Page 11 - 1961-07
P. 11
Nr. 2055 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
Cînd problemele de producţie W M & h* *'¦ '' <m î $ W m ANUNJ
nu sînt privite cu tot simţul
«vii.f < , <¦}. - /• /;
de răspundere
< " /'' X, *<• \ J
•u,t Consiliul regional A.R.L.U.S. 1
Hunedoara-Deva, anunţă pre 1
1
lungirea termenului de depu )
i
1 Aşa cum au stabilit Directivele Ce are de spus tovarăşul director nere a buletinelor de concurs )
Congresului al IlI-lca al P.M.R.> Alexandru Fogaraş, inginerul şef,
creşterea productivităţii m uncii, re* tovarăşa M aria Văideanu, biroul pe tema „10 ÎNTREBĂRI 1
ducerea preţului de cost şi obţine* tehnic, care nu şl-au întocmit un
rea de economii sînt sarcini cu ca plan concret de măsuri privind DESPRE UNIUNEA SOVIE 1
racter perm anent pentru flecare co aprovizionarea şi modul de fabri )
lectiv de muncă. Să analizăm în caţie a bocancilor ? Dînşii, în loc
lumina acestor sarcini activitatea să ia leg ătu ra cu alte întreprinderi TICA" pînă la data dc 27 au )
fabricii de încălţăm inte „Ardelea sim ilare şi să Ie consulte asu p ra
procesului de fabricaţie a bocanci gust a.c., dată pînă Ia care )
n a“ din Alba lulia. lor, şi în special să studieze tipa 1
Primul trimestru al anului în rele, calapoadele şi normele de
consum, s-au mulţumit a cumpăra se pot completa şi depune bu )
curs a fost încheiat cu un bilanţ la întîmplare o cantitate mare de
nesatisfăcător. Planul producţiei calapoade vechi pe care posesorii letinele. 1 - !1 I ! I S T K A JA I
globale a fost realizat fn propor nu le mai foloseau. tm w m m ţl t.w a â u U M S ó m M
ţie de num ai 97,58 la sută, iar Tragerea Ia sorţi a buleti 1
planul producţiei m arfă în propor '1
nelor va avea loc la data de
[ 3 septembrie a.c. i
i
LJ
ţie de 96,89 la sută. La fel se pre Datorită acestui fapt, fabrica ANUNŢ
zintă situ aţia şi în ce priveşte pla „A rdeleana" nu s-a putut încadra Şcoala profesională de ucenici Gura-Barza, face înscrieri
pentru anul 1961-1962 în anul I, pentru următoarele meserii:
nul fizic care n-a fost realizat de- în normele de consum. Şi iată că
— MECANICI DE MINĂ
cît în proporţie de 96,64 la sută. la sfîrşitul trim estrului II, fabrica — ELECTRICIENI DE MINĂ
— MINERI
Identică este situaţia la preţul de a cheltuit în plus, pentru bocanci, Durata de şcolarizare 3 ani.
Pentru meseria de mecanici şi electricieni de mină se pri
cost. La sortim entul pantofi pen 14 m.p. piele şi 4.405 kg. talp ă bo mesc absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de 15 ani, iar
pentru mineri, absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de
tru femei, de exemplu, preţul de vine. Acest lucru este m otivat prin 16 ani.
înscrierile pentru concursul de admitere vor avea loc la se
cost al unei perechi a fost depăşit aceea că s-a schimbat sortimentul. diul şcolii, între 15-30 august 1961, Iar examenul de admitere
va începe la data de 1 septembrie 1961.
cu 2,86 lei, la sortim entul ghete D ar la sortim entele ghete pentru fe Pentru meseria de mineri se asigură cantină şi internat,
iar pentru meseriile de mecanici şi electricieni de mină, nu
femei cu 2 lei, iar la ghete copii mei şi copii, care se produc de mai cantina.
Actelfe necesare la înscriere:
cu 2,97 lei. Toate acestea au dus mult timp în fabrică, de ce s-a în La Hunedoara, constructorii —• Certificat de absolvire (original).
— Extras de naştere (copie legalizată).
Ia o depăşire a preţului de cost pe reg istrat o depăşire de 112 m.p. şi m ontării I.C.S.H. înalţă în Dezvoltarea sectorului zooteftnic — Adeverinţă de starea materială a părinţilor.
trim estru cu 252.000 lei. piele ? ritm rapid grupul noilor lami —- Certificat medical.
noare de profite mici, mijlocii, in atenţia colectiviştilor 1— Cerere de înscriere.
