Page 108 - 1961-07

pag. 4 DIW MIJE SUCIA MSMU U n

Plecarea spre m m m ULTIMELE STIR! * ULTIMELE ŞTIRI

i fleseliflcl le parii
şi guvernamentale
a Republicii Papilare
itomine ULTIMELE ŞTIRI - U LT IM E LE ŞTIRI:

S îm b ătă seara a p ă ră s it C a p ita la , plecînd spre M oscova, dte- Vizita Bill N. S. nrnsdov Consiliul de Seeuritat® a reluat discutarea
?aţia de partid şi guvernam entală a Republicii Populare Romî- î n cltcvfl sovhoznri şi colhozuri problemei agresiunii Franţei împotriva Tunisiei
t care, la invitaţia Comitatului Central al Partidului1 Comunist
’ U niunii Sovietice şi a C onsiliului de M iniştri al U.R.S.S., va Ite apropiere le Rostov

ace o vizită în U niunea Sovietică. ROSTOV 29 (Agerpres). - Pe ogoarele sovhozului „Vili­ NEW YORK 29 (A gerpres). — Consiliul de Securitate au îm ­ liniştea. D elegatul S.U.A., Cb
D elegaţia este alcătu ită din tovarăşii Gheorgihe Gheorghiu- TASS transmite': ams“ , N . S. Hruşciov a examinat TASS transm ite : piedicat la 22 iulie adoptarea Yost', a dteclarat că, după p ă re j
un complex de maşini pentru re­ proiectului de rezoluţie al R.A.U. rea delegaţiei sale, cele două
Dej, p rim -secretar al C.C. al P.M .R ., preşedintele C onsiliului de In după-am iaza zilei de 28 iu­ coltarea cerealelor. In după-am iaza zilei de 28 iu­ şi Liberiei, care recunoaşte prin­ părţi s-au străduit să îndepli­
$ îât, conducătorul delegaţiei, Ion Ghcorghe M aurcr, membru al lie, în mica gară K aiala în apro­ lie, după o în trerupere dte 6 zile cipiul necesităţii evacuării dte pe nească hotărîrea Consiliului de
B iroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele C onsiliului de M iniş- piere de Rostov se adunase o m ul­ Pe ogoarele gospodăriei experi­ Consiliul de Securitate a relyat teritoriul Tunisiei a tuturor for­ Securitate, dar acest lucru, a a-
fri, Nicolae Geauşescu, membru al B iroului Politic, secretar al ţime de oameni : colhoznici, mun­ mentale „Zernovoie“ din raionul discutarea problemei agresiunii ţelor arm ate franceze. firinat el, a fost îm piedicat de
citori de la sovhozurile raionului Zernograd, N. S. Hruşciov a exa­ Franţei îm potriva Tunisiei. interpretarea diferită a prevede­
fe C . al D.M.R., Leonte Raiitu, m em bru supleant al B iroului Samara, reprezentanţi ai organiza­ Staţionarea unor forţe arm ate rii rezoluţiei.
P o litic a l C.C. al P.M .R., şeful D irecţiei dte P ro p a g a n d ă şi CUt- ţiilor regionale de partid şi sovie­ minat maşinile pentru recoltarea Reprezentanţii Tunisiei, Sene­ străine pe teritoriul unui stăt,
tice. E i au venit să salute pe N.S. galului' şi Libiei, au fost invi­ contrar voinţei lui, constituie un Reprezentantul Libiei, M. Fe-
!jjură a C.C. al P.M .R., A lexandru Bîrlădeamu, m em bru al C.C. al Hruşciov, prim -secretar al C.C. al porumbului. taţi să Ia parte la lucrările Con­ act de violenţă, de agresiune a r­ kini, a vorbit despre indignarea:
P.M .R., vicepreşedinte al C onsiliului de M iniştri, Corneliu Măncscu. P.C.U.S., preşedintele Consiliului N . S. Hruşciov a vizitat apoi siliului de Securitate. mată,’ a declarat delegatul so­ popoarelor Africii faţă de agre­
m inistrul Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte de aseme­ vietic. Agresiunea franceză îm ­ siunea Franţei îm potriva Tuni­
nea Iov. Nicolae G um ă, m em bru al C.C. al P.M .R., am basadorul de M iniştri al U.R.S.S. ogoarele însămînţate cu porumb şi Prim ul a luat cuvîntul dele­ potriva Tunisiei trebuie să fie siei.
