Page 12 - 1961-07
P. 12
Pag. 4 DRUMHT, snCTAEISmUWr
Vizita delegaţiei de partid şi guvemmeiilaie Puternicul ecou internaţional
a ft. P. nomine in Mine® Swielica
al proiectului de Program al P.C.U.S.
Cuvînfgrile roşiile la dejunul o ierii de C C . al P.C.U .S. şi guvernul sovielie în Marele Palat al Kremlinului „Die Welt“: A c tu a la g e n e r a ţie a o a m e n ilo r
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului sovietici va trăi în com unism
Nikita Sergheevici Hruşciov Gheorghe Gheorghiu-Dej B O N N 2 (Agerpres). - TASS telit, subliniază ziarul, întreaga în mod solemn că actuala genera
transmite : lume a constatat realizările uimi ţie a oamenilor sovietici va trăi
D ragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, şchimbe njersul istoriei, nu sînt D ragă tovarăşe Hruşciov, a marii comunităţi a ţărilor so Presa vesfi-germană continuă să toare pe care le poate obţine a- în comunism. Acest lucru este po
D ra g ă to v arăşe Maurei", în stare şă abată popoarele libe D ragă tovarăşe Brejnev, cialiste, R. P. Rom înă sp rijin ă comenteze pe larg proiectul de ceastă ţară“. sibil“.
Dragi tovarăşi, prieteni, r i ale ţărilor socialiste de pe ca cu hotărîre propunerile clare, Program al P.C.U.S. Ziarul „Westfalische Rundschau'* Aceste raţionamente lucide sînt
Ne face o m are plăcere s ă vă lea pe care şi-au ales-o. Dragi tovarăşi, constructive ale Uniunii Sovietice Ziarul „General Anzeiger“, or recunoaşte că. în baza Programului însoţite de corul strident de ca
prim im pe păm m tul sovietic. Popoarele ţărilor socialiste tră privind dezarm area generală şi gan apropiat guvernului de la P.C.U.S. nivelul de trai al poporu lomnii prin care presa oficioasă
V izita noastră are loc într-o to tală, încheierea T ratatu lu i de Bonn, recunoaşte că „nu există nici lui sovietic va creşte considerabil. vest-germană încearcă să umbreas
lEste întotdeauna plăcut să te iesc ca într-o singură casă. Fie perioadă în care poporul sovie pace cu Germ ania şi tran sfo r un motiv de a subaprecia poten că m ăreţele perspective pe care le
înfîlneşti cu prieteni apropiaţi, care popor s -a sta b ilit înl ea tr a i tic îşi desfăşoară şi mai larg m area Berlinului occidental în- ţialul economic al sovietelor“ . ;,Gel Ziarul „Die W elt“ din Hamburg deschide proiectul noului Program
nic, pentru totdeauna, cum s-ar forţele sale creatoare în întîm - tr-un. oraş liber, dem ilitarizat, puţin după lansarea primului sa- scrie într-un articol de fo n d : al P.C.U.S.