O slabă preocupare a dovedit După toate cele de m ai sus, e benzi şi strmă.
atît conducerea fabricii, controlul explicabil faptul că la sfîrşitul se Gospodăria agricolă colectivă De la 9 oi cîte deţinea gospodăria f
tehnic de calitate, cît şi organiza m estrului II fabrica „A rdeleana" IN FO TO G RAFIE: Vedere „George Coşbuc“ din Răhău, în în anul 1959, s-a ajuns în prezent } COOPERATIVA SPRIJINUL MINER LUPENI
ţia de partid în problema îm bună să înregistreze o depăşire Ia pre parţială a şantierului. fiinţată în anul 1959, a, obţinut suc la 192.
tăţirii calităţii produselor. Acest lu ţul de cost de 387.000 lei. cese importante, atît în creşterea str. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 19
cru a făcut ca I.C.R.T.L Bacău să Fier vechi pentru ofelării producţiei vegetale, cît mai ales în Pentru sporirea veniturilor, colec Telelon 12
refuze la recepţie, ca necorespun Era oare posibilă evitarea aces dezvoltarea sectorului zootehnic. In tiviştii din Răhău au înfiinţat şi o
zătoare din punct de vedere cali tor depăşiri mari a normelor de Organizaţiile U.T.M. din sectoarele anul 1959, cînd ţăranii muncitori fermă de păsări. Deşi numărul pă Primeşte imediat prin transfer:
tativ, 3.500 perechi încălţăm inte, consum ? Cu sig u ran ţă că da. E. M. „Gh. Doja“ din Zlatna, raionul din sat au pus baza marii familii, sărilor existente în prezent e încă
Iar I.C.R.T.L Petroşani, pentru ace Dacă înainte de a lansa în fabri Alba, s-au angajat să colecteze şi să gospodăria agricolă colectivă nu a- mic, în viitor, colectiviştii sînt ho- - C R O IT O R I penfru confecfli bărbafl
laşi motiv, 600 perechi în călţă caţie bocancii bărbăteşti, conduce trimită oţelarilor, în acest an, canti vea ca proprietate obştească decît tărîţi să le înm ulţească şi să creeze
minte. rea fabricii ar fi confecţionat un tatea de 90 tone fier vechi. Pînă acum 10 bovine, doi, purcei şi nouă oi. astfel o fermă puternică. - VO PSITO R I C U R Ă JĂ TO R I chimici
prototip pe care să-l confrunte cu brigăzile de muncă patriotică au co - RICHTUITORI
Care au fost cauzele acestei si norm a de consum şi preţul de cost lectat şi predat I.G.M. cantitatea de Cu sprijinul.acordat de către Stat. Pentru adăpostirea animalelor,
tuaţii ? a! altor întreprinderi, putea să se 51 tone. •In munca de colectare a fie prin credite p.e term en lung şi fără colectiviştii din Răhău au. construit - TĂLPUITORI încălfăminfe comandă
sizeze din timp diferenţa de m ă rului vechi se evidenţiază tinerii Mina dobîndă. colectiviştii din Răhău au un grajd cu o capacitate de 100 ca
Am greşi dacă am trece cu ve rimi a calapoadelor şi astfel a r fi Apostu, Nicolae Căploiu, Laurenţiu reuşit să-şi dezvolte sectorul zoo pete. In prezent ei mai construiesc - REPARATORI STILOURI Şl O C H E LA R I j
derea unele greutăţi pricinuite de evitat această greşeală, de unde se Praţa, Nistor loachim, Petru Sătmă- tehnic. încă unul. iar pentru porci au ame - TEH N IC IEN I REPARAŢII R A D IO
furnizori. Aşa, de exemplu, fabrica trag toate necazurile cu bocancii. rean şi alţii. najat 23 boxe P aralel cu executa
„A gnita" n-a respectat calitatea Intr-un termen relativ scurt, nu rea lucrărilor de construcţie a celui - C O J O C A R I Şl BLÂNARI
prevăzută Ia pielea de box. Mari De asemenea, dacă conducerea Economiile mărul de bovine a crescut la 186. de-al doilea grajd, ar fi bine să se
greutăţi au adus fabricii în aprovi fabricii ar fi întocm it un plan am ă inovatorilor din care 86 vaci du lapte. ^Pînă Ia înceapă şi construirea m aternităţii Informaţii se pot obţine de ia conducerea cooperativei.
zionarea cu m aterii prime şi alte sfîrşitul anului, cifra luată drept pentru 50 scroafe.