In apropiere de şoseaua Rostov- gatul Tunisiei, M. Slim. curm ată imediat, iar forţele a r­
R. P. Romîne la M oscova. leguminoase din raionul Zerno­ m ate franceze trebuie să fie re­ De data aceasta, a spus el,
îm preună cu delegaţia a p le c a t de asem enea I. K. Jegalin, Salsk, N. S. Hruşciov a examinat S ituaţia din Tunisia continuă trase fără alte am înări din Bi-
mijloacele tehnice agricole expe­ grad. să răm înă foarte îngrijorătoare, zerta şi dte pe în tre g teritoriul C onsiliul de S ecu ritate este d a ­
am basadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. rimentate în această regiune pe Seara, şeful guvernului sovietic a declarat Slim. A utorităţile Tunisiei.
La plecare, în g ara B ăneasa, metnbrii delegaţiei au fost sa ­ franceze refuză să îndeplinească tor să adopte o hotărîre pentru
teren. a sosit la Rostov, unde populaţia hotărîrea Consiliului de Securi­ Delegaţia sovietică, a spus
lu taţi de tovarăşii Gheorghe A postol, Em il B odnăraş, Cliîvu tate (care prevedea încetarea a asigura îndeplinirea voinţei
i-a făcut o primire călduroasă. im ediată a focului şi retragerea Morozov în încheiere, este dis­
Stoica, Alexandru D răghici, D u m itru Coliu, Leontin S ălăjan, Mi- tuturor forţelor armate pe p oli­ poporului tunisian care năzuieş­
ţiile iniţiale — N.R.). In peri­ pusă să sp rijin e în C onsiliul de
hai Dalea, Avram Bunaciu, m em bri ai C.C. al P.M.R., ai C onsi­ oada care a trecut de la adopta­ te la eliberarea teritoriului său
rea rezoluţiei de către Consiliul Securitate cele m ai hotărîte m ă­
liului de S tat şi ai guvernului, activ işti de p artid şi de sfat, de S ecu ritate şi de la o rd in u l de de o cupaţia stră in ă .
încetare a focului, trupele fran ­ suri pentru ca F ra n ţa să fie s i­
conducători ai organizaţiilor obşteşti. ¦<*v ceze au extins zona de ocupa­ In încheierea şedinţei, delega­
ţie. Ele continuă să prim ească lită să respecte suveranitatea
Au fost de faţă şefi ai m isiunilor diplom atice acreditaţi la Duşmanii poporului congelez urzesc noi întăriri. In ultimele zile, în ţilor le-a fost distribuit proiec­
un complot îndreptat spre lichidarea regiunea Bizertei au sosit noi Tunisiei şi să fie lich id ată am e­
Bucureşti, membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi mem­ nave de război franceze. Avioa­ tul de rezoluţie al Ceylonului,
parlamentului convocat ne franceze încalcă spaţiul ae­ ninţarea pentru pace în Africa
bri ai corpului diplomatic. rian al Tunisiei. Ocupanţii să- Liberiei şi R.A.U. P roiectul ex­
vîrşesc atacuri asupra unor ce­ de nord şi în zona M editeranei.
