
DEVA: Dragostea te aşteaptă; fa ia n ţă *
bază, colectivul secţiei luptă pen­ vaţiilor şi raţionalizărilor, prin Cu orice .preţ; SIM E R IA : Şeful de
ga ră ; HUNEDOARA : Cerasela; 1 maiaicitop de înaltă calificare
tru a reduce timpul de reparaţii scurtarea tim pului de reparaţii, P E TR O ŞA N I: Acoperişul; Intllni- eu specialitatea in instalaţii de
cu 50 la stelă. Veţi în treb a : cu prin îm bunătăţirea calităţii fon­ re în întuneric; A LB A IU L IA : F ii­ apă şi canal.
cele p a rtid u lu i; Strada Seller nr. 8;
ce contribuie aceasta la realiza­ tei, prin creşterea producţiei şl LONEA: Confidentul doam nelor; D oritorii se vor a d res a ad m in isfrafiei spitalului
rea de economii ? Cu foarte mult! pm duclM Î'ăţii mtmcM el \a realizat BRAD : Viraj în noapte; HAŢEG: prezentind a c tele de şco a lă , califica re şi p ra ctică
— este răspunsul. In fiecare lună în prim ul semestru al anului eco­ Dragoste; O R A ŞT IE : Casa de pe
nom ii ta preţul de cost în valoa- două s tră zi; Imagini ale unui tre­ a m eseriei.
¦este prevăzută o zi pentru repa­ r: de -~oape 5 milioane lei. cut glorios; SEBEŞ: O fereastră
raţii. Dacă in loc de 24 de ore deschisă spre cer; TE1UŞ : Oameni
ş i siînci; '?LATN A: Bătrîna piani­
reparaţiile se fac în 12 ore, în A ţi văzut cum se nasc econo­ n ă : J1JA : Unul dintre noi: APOL
restul de 12 -ore secţia poate să miile şi care este izvorul lor ? DDL DE S U S : Steaua tăcerii. _
lucreze din plin. Şi fonta care se A şa se .nasc, iar izvorul lor se
produce în aceste 12 ore repre­ găseşte în şuvoiul de fontă ce
zintă m ult f ¦tîşneşte dintre pereţii fierbinţi ai
furnalului, în inim ile şi mai fier­
Colectivul secţiei, -oare ştie cîte
tone d e fontă şî cHi tei economi­
siţi înseam nă aceasta, munceşte binţi ale oamenilor — creatori
•cu entuziasm pentru a traduce în permanenţi d e valori inepuizabile.