ş ă sim ţi m ereu căld u ră Şi cor- spune cit dom iciliu perm anent. pinarca Congresului al XXII-lea precum şi alte probleme de bază !.Proiectul de Program proclamă
oialitatea prieteniei noastre fră al Partidului Comunist al U niu ale vieţii internaţionale. Alături
ţeşti. Asemenea întîimfri sînt bu Îîoi păzim cu v ig ilen ţă c a sa noas- nii Sovietice. de U.R.S.S. şi celelalte ţări so E- Hughes : U n p r o g r a m a l u n e i t a r i c a r e a r e
ne şi folositoare. Ele întăresc cialiste, ţa ra noastră îşi aduce
rţt socialistă îm potriva oricăror Aş dori să folosesc acest pri contribuţia activă la lupta pen nevoie de pace
prietenia şi colaborarea dintre aiţentate din p artea duşm anilor lej pentru a vă îm părtăşi din tru dezvoltarea relaţiilor de pace
partidele şl popoarele noastre, Socialismului. Comuniştii sînt a- nou im presia profundă pe care a şi prietenie dintre popoare. LONDRA 2 (Agerpres). atitudinea acestuia faţă de sis nificarea socialistă va duce m ult
pe ajută să învăţăm unii de la p ă ră to ril cel m ai h o tărîţi şi con produs-o asupra noastră proiec D eputatul laburist, Ernrys H u
alţii. secvenţi ai cauzei păcii pe pămînt. tul noului Program al Partidu Puternicul răsunet şi sprijin ghes a făcut o declaraţie cores tem ul învăţăm ântului1. C adrele m al repede ia lichidarea mize
Popoarele întregii lumi s-au pu- lui Comunist al Uniunii Sovie de care se bucură propunerile pondentului agenţiei TASS, în
interesele popoarelor care au tţit convinge în repetate rînduri tice. U.R.S.S. şi ale altor ţări socia legătură cu proiectul de P ro noastre didactice am eninţă cu riei în întreaga lume decît po-
lu a t puterea în m îinile lor, sîn t de dragostea noastră de pace. liste în vederea norm alizării si gram al P.C.U.S.
Indivizibile. Ele au o cau ză Co D ar noi avertizăm cu hotărîre Ingăduiţi-ne, dragi tovarăşi, tu aţiei pe., continentul european In Anglia — a spus Hughes declararea grevei din cauza ni . litica capitalistă a „liberei ini
mună, aceleaşi năzuinţe şi ţeluri. pe toţi am atorii de aventuri m i să felicităm gloriosul Partid Co şi consolidării ^păcii îh întreag a — trecem printr-o Criză finan
Vorbind cu cuvintele m arelui litare : Fiţi cuminţi şi ţineţi m in m unist al Uniunii Sovietice şi lume, a ra tă încă o dată cît de ciară şi economică care poate f i ; velului lor de tra i scăzut. Ce ţiative“.
M arx, în ţările n o astre există a- te că noi avem mijloace întruto- Comitetul său Central leninist m ari sînt forţele care se ridică lichidată num ai de un guvern
celaşi stăpîn — m unca în nu tul suficiente pentru a răcori ca care îm bogăţeşte tezaurul ideo în lumea contemporană îm potri avînd un plan de perspectivă : perspectivă le aşteaptă în A n Aprob, de asemenea, sublinie
mele vieţii paşnice şi fericite a petele voastre înfierbîntate. logic al mişcării comuniste mon va politicii de balansare pe m ar pentru dezvoltarea industriei.
oamenilor. Iar oamenii muncii diale cu acest document de ne ginea prăpastiei, pentru rezol Acum cîţiva ani, preşedintele glia î Noi nu aveih un plan de rea importanţei faptului că so
Dragi prieteni! întâlnirea noas preţuită însem nătate, să felici varea paşnică ,a problemelor Consiliului Central al partidului
s-au aju ta t întotdeauna unii pe tră cu dum neavoastră are loc în taţii pe oamenii sovietici care spinoase ale vieţii internaţionale. conservator, Butler, a declarat . perspectivă pentru dezvoltarea cialismul poate fi instaurat în
alţii. In zilele n o astre s-a s ta preajm a Congresului al XXII-lea pri'n realizările lor strălucite au că scopul guvernului este de a
to rn icit şi prosperă m in u n a ta co al Partidului Comunist al Uniu creat bazele elaborării progra Pacea este aliata socialism u ridica de două ori nivelul de trai sistem ului de îffvăţăm înt, şi â- întreaga lume fără război.