(Agerpres) tăţeni paşnici, se îndeletnicesc prim ă neliniştea în leg ătu ră cu
cii tîlhărie şi jafuri. Reprezentantul R.A.U. a che­
le c is s ţtr a celor două state germane LEO PO L D V IL L E 29 (Ager­ Rostind un discurs la 27 iulie neîndeplinirea de către F ra n ţa a
pres). la postul de radio Leopoldville, In urma agresiunii franceze m at O.N.U. să ia m ăsuri urg en ­
ar rmim o mare m t in t ie la întărirea parii -„comandantul ^ suprem“ al armatei T unisia a avut 812 m orţi, 1.155 rezoluţiei Consiliului de Securi­
Victoria adepţilor lui Patrice congoleze, Mobutu a declarat că răn iţi şi 633 dispăruţi. P'ogÎffa te pentru a pune capăt ag resiu ­
' A TEN A 29 (Agerpres). Berlinului occidental, se spune în Lumumba, care au ocupat aproape numai Kasavubu şi el personal pot guvernului tunisian, a spus Slim, tate din 22 iulie şi o invită să
;,Propunerile sovietice cu privire hotărîre, ar reprezenta o mare con­ toate posturile eligibile în camera da ordine aripatei. ramîne neschim bată — trupele nii, pentru a restabili pacea şi
tribuţie la întărirea păcii în în- deputaţilor .şi în senat, a provocat franceze trebuie să părăsească îndeplinească neîntîrziat toate
la încheierea tratatului de pace treaga lume. Se va lichida focarul o mare nelinişte în rîndul antura­ După cum anunţă coresponden­ teritoriul Tunisiei.
cu cele două state germane, la de prim ejdie şi de ameninţare jului lui Mobutu unde există te­ tul din Leopoldville al agenţiei prevederile acestei hotărîri.
care să participe ţările care au permanentă la adresa păcii“. meri că guvernul Antoine Gizenga Associated Press, „Mobutu a dat Reprezentatul sovietic P. S.
luptat în războiul împotriva G er­ de înţeles limpede că dacă Kasa­ Morozov a declarat că Franţei Consiliul M ondial al Păcii^
maniei hitleriste, sînt juste“, se Comitetul executiv al E.D.A. a- ar putea obţine majoritatea în par­ vubu îi va da alte ordine el nu i-a fost posibil să refuze cu ci­ condam né acţiunile Fpanţei
subliniază în hotărîrea Comitetu­ rată că puterile occidentale în­ se va considera obligat să se su­ nism să îndeplinească hotărîrea
lui Executiv al partidului Uniunea cearcă să denatureze şi să calom­ lamentul Republicii Congo. Duş­ pună guvernului aprobat de par­ C onsiliului dte S ecu ritate d a to ri­ îm potriva poporului tunisian
Democrată de Stînga (E.D.A.). nieze poziţia paşnică a Uniunii lamentul congolez. In felul acesta tă sprijin u lu i ce i-1 acordă a lia ­
publicată în ziarul ;,Avghi“. „ Sovietice. E le ameninţă omenirea manii independenţei şi libertăţii el a lăsat deschisă posibilitatea ţii ei din N.A.T.O. LONDRA 29 (A gerpres). primi sprijinul tuturor partiza«
iubitoare de pace cu un război; unor acţiuni militare dacă adepţii Consiliul Mondial al Păcii nilor păcii şi progresului în
„Recunoaşterea celor două state deoarece nu doresc rezolvarea pro­ Congoului urzesc un complot în­ lui Antoine Gizenga vor repurta Reprezentanţii acestor state în condamnă acţiunile forţelor ar­ lupta lor dreaptă pentru înde­
germane care există în realitate, blemei germane. victoria jn parlamentul Congoului“. m ate ale Franţei îm potriva po­ părtarea trupelor franceze de pe
rezolvarea radicală a problemei dreptat spre lichidarea pe calea porului tunisian, se spune în ­ păm întul tu n isian şi pentru res­
r— — O— « tr-o dteclaraţie publicată la Lon­ tabilirea suveranităţii tunisiene
unui puci a parlamentului convo­ dra de John Bernal, preşedintele asupra întregului teritoriu al ţă­
executiv al Consiliului Mondial rii. C onsiliul M ondial al Păcii
cat, dacă vor ieşi învingători adep­

ţii lui Antoine Gizenga. •

SCURTE ŞTIRI — SCURTE ŞTIRI

BONN. Ziarul „Generalanzei­ rea problemei germane şi a cri­ milioane de muncitori. S-a cal­ Com entarii pe marginea al Păcii. cheamă pe toţi cei care iubesc
ger“ relatează că guvernele en­ zei din nordul Africii. culat că în ultim ii cinci ani fa­ noii suspendări a tratativelor Consiliul Mondial al Păcii îşi pacea să acorde sprijinul nece­
glez, am erican şi francez cer din miliile m uncitorilor accidentaţi sar luptei pentru realizarea a-
nou guvernului vest-german să TOKIO. După cum rezultă din au pierdut circa 50 de m iliarde exprimă convingerea că guver­ cestor ţeluri.
