Page 13 - 1961-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VAI

înfăptuirea cu succes a măreţelor sarcini puse de partid
în domeniul construcţiei socialiste la sate şi dezvoltării agri­
culturii va schimba întreaga viaţă a satului, va asigura un
puternic avînt al producţiei agricole, continua îmbunătăţire
a nivelului de trai al oamenilor muncii, întărirea economiei
socialiste, ridicarea pe o treaptă superioară a alianţei dintre
clasa muncitoare şi ţărănime, avînd o însemnătate hotărî-
toare pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră.

depuse, repartizînd colectiviştilor pre­ tras permanent atenţia organelor si

COMUNICA T mii în tuncţie de depăşirea producţiilor organizaţiilor de partid, lucrătorilor de
planificate. partid care activează In domeniul trans­
In zilele de 30 iunie şi 1 iulie a.c., a avut Ioc şedinţa plenară a Comite­ Au fost sta bilite măsurile organizatorice şi tehnice pe care trebuie să le formării socialiste a agriculturii, al
ia în lunile următoare ministerele, întreprinderile, organele locale de partid şi La veniturile realizate de colectivişti îmbunătăţească neîncetat munoa politi­
tului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. de stat, pentru a se crea condiţii cit mai bune îndeplinirii planului în anul 1962. prin muncă in gospodăria obştească că şi organizatorică pentru a asigur»
La plenară au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai C.G. al P.M.K., — principalul izvor de venituri al co­ aplicarea cu fermitate a liniei partidu­
La al doilea punct al ordinei de zi, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, lectiviştilor — se adaugă veniturile ob lui, în vederea întăririi alianţei mun-
primii secretari şi secretarii cu problemele agrare ai comitetelor regionale prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a pre­ ţinute din gospodăria personală şi de citoreşti-ţărăneşti, consolidării şi dez­
P.M.R, şefii de secţii şi adjuncţi ai şefilor de secţii ale C.C. al P.M.R., miniştri zentat un raport asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al III- la animalele pe care membrii gospodă­ voltării continue a agriculturii socia­
şi adjuncţi ai miniştrilor, prese dinţii comitetelor executive ale sfaturilor popu­ lea al partidului privind construirea socialismului la sate şi dezvoltarea agri­ riilor colective ie deţin potrivit statu­ liste.
lare regionale, conducători ai unor organizaţii de masă, redactorii şefi ai culturii. tului.
Tovarăşi,
ziarelor centrale şi alţi activişti de partid şi de stat. In urma dezbaterilor, plenara a aprobat în unanimitate raportul prezen­ Se transtormâ pe zi ce trece ţaţa sa­
La primul punct al ordinei de zi, plenara a dezbătut şi a aprobat tn una­ tat şi sarcinile pe care le stabileşte pentru organele şi organizaţiile de par­ telor, ţărănimea se hrăneşte şi se îm­ Congresul al 111-lea al partidului a
tid, organele centrale de stat şi sfaturile populare. bracă mai bine, îşi construieşte locuin­ trasat ca sarcina încheierea procesului
nimitate proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1962, ţe, îşi cumpără mobilă, aparate de ra­ de colectivizare pînă în 1965. Suprafaţa
dio şi de televiziune, îşi ridică necon­ totală arabilă a ţarii este 9.820.000 hec­
cu îmbunătăţirile care decurg din discuţia ce a avut loc.

tenit nivelul de trai material şi cultu­ tare. Dacă scădem din această supra­

RAPORTUL TOVARĂŞULUI GRCORODC GKEOROMU DEJ ral, făurindu-şi o viaţă civilizată, faţă terenurile deţinute de unităţile a-
demnă de epoca socialismului. gricole de stat rămîn 8.100.000 hectare.
Tovarăşi, Sectorul cooperatist cuprinde 6.680.000

asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al III-lea Gălăuzindu-se neabătut după învăţă­ ha. din care sînt colectivizate pînă în
tura marxist-leninislâ, partidul nostru prezent, 4,5 milioane ha. Trebuie să
al partidului privind construirea socialismului la sate a mers consecvent pe linia creării ba­ ţinem seama că in suprafaţa arabilă
zei tehnico-materiale a socialismului, a ţării sînt şi circa 600.000 ha. situate
şi dezvoltarea agriculturii dezvoltînd industria grea cu pivotul ei, în localităţi de munte, unde nu există
industria constructoare de maşini, a condiţii prielnice pentru colectivizare.
Tovarăşi, In primele 5 luni ale acestui an, pla­ Volumul vînzărilor de mărfuri cu a- şi peste 16 ia sută dm suprafaţa ara- r pe 126 la sută ma[ mult lapte de vacă, aplioat In mod creator la condiţiile ţă­ Majoritatea acestor terenuri sînt răz­
Congresul al Ul-lea ai P.M.R. a nul producţiei globale pe ansamblul in- mănuntul prin comerţul socialist este rii noastre planul cooperatist al lui leţite în loturi mici, situate la mari
stabilit ca obiectiv lundamental al pla­ duslriei a tost îndeplinit în proporţie în primele 5 luni ale anului 1961 cu bilă a ţării. / cu peste 24 la sută mai multă ltnă. Lemn, învăţînd necontenit din experi­ distanţe şi au o valoare economică
nului economic pe anul 1960—1965 de 103,4 la sută, obţinlndu-se peste plan 18 la sută mai mare decît in perioada enţa construcţiei colhoznice sovietice slabă, mult sub valoarea gospodăriilor
dezvoltarea bazei lelmico-materiale a 0 producţie în valoare de mai mult de corespunzătoare a anului 1960. După Permiteţi-mi tovarăşi ca, de Ia a « \ De°sebit de avantajoase s-au dovedit şi din propria noastră experienţă acu­ personale ale colectiviştilor din zonele
socialismului, încheierea procesului de 1 miliard de lei. date preliminare aceste vînzări au mulată în decursul anilor. In opera de de şes. Principala sursa de venituri »
făurire a relaţiilor de producţie socia­ -crescut : la carne cu 7 la sută, Ia pre­ ceasta înaltă tribună, sa -felicit în nu-Y a fî Penrtu gospodăriile colective ca transiormare socialistă a agriculturii, populaţiei din aceste localităţi este
liste în întreaga economie naţională, Faţă de perioada corespunzătoare a parate de carne cu T9 la sută, la zahăr partidul a vegheat la respectarea stric­ munca în economia lorestierâ, în între
In vederea desăvîrşirii construcţiei so­ anului 1960, producţia industrială a cu 5 la sută, la ulei cu 16 la sută, la mele Comitetului Central al Partidului I ?' Pentru stat contractele încheiate pe tă a liberului conslmţâmînt, lărgind prinderile miniere şi altele. Iar terenul
cialismului. crescut Cu 17 Ia sută. Muncitorii, teh­ ţesături şi confecţii de bumbac cu 5 la continuu baza politică şi economică a arabil constituie o sursă auxiliară perv
nicienii şi inginerii din industrie au sută, Ia ţesături şi confecţii de lînă cu Muncitoresc Romîn pe ţăranii din re- > termen de cinci ani, sistem care tre- alianţei dintre clasa muncitoare şi ţă ­
In această plenara supunem spre e- dat, peste prevederile planului, 35.600 14 la sută, la încălţăminte de piele cu tru completarea nevoilor de consum
xaminare rezultatele obţinute în înde­ tone tontă, 20.500 tone oţel, 23 700 tone 30 la sută, la mobilă cu 39 la sută, la giunea Bucureşti care au mers cu Tn- \ bufe să tie generalizat. Veniturile ţă- rănime. propriu.
plinirea Directivelor Congresului cu minereuri de fier, 1861400 tone cărbune. maşini de spălat rute cu 132 Ia sută.
privire la dezvoltarea agriculturii şi 2.700 tone sodă calcinată, aproape Populaţia este mai bine aprovizionată, credere pe calea arătată de partid, ca- ) ranimfi realizate din valorificarea către
măsurile necesare pentru terminarea 43.000 tone ciment, circa 1,4 milioane au crescut din ce în ce mai mult vîn-
procesului de colectivizare, continua m.p. ţesături de bumbac şi de lînă, zările de produse necesare confortului Iea agriculturii socialiste. Felicităm pe j stat a produselor agricole au crescut Organele şi organizaţiile de partid Din datele de mal sus rezultă că.
consolidare economico-organizatorică 111.000 perechi încălţăminte, 1.400 tone easnic şi satisfacerii cerinţelor de cul­
a gospodăriilor colective, sporirea în ­ uleiuri comestibile ş.a. tură. comuniştii din regiune, pe inginerii şi / de Ia 5,9 miliarde lei în anul 1955 la au desfăşurat o muncă politico-organî- pînă în 1965, mai râmîne să fie cu­
semnată a producţiei agricole.