m unitate a naţiunilor socialiste nii Sovietice, care va constitui mului şi a căror m uncă eroică lui — şi noi. avem convingerea al poporului englez în decurs de
In care domneşte legea ajutoru un nou jalon istoric în istoria şi conştiinţă înaltă sînt garan că ea va învinge în întreaga 25 de ani’. D ar A n g lia nu are cest lucru este valabil pentru lu In secolul atom ic un război
lui şi sprijinului reciproc. partidului nostru, a poporului ţia sig u ră a înfăptuirii cu suc lume. un p lan de 25 dte ani care să se
sovietic şi a construcţiei comu ces a obiectivelor m ăreţe ale a- mene m ăcar într-o mică m ăsură mea capitalistă în genere. ar însemna distrugeri şi suferin
Este plăcut de co nstatat că în niste. Sîntem bucuroşi că Veţi cestui program . Vă propun, dragi tovarăşi, să
tre popoarele sovietic şi romîn avea prilejul să constataţi per ridicăm paharul pentru prietenia cu plan u l de 20 de ani al U .R .S.S. P rin însăşi n a tu ra şa, cap ita ţe uriaşe pentru popoarele care
s-au întărit şi se dezvoltă cu sonal entuziasm ul cu care o a In ţa ra noastră, oamenii m un veşnică dintre poporul rom în şi A nglia nu are nici m ăcar un
succes relaţii de strîn să priete menii sovietici se pregătesc să cii mergîmd pe calea deschisă poporul sovietic, pentru unitatea plan capitalist de 25 de ani. De lism ul nu poate alcătui piân'uri - a r fi tîrîte în acest război şi
nie, încredere reciprocă, respect, întîmpine Congresul scumpului de Marea Revoluţie Socialistă indestructibilă a lagărului socia aceea, în loc de a privi spre vii
că ele sînt g ata întotdeauna să lor partid. Ne va face plăcere să din Octombrie, lucrează cu elan list; tor, Anglia se poticneşte, trecînd pentru 25 de ani înainte. De a- prăbuşirea speranţei om enirii că
se ajute unul pe altul. Prietenia vă îm p ărtăşim experienţa conf- şi abnegaţie pentru construirea di’n tr-o criză în a lta şi nim eni
noastră este cim entată de u nita struirii societăţii noi în toate socialismului în p atria lor. In săn ătatea tovarăşului Ni- din A nglia nu are nici cea m ai ceea aproape că nu este de m i ea va putea atinge culm ile unei
tea de vederi a P artidului Co domeniile care vă interesează ale Iţita Sergheevici Hruşciov, căruia m ică idee ce va face sau ce va
m unist al Uniunii Sovietice şt vieţii economice şi culturale din Apartenenţa Ia sistemul mon îi dorim putere de m uncă şi încerca să facă peste doi ani, fă rare că planul sovietic de 20 de noi civilizaţii măreţe.
ţara noastră. dial socialist, unitatea strînsă a viaţă îndelungată, spre binele ră a mai vorbi de un termen
P artidului M uncitoresc Romîn, lagărului nostru, coeziunea sa poporului sovietic şi al cauzei lu n g ca 20 de ani. ani stîrneşte interes. în întreaga In Occident, extrase din lu
care se călăuzesc în în treag a lor Pcrmiteţi-mi, dragi prieteni, ca de monolit constituie o cheză socialism ului şi păcii în lume;
activitate după interesele po în numele Comitetului Central şie a dezvoltării cu succes a ţă A şadar, oamenii noştri poli lume, îndeosebi în ţările occi crările dasicilor marxism -lenl-
porului, după marea învăţătură al Partidului Comunist al Uniu rii noastre, ca şi a celorlalte ţări In săn ă ta te a tovarăşului Leo tici acţionează la nimereală. In
nii Sovietice, al Sovietului Su nid Ilici Brejnev; momentul de faţă, englezii nu se dentale, care trec prin greutăţi nism ului, despărţite de context,
m arxist-leninistă. prem şi Guvernului Sovietic să socialiste. gîndesc în mod concret la vii