sporească alocaţiile pentru în­ datele furnizate de adm inistra­ de lire. nul şi poporul Tunisiei vor
treţinerea trupelor puterilor oc­ ţia spitalului din Hiroşima, unde
cidentale aflate în Germania oc­ sînt tratate persoanele care au LONDRA. Conducerea ae Iranco-algeriene
cidentală. Ziarul arată că guver­ avut de şufgrit de pe urm a bom­ dreapta a Partidului laburist
nul federal este dispus să le sa ­ bardam entului atomic american, continuă să persecute pe p a rla ­ PARIS L9 (Agerpres). „Partea franceză — a spus pur­ II
tisfacă cererile dar că aceasta îh interv alu l ianuarie-Junie a. c. mentarii laburişti care sc opun Dupţf cum reiese din primele tătorul de cuvînt al delegaţiei
va antrena o nouă creştere a au m u rit dini cauza bolii actini- politicii sale de sprijinire a cursei comentarii.,pe m arginea noii sus­ jnjyernulul provizoriu al Repu­ M en itei tripartite U la Geneva
Im pozitelor, ce 32 de persoane. în arm ărilo r nucleare şi de tra n s­ pendări a tratativelor franco-al- n e )) Algeria — a prezentat la
formare a ţării într-o bază pen­ geriene, răspunderea pentru în ­ tratativ e un plan da exploatare GENEVA 29 (A gerpres). — nu obţinerea unei înţelegeri ai-
i. MADRID. Costul vieţii în Spa­ tru m ilitarism ul străin. La şe­ treruperea discuţiilor revine şi a bogăţiilor Saharei, dar aceas­ 1ASS transm ite: supra încetării depline a expe­
TOKIO. In Japonia continuă n ia a crescut cu 10 la su tă în dinţa fracţiunii parlam entare a de data aceasta părţii franceze. ta în cadrul suveranităţii fran­ rim entării armei nucleare ci to r­
com paraţie cu anul 1958 şi cu 5 Partidului laburist din 28 iulie A şa cum a a ră ta t p u rtă to ru l de ceze asupra Saharei. D elegaţia Ş edinţa o rd in ară din 28 iulie pilarea Conferinţei celor trei
să crească preţurile la m ărfurile la su tă fa ţă de anul 1959, rela­ s-a analizat cazul unui num ăr cuvînt al delegaţiei algeriene, în franceză acceptă să discute des­ a Conferinţei celor trei puteri
de larg consum. Indicele preţu­ tează în num ărul său din iulie de şapte membri ai fracţiunii conferinţa de presă care a avut pre exploatarea bogăţiilor saha- pentru încetarea experienţelor cu puteri.