întreprinderi, carp' n-au respectat nunţit de măsuri tehnico-organiza- Economiile post calculate la inova bază In întocmirea planului de pro
nici term enele de livrare şi nici ca ţiile înregistrate în acest an la cabi ducţie din acest an (205 bovine din Preocupaţi să obţină producţii
litatea contractată. torice şi a r fi luptat pentru înde netul tehnic al Exploatării miniere din care 105 vaci de lapte) va fi depă sporite de lapte şi carne, colectiviş
Aninoasa sînt de peste 380.000 lei. şită O grijă deosebită^ o poartă tii din Răhău au asigurat pentru a-
Ce a făcut în această situaţie plinirea lui, situaţia era alta în consiliul de conducere aî gospodă nîmale şi o bază furajeră corespun
conducerea fabricii ? S-a mulţumit prezent. Aplicînd o nouă metodă de armare zătoare Recolta de pe 100 ha. fîn,
să recunoască că treaba merge a preabatajeior din stratul 13, secto riei asigurării unui tineret de rasă. 200 ha. trifoi, 30 ha. de porumb s i
In faţa acestei situaţii se naşte rul III, munca s-a uşurat simţitor, re- loz va asigura o creştere sim ţitoare
prost şi că, chipurile, ea nu poate întrebarea: va continua oare fabri dueîndu se consumul de material lem sănătos, bază. sigură a dezvoltării a producţiei.
nos cu peste 40 la sută, ceea ce a
influenţa cu nimic. Această pasivi ca „A rdeleana" şi pe viitor să făcut posibilă creşterea productivităţii unor bovine- cn.ţjţjare, productivitate Iată doar cîteva date sem nificati
muncească în modul acesta defec muncii în medie cu 20,5 la sută. De de lapte. Pe lingă,-faptul că tinere ve care demonstrează preocuparea
tate a determinat în trimestrul al tuos ? Această problemă trebuie să asemenea, fiind pusă în aplicare ino colectiviştilor din Răhău Denîru dez
vaţia propusă de colectivul compus din tului 1 se dă o îngrijire deosebită, voltarea sectorului zootehnic, aducă
It-lea repetarea situaţiei din pri dea de gîndit conducerii fabricii, minerul Francisc Schneider, tehnicia tor de mari venituri băneşti Dez
nul Vasile Irina şi inginerul Aurel tineretul mascul este schimbat cu ti voltarea lui va sta si ne, mai departe
mul : la preţul de cost, în loc să se care va trebui să studieze sub Brînduşa („Schimbarea poziţiei de
săpare a baionetelor din stratul 13“), neret femei de rasă superioară. S-a în atenţia colectiviştilor din Răhău.
realizeze economii, s-a înregistrat toate aspectele cauzele ce duc la s-a mărit viteza de avansare a lucră T. HOR1A
rii, aducînd prin aceasta economii anu ajuns astfel ca din 41 capete tineret,
o depăşire de 135.000 lei. Cum se consum uri specifice m ari şi la neîn- ale de peste , 37.000 lei. 24 să fie viţele. DiliPBOSmMUL
explică aceasta ? In primul rînd deplinirea planului de producţie. Importante succese s-au obţinut
irebuie arătat faptul că Ministerul Considerăm că deblocarea fondu şi la ferma de porci In prezent gos
rilor circulante, care se găsesc
Industriei Uşoare, văzînd situaţia podăria colectivă deţine 98 capete
imobilizate în cele peste 30.000 pe porcine, faţă de numai 45 cît a fost
deficitară a fabricii, a luat hotărîrea rechi încălţăminte, de circa o lună
planificat.