Im perialiştilor nu le place u- vă salu t încă o d ată cu căldură Vă mulţumim frăţeşte pentru In sănătatea tuturor membri tor. Noi reducem cheltuielile ne economice, precum şi în ţările sînt folosite pentru afirm aţii po
şi să urez întregului popor ro lo r Prezidiului P.C.U .S., aii g u cesare pentru dezvoltarea unei
nitatea noastră de nezdruncinat. m în succese m ari, continue în cuvinteje calde, pline de sim pa vernului sovietic şi a celorlalţi economii sănătoase. slab dezvoltate. trivit cărora doctrina comunistă
Ea stă ca un obstacol de neîn construirea socialismului. tie tovărăşească la adresa po tovarăşi şi prieteni aflaţi aci;
vins în calea înfăptuirii planu porului rom în şi a partidului Perspectivele ţării şi poziţiile în treg u l P ro g ram al P a rtid u ar însem na că com unism ul poate
rilor lor agresive. De aceea, cer Permiteţi-mi să toastez pentru nostru, pentru atenţia şi ospita Pentru noi victorii ale poporu guvernului pot fi judecate după
curile conducătoare ale puterilor P a rtid u l M uncitoresc Rom în şi litatea cu care este înconjurată lui sovietic în grandioasa operă lui C om unist este stră b ă tu t ca fi re a liz a t num ai p rin război1,
occidentale a r dori foarte mult Comitetul său Central, în frunte d e leg aţia n o astră de p artid şi de de construire a comunismului,
ca popoarele ţărilor socialiste să cu prietenul nostru, tovarăşul pentru triumful, cauzei socialis de un fir roşu de teza că nece ' prin folosirea forţei arm ate şî
nu fie unite, pentru a încerca să Gheorghe Gheorghiu-Dej; stat. m ului şi păcii.
le pună din nou jugul robiei c a In domeniul politicii externe sităţile de alimente, locuinţe şl instaurarea dominaţiei m ondiale
pitaliste. Pentru guvernul Republicii
Populare Romîne şi pentru pre ţările socialiste au ca linie di toate celelalte nevoi principale a Uniunii Sovietice. Noul P ro
Sînt unii în Occident care nu şedintele Consiliului de M iniştri, rectoare perm anentă principiile
se pot îm păca pînă acum cu tovarăşul M aurer; coexistenţei paşnice între toate ale om ului pot fi satisfăcu te în gram este un ră sp u n s eficient
faptul că peste un m iliard de o a statele, fără deosebire de sistem
meni au cucerit deja adevărata In sănătatea tuturor oaspeţi social, fiind hotărîte să depună m odul corespunzător num ai în'- d a t acestor calom nii. Să n ă d ă j
libertate. Recent, cercurile con lor noştri scum pi — membrii şi pe viitor toate eforturile pen
ducătoare ale Statelor Unite ale delegaţiei de p artid şi guverna tru destinderea încordării, pen tr-o ţa ră socialistă bine o rg a n i duim că el va fi citit cu atenţie
Americii au pornit din nou ac tru asigurarea securităţii popoa
ţiunea lor nechibzuită aşa-num l- mentale romîne; relor lor şi întărirea păcii. zată cu o economie socialistă de diplom aţii şi •; p ro p ag an d iştii
ta „săptăm înă a naţiunilor cap
tive“. Treabă zadarnică, domni Pentru prietenia frăţească de In toate problemele relaţiilor planificată. a căror misiune constă în aţîţa-
lor im perialişti ! Am mai spus-o nezdruncinat dintre popoarele
şi declarăm din nou că nici un Uniunii Sovietice şi Republicii inter n aţio n ale în tre R. P. Romî- De aceea, ca socialist, sper să rea flacărei războiului rece. Căci
fel de „săp tăm în i", nici u n fel Populare Romîne; pentru pace în njă şl U .R.S.S. există deplină
de provocări nu sînt în stare să întreaga lume. Identitate de vederi. Ca membră studiez în am ănunt toate propu acesta nu este program ul unei
nerile expuse în planul de 20 ţări care vrea război, ci p ro -
de ani al P artidului Com unist V gram ul unei ţări care are nevoie
din R usia, considerând că p la de .pace, ca şi restul om enirii.