rilor ia vînzărilc cu rid ic a ta s!-a buletinul Institutului de S tatis­ care au votat îm potriva liotărî- loc vineri seara la Geneva — nene, dar vrea să dtlcă aceste arma nucleară s-a desfăşurat In cu v în tarea sa de răsp u n s
rid ic a t la 170,5 la s u tă fa ţă de tică din Spania. Aceste date se rii guvernului de a pune la dis­ şi de altfel cum a recunoscut şi discuţii cu o Algerie pe care o sub preşedinţia lui W right (An­
nivelul preţurilor din v ara anu­ referă la preţurile de gros; creş­ poziţie Bundeswehrului poligoa­ purtătorul de cuvînt francez — consideră drept un sim plu stat! glia). S. K. Ţ arapkin, rep rezen tan tu l
lui 1950. Se în re g istre a z ă o creş­ terea diferitelor preţuri cu am ă­ ne de instrucţie pe teritoriul An­ tratativele au fost suspendate ca riveran, drept o ţa ră de tra n z it U niunii Sovietice, a declarat că
tere deosebit de bruscă Ia pre­ nuntul a fost mult mai im por­ gliei. urm are a refuzului părţii fran­ pentru tşa’nsferul b o g ăţiilo r din In cuvîntările lor, reprezen­ cererile delegaţilor puterilor oc­
ţurile produselor alimentare. tantă. ceze de a recunoaşte in tegrita­ Săh’ara...“ . tanţii puterilor occidentale au cidentale privind un control larg
TU N IS. La 28 iulie a so sit la tea teritoriului algerian. Pentru încercat din nou să dovedească sună cel puţin paradoxal dacă
ROMA. Pietro Nenni, secreta­ ROMA. Conform unor date o- Tunis, Abdel Halek H assuna, se­ a-şi menţine suveranitatea asu­ In aceste condiţii, care neso­ se ţine seam a că aceste puteri
rul general al Pârtidului Socia­ ficlâte publicate la Roma, în ul­ cretarul general al Ligii ţărilor pra Saharei şi a putea exploata cotesc dte la în ceput prem izele că vechile lor propuneri au un desfăşoară în mod sistem atic
list Italian, a declarat că pro­ tim ii dinei ani peste 13.800 m u n ­ arabe. El va d iscu ta cu preşe­ în continuare resursele naturale un’ei rezo lv ări reale a problem ei cursa înarm ărilor şi pregătiri
blema germ ană poate fi rezol­ citori italieni şi-au pierdut viar dintele Burgihiba m odalităţile de ale acestei regiuni algeriene, algeriene şi care urm ăresc să im­ caracter constructiv. Ei au ce­ m ilitare de mari proporţii.
vată numai prin neutralizarea şi fa în accidente de producţie. In­ aplicare a hotărîrii adoptate re­ F ranţa a refuzat să ia în dis­ pună în fap t scindarea A lgeriei’,
dem ilitarizarea Germaniei occi­ tre 1956 şi 1960 num ărul acci­ cent de Consiliul Ligii ţărilo r a- cuţie principiul aplicării garan­ partea algeriană nu putea con- rut delegaţiei U niunii Sovietice U rm ătoarea şedinţă va avea
dentale. Nenni a condam nat de dentelor de producţie a crescut Labe cu privire la acordarea de ţiilor de autodeterm inare asu ­ tijrîua discuţiile. U n prim com en­ loc la 31 iulie.