de a profila fabrica numai pe un sin de zile, ar însănătoşi mult situaţia
Turma de oi s-a dezvoltat şi ea
gur sortiment — bocanci. Această financiară a fabricii. Pentru acea
m ăsură nu a fost prim ită cu tot
spiritul de răspundere de către sta se cere însă ca şi Ministerul \ AUGUST 1061
conducerea fabricii „Ardeleana". Industriei Uşoare să asigure la Pe urmele materialelor PROGRAMUL I : Jocuri populare ANUNŢ î
Deşi i s-a adus la cunoştinţă din timp fabrica „A rdeleana“ cu capse publicate romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: Im )
timp această schimbare, ea comu şi butoni rapizi, pentru ca produ portanţa regimului fără sare pentru )
nică forului tutelar foarte tîrziu sele finite să poată fi livrate ba 99Sesf& are n e lu a ita în. s e a m a 66 \ bolnavii de inimă, rinichi şi hiperten
că nu se poate încadra în normele zelor de desfacere. sivi; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30
de consum stabilite de minister. Prietena noastră cartea: ,,Zoia“ de
T. OV1DIU Mărgărită Aligher; 10,45 Pe strune de
chitară; 12,00 Limba noastră. Vorbeşte
Aşa se intitulează nota critică ză să le La, se. ocupă cu tot felul acad. prof. Al. Graur (reluare); 14,00 T .Á .P .L , P E T R O Ş A N I 1
apărută In ziarul nostru nr. 2034 de justificări. Muzică uşoară de compozitori sovie
in sfaţia C. F. R. Petroşani din 9 iulie a. c. cu privire la de tici; 15,10 (Boncert popular; 16,15 Vor )
pozitarea oaselor de către între Un. răspuns competent in acest beşte Moscova I; 18,00 Sonata nr. 1 1
prinderea raională D.C.A. Orăş- sens am prim it din partea Sfa în fa diez minor de George Enescu,
Calificarea cadrelor — tle intr-un ţarc construit in a- tului popular orăşenesc Orăştie, f ia pian Maria Fotino; 19,05 Tribuna anunfă publicul consumator că]
preocupare de seamă propierea atelierelor C.F.F. care îşi însuşeşte critica datorită ' Radio; .20,20 Noapte bună, copii:
faptului că la indicaţia delega „Mama“, poveste populară indonezia în L O N E A a d e s c h i s ]
In răspunsul trim is redacţiei, tului său s-a stabilit greşit lo na; 21,15' Jurnalul Satelor; 22,30 Arii
Creşterea continuă şi în ritm sus şcoala de gradul III M /c impiegaţi cul de depozitare a oaselor. In şi duete din operete. [pe îîngă restaurantul 3 0 Cărbunele,]
ţinut a productivităţii muncii în toa de mişcare, iar astăzi îşi face prac în urma publicării acestei note, prezent, ne face cunoscut Sfa :
te ram urile producţiei materiale, tica de impiegat. conducerea întreprinderii raiona tul popular orăşenesc, s-au luat PROGRAMUL II : 12,40 „Melodii, — O FRUMOASĂ — ]
necesită ridicarea permanentă a pre măsuri pentru mutarea ţarcului melodii“ — emisiune de muzică uşoa -]
gătirii profesionale a tuturor mun Cele am intite mai sus constituie le D.C.A. Orăştie, in loc să se într-un loc corespunzător. ră romînească (reluare); 13,30 Coloc
citorilor, inginerilor şi tehnicienilor. viu despre calitate; 14,30 Schiţe sim
num ai cîteva exemple de felul cum gîndească la m ăsurile ce urmea fonice de compozitori romîni; 15,35 Ac
La staţia C.F.R. Petroşani, se a- tualitatea în ţările socialiste; 16,15 In
organizaţia de partid şi comitetul O m ă s u ra b in e v e n ită terpreţi participanţi la primul Festival G R Ă D IN A DE V A R A )
Internaţional „George Enescu“; 16,50 1
cordă o atenţie deosebită activităţii sindicatului din staţia C.F R. P etro Curs de limba rusă; 18,05 Formaţii
pentru, instruirea m uncitorilor şi teh Conducerea O.C.L. Alimentara fruntaşe de artişti amatori participante )
nicienilor. din Deva cu vreo 3— 4 luni în „Spicul“. Noul m agazin este la cel de-al Vl-lea concurs pe ţară ;
şani se preocupă pentru ridicarea urmă a 'desfiinţat cîteva centre însă în permanenţă aglomerat. 19,30 Teatru la microfon „Venim în unde se pot servi în perm anenţă]