Comunicatul cu privire la şedinţa Blocului
centra! al partidelor democratice
;©©®Si şi organizaţiiior de masă din R. D. Oermană
!RAN: sâ A M P L O A R E BERLIN 2 (Agerpres). tratatului de pace, urmăreşte scot*
M IŞCAREA TARANEASCA La 1 august a fost dat publici pul ca prin război să încerce să
tăţii la Berlin comunicatul cu pri extindă dominaţia N.A.T.O. asu
Acfiuni victorioase aie patrioţilor angolezi T E H E R A N .,,^ (Agerpres). — pentru împiedicarea fugii continue vire la şedinţa Blocului centrai al pra întregii Germanii. Aceste pla
TASS transmite :3a3, a ţăranilor de la sate ia oraşe şi partidelor democratice şi organiza nuri ale militari.ştilor de la Bonn
în primul rînd la Teheran în cău ţiilor de masă din R.D. Germană, vor fi însă zădărnicite prin în
Ziarele cat'ftG;apar la Teheran tare de mijloace de existenţă. carc a avut loc la 31 iulie. La şe cheierea tratatului de pace.
continuă să publice ştiri despre dinţă au fost examinate situaţia
manifestaţiile ţărăneşti împotriva „Foitul 0011001)02' politică actuală şi problemele le Blocul central al partidelor de»
jugului moşierilor şi a sam avolni gate de încheierea Tratatului de mocratice şi organizaţiilor de ma
ciei autorităţilor. După; cum rela a fost liiliai pace cu Germania. să salută proiectul de Program al
tează ziarul „Keihan“, recent lo Reacţia furibundă a guvernului P.C.U.S. care nu numai că indieţă
cuitorii satului Serghiar din nordul COTONOU 2 (Agerpres). de la Bonn la propunerile Republi oamenilor sovietici calea spre viito
ţării aduşi la disperare au încon cii Dem ocrate Germ ane cu privire rul luminos al comunismului, ci şij
jurat casa moşierului M. Mokad- Ia încheierea tratatului de pace şi concomitent, arată întregii omeniri
dam şi au distrus automobilul şi Ia planul de pace al poporului perspective grandioase de pace. In
strînsă prietenie cu Uniunea So
LUANDA 2 (Agerpres). a Angolei; în împrejurimile Cabin- triva punctelor de rezistenţă por diferite bunuri ple moşierului. Jan Pe teritoriul Republicii Daho- german, se spune în comunicat, vietică, vom deprune toate eforturile
Trupele colonialiste portugheze dei şi în regiunea M ’Bridj, în a- tugheze din regiunile Carmona si darmii sosiţi pentru a „restabili mey nu m aî există de acum în a arată lim pede cine în G erm ania se pentru ca prin încheierea tratatului
puternic înarmate nu pot să în- ordinea“ au fost, nevoiţi să se re inte anclava „Fortul portughez“. pronunţă pentru calea paşnică de de pace să apărăm pacea în G er
frîngă lupta eroicului popor ango propiere de minele de cupru de la Caipenba. Patrioţii au atacat apoi tragă sub presiunea ţăranilor. N u dezvoltare şi cine preconizează fo mania, se subliniază în încheierea
lez. Forţele patriotice angoleze con Navoio. Corespondentul agenţiei A’nclava „F o rtu l p o rtu g h ez“ losirea forţei. Politica de provocări comunicatului.