asemenea cu asprime agresiu­ cu 46 la sută. In această perioa­ ajutor m ultilateral Tunisiei în pra întregii Algerii, considerînd tariu al agenţiei France Presse să adopte aceste propuneri ne-
nea franceză la Bigerta şi a ce­ dă au fost accidentaţi peste 4 lupta ei îm potriva agresiunii Sahara o „problemă“ care ar scoate de altfel în evidenţă im ­
ru t guvernului italiaţii să m ani­ franceze. urm a să fie discutată m ai tîrziu. portanţa deosebită a punctului realiste, care în fond urm ăresc
feste iniţiativă pentru rezolva- de divergenţă, în ju ru l integri­
tăţii teritoriale a Algeriei. „Este -------- —---------- - 9 9 9 »

Declaraţia prezidiului Uniunii
persoanelor persecutate de nazişti

Cronica evenim entelor săptâm lnil Vorba — scrie com entatorul a- B O N N 29 (Agerpres). poliţie, anularea pensiilor acordate
genţiei citate — de com binaţii In legătură cu apropiatele ale­ lor, dizolvarea tuturor organizaţilor
Cum se explică avalanşa de cest aspect — esenţial — al pro­ telui S.U.A. i-a bucurat doar pe rece şi exagerările la care re­ de procedură în jurul Saharei, geri pentru Bundestagul vest-ger­ naziste militariste şi revanşarde, in­
discuţii, declaraţii şi articole am e­ blemei. E ra clar dinainte c(ă fai­ monopoliştii de la Bonn şi pe cei curge Occidentul fac şi mai di­ dar combinaţii care angajează man prezidiul Uniunii persoanelor terzicerea literaturii care preamă-
ricane cu caracter războinic (ulti­ moasa „politică de intim idare“- nu americani. Popoarele, însă, con- ficilă rezolvarea problemei“ . în realitate însuşi fondul trata­ persecutate de nazişti a adresat m ăreşle războiul şi aţîţă ura faţă
mul discurs al preşedintelui Ken- poate avea efectul scontat asupra condamnă cu hotărîre politica lui tivelor“. După cum a a ră ta t şi conducerii tuturor partidelor vest- de alte popoare, respingerea legi­
nedy este mostra cea mai edifi­ Uniunii Sovietice. Intr-u n articol, Kennedy care nu poate să ducă o- Z iarele dte ieri au inform at purtătorul de cuvînt algerian, nu germane chemarea de a sprijini lor excepţionale, renunţarea la ar­
catoare) care au făcut pe mulţi ziarul „Sudeutsche Zeitung“ scrie menirea cîecît la catastrofă“ (ziarul despre două noi acţiuni ale gu­ era posibilă acceptarea preten­ ma atomică şi iniţierea de tratative
comentatori, ca de pildă pe cel că dacă „totul se limitează la a- grec „Avghi“). vernului francez care vin să ţiilo r franceze de am înare pe următoarele cereri : îndepărtarea asupra tratatului de pace, crearea
al săptămînalului vest-german m eninţarea aă în cazul extrem nu confirme afirm aţiile a num eroa­ mai tîrziu a discuţiilor în jurul unei zone denuclearizate în E uro­
-„Deutsche W oche“, să tragă „con­ se va renunţa la continuarea „cu Din păcate nici unul din con­ se cercuri oficiale afro-asiatice Saharei, deoarece aceasta ar fî tuturor naziştilor activi din apara­ pa centrală, o politică de neutrali­
alte mijloace“ a unei politici ire­ ducătorii occidentali, şi m ai a- potrivit cărora el este foarte de­ însem nat acceptarea scindării tate după exemplul Austriei.
cluzii serioase despre militarizarea mediabil falimentare, este totodată leo am ericani, nu a a b o rd at în parte de intenţia dte a rezolva Algeriei reduse Ia un teritoriu tul de stat şi adm inistrativ al
gîndirii politice a Casei Albe“ ? neliniştitor că aceste ameninţări ultim ul timp în mod realist pro­ în spiritul vremii problemele cu ciuntit.
D upă cum se ştie, propaganda ofi­ blemele războiului şi păcii. Nu caracter colonial. Speranţele re­ R.F.G.; din economie, arm ată şi
P u rtă to ru l de cuvînt al dtele-
gaţiei guvernului provizoriu al Ü. S. L 0. protestează împotriva
samavolniciilor autorităţilor de la

cială americană caută să justifice nu-şi ating scopul urmărit. „Şi se vădeşte nici o intenţie dte a înnoite după reluarea tratative­ Republicii Algeria a subliniat BERLIN 29 (A gerpres). de la Bonn a m uncitorilor vest-
această campanie afirmînd că mă­ totuşi aceste ameninţări sperie pe contribui la rezolvarea construc­ le franco-algeriene au fost din în acelaşi timp că delegaţia ţă ­ Intr-o scrisoare adresată or­ g e rm a n i şi a m em brilor de s in ­
surile militare disproporţionate fa ­ cineva, şi anume, după cum arăta tivă a principalei probleme eu­ nou înşelate. Obstrucţiile fran­ rii sale consideră tratativele ganizaţiilor sindicale internaţio­ dicat, U .S.jLG . citează fapte con-,
ţa de starea dc fapt a relaţiilor săpbămînalul laburist „Tribune“ ropene — problema germ ană — ceze au dus la o nouă în tre ru ­ doar suspendate şi că este gata nale şi publicată la 28 Iulie în
deşi, după cum arată săptă- să restabilească contactul cu ziarul „Tribune", Uniunea sin­ crete M şfrţp d samavolniciile au­
internaţionale, adoptate de Statele comentînd discursul lui Kennedy, m înalul britanic „Sunday Times“ , pere a acestor tratativ e. Din pă-i partea franceză pentru reluarea to rită ţilo r de la Bonn.