Datorită instructajului periodic de distribuire a plinii din oraş şi In legătură cu aceasta, în ziarul
şi bine pregătit, roadele muncii în cunoştinţelor profesionale ale între a înfiinţat magazinul specializat nostru nr. 2036 din 12 iulie a. c. zori“ Scenariu radiofonic de Dumok
acest domeniu de activitate încep a apărut nota critică „Măsuri Sandor. Traducere de Maria Coroianu
să fie tot m ai evidente. gului personal. şi... m ăsuri“. şi Magda Gadar; 22,30 Moment poe diferite p r e p a r a t e culinare, de]
tic: Rabindranalh Tagore; 23,15 Mo
S. BASARAB zaic muzical. G R Â T A R şi s o rtim e n te de B Ă U T U R I ]
corespondent
-O -
Pentru lucrările ce se desfăşoară Secţiunea comercială a Sfatu «-/wfuJufI— I *-_/i—/«— / i-l >_t vJV > ---G_ffc-ŢA
în prezent la staţia G.F.R. P etro lui popular regional ne răspun i P & M rM im ief
şani, a fost necesară pregătirea noi
lor revizori de ace. de că pentru a fi înlăturată a- Cw'JcYVT— V W iP T K S T •
glomeraţia, s-a dispus ca în m a
4 AUGUST 1961
Astăzi, alături de revizorii de ace gazinul alimentar nr. 4 din stra DEVA: Vikingii; Visul unei ANUNŢ
nopţi de vară; SIM ERIA: Setea;
cu vechime şi experienţă printre da Lenin să se distribuie pline HUNEDOARA: Cerassela; PE Exploatarea, M iniera M im eelul
TR O ŞA N I: Acoperişul; Intîlnire in Mie a n u n ţa ţlsserea unul con cu rs
care amintim pe tovarăşii Gheor- albă şi integrală în cantităţi spo întuneric; ALBA IU LIA: Trenul pentru ocuparea posturilor de
prieteniei; Dama de pică; LONEA: m aiştri m ineri. Concursul se va
ghe Şuta, Nicolae Botojel, Augustin rite. In viitorul apropiat, în cen Ultima zl, prima zi; BRAD: Setea; ţine la d a ta de 29 au gu st 1961 Ia
HAŢEG: Hanul din Spessart; O- sediul E xploatării M iniere Muu*
Olaru şi Ilie Pîrvu, au fost pregă trul oraşului Deva se va deschide RĂŞTIE: Cenuşăreasa; Contempora e e lu l Mie* r a io n u l l i l a , r e g iu n e a
nul secolului; S E B E Ş: Im agini ale H u n edoara ^telefon H r â r a l ş c a
tiţi alţi revizori de ace fruntaşi Ia încă un m agazin specializat cu unui trecut glorios; TEIUŞ: N-am n r. 13.
locurile de muncă, cum sînt tova produse de panificaţie. ucis; ZLATNA: Cad frunzele; ILIA-
răşii Vasile Popescu, Ştefan Du- Portul fără apă; APQLDUL DL Cerererile de înscriere ia concurs se
duială şi Gigei Istudor. Orlfioa a ajutat SU S: Vifaj In noapte. vor preda la sediu! exploatării.
In staţia C.F.R. Petroşani se a- La Demsuş, raionul Haţeg,
cordă sprijin corespunzător şi în după ce începuse împrejmuirea
ceea ce priveşte completarea studii căminului cultural cu un nou
lor de cultură generală de căîre gard, la I iunie a. c. lucrările au
muncitorii ceferişti. Astfel, la fi fost întrerupte. Pentru că lucra
nele acestui an şcolar, toţi munci rea nu putea să rămînă aşa, co
torii care au urmat cursurile serale
ale şcolii medii, au fost declaraţi respondentul voluntar Gheorghe
promovaţi. Buteaţă ne-a sesizat şi astfel în
Azi, la şcoala de gradul I M/o Brigada condusă de Manóle Jo san de la secţia mecanică a Atelie ziarul nostru nr. 2031 din 6 iu
din Timişoara se află pentru o ca relor centrale de reparaţii din A lba lulia, este fruntaşă în realizarea lie a. c. a apărut nota „Lucru
lificare mai superioară tovarăşii Ioan sarcinilor de plan. Lună de lună îşi depăşeşte planul cu 6 la sută. făcut pe jum ătate“.
Florea. Aurel Furnigea, Gheorghe JN FOTO: Manóle Josan reparînd un motor. Sfatul popular al raionului Ha
Bora şi Ioan Nlţă din staţia Petro
şani ţeg ne comunică că în, urma cri
ticii făcute de ziar s-au luat m ă
Un exemplu grăitor îl oferă cazul suri pentru continuarea construi
fostului magazioner Marin Firii, care, rii gardului, Iar în aceste zile lu
crarea a şi fost recepţionată.
după ce a trecut examenul de m a
turitate; a absolvit cu succes şi