France Presse relatează că în pre localitatea Maria-Teresa din regiu mai după ce îtu ajutor le-au sosit este situ ată lîngă oraşul Oui'dah, a Bonn-ului, îndreptată împotriva
tinuă să dea lovituri puternice tru zent au loc mari operaţiuni m ili nea Bengo; precum şi taberele por întăriri din oraşul Zendjan, jandar la ap roxim ativ 40 km. vest de
pelor portugheze. D upă oUm reiese tare în regiunea marelui nod de tugheze de la Kamabatela. La Ma- mii au reuşit să împrăştie pe ţă Co.ţonou. Preşedintele Republicii w-uihricht: irebole să sc freacă
chiar clin comunicatul portughez caleŢferaţiă Ucua, situat la nord kundo, centru situat la 235 km. rani. D upă cum relatează ziarul; Dahomey, H. M aga, a cerut li fără Înfîrziere l a pregătirea
referitor la operaţiunile militare cje Luanda. Partizanii angolezi au au fost arestate 25 de persoane. chidarea im ediată a anciavel şi încheierea frafafnlul de pace
din ultimele zile, incidente serioase efectuat; de asemenea; mai multe nord de Luanda,- insurgenţii au în portugheze. Conform hotărîrii
au avut loc în regiunea de nord atacuri încununate de succes îm po- registrat o mate victorie ocupîpd La rîndul său, Ziarul ;,E ttelaat“
acest important punct strategic. Co scrie că ţăranii din satul K atbas- gW Irnului’ Dahomey-ului, rezi
împotriva sosirii unităţilor respondentul agenţiei France Presse deh situat îfi regiunea^ oraşului dentul portughez era obligat şă BERLIN 2 (Agerpres). tuaţia din G erm ania occidtentală,
vest-germane pe teritoriul Angliei relatează, de asemenea, că insur Rest au întrerupt circulaţia pe şo părăsească „Fortul portughez" A genţia A.D.N. a tran sm is in pregătirile care se fac în aceas-i
genţii angolezi au tăiat din nou seaua care frece prin apropierea pîriă la 31 Iulie 1961. terviul acordat de W alter U l tă ţa ră de către im perialişti în
' LONDRA 2 (Agerpres)'. — rofund îngrijorate de actu, şoseaua dintre Tolo şt Lokia, iar satului protestînd îfnpofriva sama bricht, preşedintele Consiliului vederea unui război revanşard.
TASS transm ite : eirafnţe din Republica Fşîerală corespondentul agenţiei Reuter a~ volniciei moşierului care i-a lipsit După cum anunţă agenţia de S tat al Republicii Democrate
şi în aceiaşi timp va încurajai nunţp că lupte crînoene au avut loc de apă. Cei rămaşi fără apă pen France Presse, în noaptea spre P rin încheierea tra ta tu lu i dei
La 1 august, o delegaţie re- apele cercuri care şş pronunţă în ultimele 24 de ore în regiunea tru irigarea semănăturilor sînt a- 1 august rezidentul portughez Germane, lui M. W ilson, redac pace cu cele două sta te germ ane,
prezentînd diferite organizaţii pentru reînvierea militarismului rnunfoasă Dembos şi la N am buan- m eninţaţi cu pieirea. Z iarul rela îjrnpreuţiă cu adjunctul său au tor şef adjunct al ziarului en a declarat W. U lbrichtj trebuia
din Anglia care luptă pentru german. gopgo. tează că ţăranii au refuzat să se ifjtejjdiat clădirea „Fortului por să fie lichidate răm ăşiţele peri
pace, condusă de Percy Belcher, împrăştie. Jandarmii au tras cîteva tughez“ , care are o m are valoa- glez „Evening S tandard“. culoase ale celui de-al doilea
secretar general al Sindicafului Sîntejjn convinşi, se spune în Trupele colonialiste au suferit salve în aer şi au arestat un grup râl istorică. Deşi au so sit pom
însemnate pierderi în oameni şî pieri din Dahomey, clădirea ml W. Ulbricht a arătat că ade
ârme. fapt recunoscut chiar şi de de ţărani. In timpul ciocnirii au vărata primejdie pentru pşce în
Către autorităţile portugheze. Co- a’ p u tu t ff salvată.