Unite, şi cererile de intensificare „ele au speriat poporul american“. „la Londra se consideră ca fi­ date, ea a fost determ inată nu lo r în condiţii care să le asigure dicatelor libere germane (U.S.L.G.)'
maximă a înarmărilor, s-ar datora ind inevitabile tratativele for-' de vreo neînţelegere de o rd in un progres real. Num ai în ultimii zece ani, se
poziţiei adoptate de Uniunea So­ Acest efect nu este dispreţuit din form al, ci de chestiunea cea mai! protestează îm potriva persecută­ spţjne în scrisoare, Tribunalul
vietică în ceea ce priveşte încheie­ punctul de vedere al „creierilor m ale cu R usia în problem a ber- de fond. Este vorba de refuzul federal de ia K arlşruhe a jude­
rea tratatului de pace german şi militari“ de la Casa Albă deoare­ lineză“. Alt săptăm înal britanic categoric şi anticipat al guver­ rii ilegale de către autorităţile cat 14.000 dte procese politice în ­
implicit rezolvarea problemei Ber­ ce pe fondul acestei spaime create „New Statesm an“ are dreptate nului francez de a renunţa la ex­ dreptate îm potriva unor luptă­
în mod artificial ei pretind sporiri atunci cînd atrage atenţia că ploatarea colonialistă a Saharei, In Italia : Srade nivel«! d@ trai tori activi pentru pace. Incepînd
linului occidental. Adevărul este „nici un conducător de sta t oc- teritoriu a cărui rupere de Alge­ ai oamenilor muncii de la 1 ian u arie 1961, 320 de
însă că propunerile guvernului so­ fără precedent ale creditelor mi­ cidteriial nu a a ră ta t de fapt că ria nici nu poate fi lu ată în dis­ cetăţeni vest-germ ani au fost a-
vietic pentru rezolvarea pe cale litare, deci sporirea impozitelor, cuţie de guvernul provizoriu al­ ROM A 29. Corespondentul A - mai multe ore de lucru, în indus­ resfaţi şi condam naţi la închi­
paşnică a problemei germane .iu noi sarcini; noi poveri pentru oa­ Occidtentul este dispus să ducă gerian.' Totodată s-a făcut cu­ gerpres transmite : tria hîrtiei, cu aproape 8 la sută soare din motive politice. In pe­
menii de rînd. Este oare permis tratative în această problemă“. noscut' că guvernul Franţei re­ mai multe ore de lucru; în indus­ rio ad a din ianuarie 1960 p înă
fost pentru guvernul american un ca pentru a face o nouă injecţie fuză să participe la şedinţele Potrivit datelor publicate de Ins­ tria minieră cu aproape 15 la sută în m artie a. c. ju stiţia vest-ger-
simplu pretext, a cărui alegere v ă ­ stimulatoare industriei dc război Nimeni nu este m ai surd decît C onsiliului de S ecuritate con sa­ titutul Naţional de Statistică ita­ mai multe ore etc. ma,nă a condam nat 229 de cetă­
deşte de altfel destulă stîngăcie, acela care nu vrea să audă. Şi crate rediscutării problemei a- lian, indicele general al costului ţe n i ai R.D.G. care au venit îrt
americane să se împingă omenirea gresiunii franceze împotriva Tu­ vieţii în Italia a crescut în primele Ştirile publicate zilnic de ziare R.F.G. pentru a discuta proble-,
pentru declanşarea unei ofensive în „pragul războiului“ inventat în momentul de faţă guvernul nisiei, Coincidenţa dintre aceste cinci luni ale anului cu 2,3 la su­ cu privire la extinderéa acţiunilor me de im portanţă vitală ale n a ­