mdnicatul forţelor armate portu fost răniţi cîţiva ţărani şi jan In momentul de faţă, deasu
gheze asupra operaţiunilor mili
pra „Fortului portughez" fluţjte
m uncitorilor din industria tutu- continuare în scrisoare, că dacă tare din cursul lunii iulie cuprin darmi. ra drapelul n aţio n al al RepublX-
cil Dahomey. întreaga lume o constituie sî- război mondial şi barată astfel
: nului, a depus la reşedinţa ofi guvernul a r respinge cererea cai d'<e¦ date, fireşte m ult r-eduse, re- D upă cum. informează acelaşi calea politicienilor revanşarzi
cială a prim ului m in istru al Aii;-1* trupe vesl-germ ane să fie în îeritoare la numărul m orţilor şî ră ziar, în cercurile: guvernamentale din Germ ania occidentală.
gliei, M acmillan, o scrisoare în şiruite în A ngljp şi şr declara
care se s p u n e : „C onsiderăm că Că noi recunoaştem ex isten ţa ce niţilor. din Teheran sînt discutate măsuri Aceasta ar permite realizarea
hotărîrea de a permite unor u n i lor două state germane şi sprî- e®90®= dezarm ării totale a celor două
tăţi blindate germane să debar jiţiim frontierele postbelice, sta state germane, precum şi a nem
ce pe lito ra lu l n o stru va indigna bilite de comun acord la Potg- tra lită ţii lo r din punct de vedej
toate ţările care au suferit de pe re m ilitar, care ar fi a sig u ra tă
urm a invaziei naziste şi care sînt N oi a c ţ i u n i a le t r u p e l o r f r a n c e z edam, el ar face un mare serviciu de g a ra n ţii internaţionale, fap î
cauzei păcii“.
la B izerta
ce ar exclude p o sib ilitatea declan
____ __ ä TUNIS 2 (Agerpres). tijarul oraşului Bizerta, a orga şării unui război m ondial de pe
Lş 1 august agenţia tunisiană n izat o conferinţă de presă, la teritoriul Germaniei.
de presă (T.A.P.) a an u n ţat că care a declarat că situaţia din La întrebarea dacă este opor
tun să se stabilească un termen
!^ăraşut'işţil francezi au ocupat oraş răm îne serioasă din cauza pentru încheierea tratatu lu i de
pace, W alier Ulbricht, am intind
şediul con su latu lu i norv eg ian dte dezo rg an izării com unicaţiilor u r 'ă Uniuntea Sovietică şi-a p reJ
zentat propunerile în urmă cu
i ® V1ENA. Uniunea luptători- Bizerta şi a întreruperii tra ta i | Bizerta. Cu acest prilej a fost bane şi a gospodăriei comunale doi ani şi jum ătate, a spus :
Orice tă răg ăn are ar fi în avan
loi din rezistenţă, a, victim elor tivelor frâncp-algerienie. Utrfjmta ţţgborît drapejul naţional noiye- de către trupele franceze care au tajul exclusiv al imperialiştilor*
şi deţinuţilor fascism ului din n aţio n ală a studenţilor din Frajn- ocupat partea europeană â orite vest-germ ani. B onn-ul nu are de!
A ustria a difuzat o declaraţie în ţă „am in teşte dini nou că fLii- r şi a fost arb o rat cel frate- şuiui. O raşul răm îne ca şi îrţa- gînd să renunţe la politica sa
revanşardă. Noi nu putem însă
care se arată că sentinţa tribu m ai o politică re a listă do deco A genţia califică aceste ac- inte lipsit' de apă şi electricitate. admite ca utilitariştii vest-ger-
nalului din Viena, care a găsit ţiţini1 ca „extrem de serioase“ , „V iaţa oraşului, a declarat el, m ani să determine orientarea
nevinovaţi pe crim inalii im plicaţi lonizare poate contribui la apla subliniind că ele au fost săvâr nu se va putea norm aliza cîi politică în G erm ania şi în în tre a
în: procesul fostului şef al s ig u n area conf li citului' care s-a ivit şite „pe teritoriul tunisian de timp trupele franceze nu vor fl ga lume.
ranţei hitleriste din oraşul Jito- retrase integ ral. Ţelul tuni'si'eni-
m ir, sturm bannfuhrerul S.S. Rat- între F ranţa şi ţările Maghrcbu- trh ’pe străjjţie' care nu se m u lţu lor în general- şi al nostru, al Dorim ca forţele păcii să den
zesberger, a in d ig n at profund pe lul şi la stabilirea colaborării mesc cu faptul că ocupă o p ar locuitorilor Bizer.ţ'eî, în p a rtic u termine orientarea politicii in
austrieci. pentru care luptă neîncetat U- te din te rito riu l T unisiei“ ci, lar, este evacuarfea totală a tru ternaţionale. Trebuie să se tre a
niunea naţională a studenţilor concomitent, încalcă în mod fla pelor franceze de pe teritoriul că fără întîrziere 1a p reg ătirea
“ BONN. Ziarul „Neue Rheln- din F ran ţa“. grant' tradiţiile diplomatice exis tu n isia n “ . . ,, şi încheierea (ra ta tu lu i de pacte.
Zeitung“ scrie despre continua tente.
• BERLIN. La 1 august a so Teres a spus că aproape îij^ W. Ulbricht a răspuns nega
rea fenomenelor de criză In in sit la Berlin într-o vizită de prie Potrivit ştirilor din Bizerta, t’reag a populaţie t tu n isia n ă din tiv la întrebarea dacă din partea
dustria carboniferă din regiunea tenie cir. Kwame K krum ah, pre nave de război1 franceze continuă partea europeană7 a Bizertei — R.D.G. există vreo prim ejdie de
Ruhr, principala regiune indus şedintele şi şeful guvernului Re să controleze golful. Cîteva na aproxim ativ 15.000 dte oam eni a închide frontierele. O aseme
tria lă a R.F.G. Potrivit datelor publicii Ghana. ve dte răzb o i franceze au fost ob — a părăsit oraşul. nea primejdie nu există, a spus
ziarului, în prim ul trim estru al servate în la rg în apropiere de W. Ulbricht.
anului 1961, volum ul vînzărilor • BUENOS A IR ES. De la 1 Sbusse şi de insulele Kerkennah. A genţia T.A.P. a difuzat ape
de cărbune din Ruhr s-a redus a u g u st ta rifu l tra n sp o rtu rilo r de lul ad re sa t de C onsiliul m u n ici August“ —* Petroşani
cu 2,2 m ilioane tone în com pa- m ărfuri pe căile ferate ale Ar La 30 iulie artile ria francteză pal al Bizertei m unicipalităţilor
Î^tie cu aceeaşi perioadă a an u gentinei au sp o rit cu 25—60 la a bombardat puternic satul Bu tuturor oraşelor din lume, în ca
lui trecut. sută. Riha, în regiunea A in-D raham re cere ca consiliile municipale
(la frontiera dintre Tunisia şî să condam ne cu hotărîre agre
• PARIS. Uniunea naţională a Sporirea tarifelor la tran sp o r A lg eria). siunea franceză îm potriva Tuni
studenţilor din F ranţa a dat pu tul feroviar provoacă o serioasă siei şi să acorde m unicipalităţii
blicităţii o declaraţie în care re- nelinişte în rîndul populaţiei Se sem nalează de asemenea Bizertei u n .sp rijin m oral şi m a
ţ|v ă seriozitatea situaţiei create ţă rii, deoarece se aşte a p tă ca, a- num eroase cazuri de încălcare a terial pentru restabilirea vieţii
jţfl urm a acţiu n ilo r agresive ale ceastă sporire să ducă la creş spaţiului aerian tu n isian de că normale în o ra ş/
autorităţilor m ilitare franceze la terea p re ţu rilo r la alim ente şi tre avioane de război franceze.
m ărfuri de larg consum.
La 1 august, Raşid Tereş, pri-
?!Triar
'fiV frry *
Redacţia ţi adm inistraţia ziarului: Deva str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii GcriteFale P.T.T.R. ¦nr. - 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6