psihologice menite să permită spo­ Statelor Unite nu vrea să audă două atitudini negative nu este tă faţă de perioada corespunzăto­ revendicative în rindurile unor ca­ ţiunii germane. Mulţi din aceş­
rirea cheltuielilor militare, pe care într-un moment de proastă Inspi­ vorbindu-se despre pace, despre întîm plătoare, după cum nu în- are a anului trecut. tegorii extinse de muncitori oglin­ tia se mai află şi acum în în ­
unele cercuri americane o consi­ raţie de defunctul Dulles ? Oficia­ tratative, despre reglementări' tîm plător au coincis reluarea re­ desc scăderea nivelului de trai al chisori.
deră singura soluţie dc moment în lităţile americane nu se grăbesc să rezonabile.- Săp.tămînaluT englez centă a tratativelor franco-alge­ Paralel qu această creştere a oamenilor muncii care sînt obligaţi
ceea ce priveşte gravele dificultăţi răspundă la o asemenea întrebare, riene şi ca o contrapondtere a ta ­ preţurilor, datele publicate de zia­ să lupte pentru a face faţă creşte­ U.S.L.G. subliniază că încheie­
economice ale lumii occidentale. dar multe alte cercuri şi ziare din „Time and Tidfe" scrie că S ta ­ cul îm potriva Bizertei. In am­ rele italiene atestă o intensificare rea tra ta tu lu i dte pace cu cele
Intrucît lipsa de logică a poziţiei întreaga lume răspund într-un fel tele U nite au respins propune- bele îm prejurări se m anifestă simţitoare a exploatării pentru ca­ rii costului vieţii. In cursul lunii două state germane va constitui
care constă în a răspunde propune­ care nu le poate fi pe plac aminti­ . rile sovietice în problema Berli­ d o rinţa dte a nu ceda cu adevă-’ tegorii largi de oameni ai muncii. cea mai b u n ă 'g a ra n ţie pentru în ­
rii de tra ta tiv e p rin am eninţări cu telor oficialităţi. Iată numai cîteva nului fără a reflecta de loc asu ­ rat nici o bucăţică din răm ăşi­ In ultimii ani de pildă în indus­ mai de pildă, numărul total al cetarea politicii de înarm are a-
războiul nu permite susţinerea prin exemple : „Pregătirile militare ale pra lor şi că discursul lui Ken­ ţele fostului ¦im periu colonial tria metalurgică muncitorii pres­ tom ică în so ţită de teroarea po-<
argumente raţionale a acestei po­ S.U.A. nu pot să nu provoace uim i­ nedy a dem onstrat că puterile francez. tează cu aproximativ 7 la sută orelor de grevă în industria ita­ liţienească deşănţată şi de în­
ziţii; discursurile şi articolele a- rea omenirii iubitoare dc pace“ (zia­ occidentale „recurg mai uşor la călcarea drepturilor muncitorilor
mintite mai sus trec sub tăcere a- rul indian „H industan Times“). „Se propagandă decît la studierea FELICIA ANTIP liană a depăşit 3.500.000. vest-germ ani.
poate spune că discursul preşedin­ propunerilor părţii, adverse. Zar-
7a stîrn.ită în cadrul războiului

Bpdacţia şi adm inistraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 ; ”5 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. iir. 263,320 din 6 noiembrie 1949. —- T iparul ;,6 August“ — Petroşani