Numai în primele b luni ale anului Directivele G,W. al P.M.R. cu privire mecanizatorii din staţiunile de ma / 8 miliarde în «959, Ia »,8 miliarde In zatorică perseverentă în rîndurile ma­ prinsă în gospodării colective o supra
Măreţul program de dezvoltare eco­ acesta industria noastră socialistă a la criteriile principale ale întrecerii so­ selor ţărăneşti care au urmat cu încre­ faţă arabilă de circa 3 milioane hectare
nomică a ţării şi de ridicare continuă dat de 3 ori mai mult oţel şi energie cialiste au tost primite cu însufleţire şini şi tractoare şi gospodării de stat 1960, iar pentru anul 1961 vor creşte, dere cuvîntul partidului. Faptele au ce se află actualmente aproape In to­
a nivelului de trai al poporului, pers­ electrică decît s-a produs In Romînia de oamenii muncii din toate ramurile demonstrat cît de neîntemeiate sînt ca­ talitatea ei în întovărăşiri agricole.
pectivele desăvîrşirii construcţiei so­ în întreg anul 1938. de producţie. Muncitorii, inginerii, teh­ pe lucrătorii din sfaturile populare ca- după date preliminate, la 9.6 miliarde lomniile lansate de ideologii capitaliş­
cialiste au iost primite cu încredere de nicienii au obţinut rezultate valoroase
oamenii muncii, au dat un puternic a- Intre 1 ianuarie — 31 mai 1961 s-au în lupta pentru o calitate superioară re au desfăşurat o rodnică, muncă po- tel.
vînt iniţiativei creatoare a clasei mun­ investit în întreaga economie peste 8
citoare', a ţărănimii şi intelectualităţii, miliarde Iei, cu 22 la sută mai mult a produselor, care s-a transformat în- litică şi organizatorică în rîndurile ţă- - Proprietatea obştească a gospodării-
care au pornit cu elan şi înalt spirit decît în aceeaşi perioadă a anului 1960. tr-o largă mişcare de masă. De ase­
de răspundere la realizarea planului de Au intrat în producţie numeroase o- menea, pînă la începutul lunii mai a ranilor muncitori, i-au îndrumat pe ca- lor colective a crescut datorită reali- tilor Şi moşierilor care pretind că ţă­ Ţinînd seama de ritmul tot mai pu­
şase ani. biective industriale importante, între acestui an s-au realizat economii peste
care bateria IV de cocs Ia Hunedoara plan de 133 milioane de lei. lea agriculturii socialiste şi l-au sprl- zărilor obţinute în sporirea producţiei rănimea ar ti retractară socialismului. ternic de trecere a ţărănimii la colec­
Ca urmare a eforturilor pline de ab­ cu o capacitate de 250.000 tone pe an,
negaţie ale maselor muncitoare, se bateria I de semicocs la Victoria Gă- In obţinerea acestor rezultate, un jinit să obţină an de an realizări tot agricole, ajungînd lastîrşitu! anului Un factor esenţial care a determinat tivizare şi de transiormare a întovă«
dezvoltă în ritm susţinut toate ramu­ lan cu o capacitate de 88.000 tone pe rol important l-au avut măsurile luate
rile industriei şi mai ales ramurile ho- an, fabrica de tormaldehidâ la combi­ de partid pentru îmbunătăţirea conti­ mai însemnate în gospodăriile colec- 1960 la valoarea de peste 5 miliarde lărgirea curentului de trecere a ţără­ răşirilor agricole în gospodării colec­
tărîtoare pentru industrializarea socia­ natul chimic Victoria, complexul pentru nuă a activităţii de conducere planifi­
listă, asigurindu-se dezvoltarea propor­ industrializarea lemnului Fipera, com­ tive. Acum, oînd întreaga regiune este 300 milioane de Iei.
ţională a economiei naţionale, fără sal­ binatul de produse lactate Bucureşti, cată a economiei naţionale. Planul a-
turi spectaculoase, pe o linie mereu noi capacităţi la centrala electrică de colectivizată, în faţa ţărănimii s-au In anul 1960 gospodăriile colective nimii spre colectivizare ii constituie for­ tive, putem aprecia că există deplini
ascendentă. S-au obţinut rezultate sub­ termoficare Borzeşti, la uzina de zinc nual a Iost elaborat cu participarea
stanţiale în ridicarea nivelului tehnic în de Ia Copşa Mică, la ţesătoria de in deschis posibilităţi nelimitate pentru au investit din tonduri proprii şi din ţa de atracţie mereu crescîndă exerci-V ^ posibilităţi de a realiza chiar mai de-
toate sectoarele de activitate economică, şi cînepă PăuIeşti, tabrica de sticlărie largă a celor mai calificate cadre de
au crescut acumulările socialiste, fon­ Sighişoara.. creşterea producţiei' agricole, pentru rf. credite primite din partea statului ! tată asupra întregii ţărânimi de către | vreme sarcina trasată de Congres ca
specialitate din producţie şi din orga­
dioarea nivelului el de trai materialmiliard 460 milioane lei. gospodăriile colective truntaşe. privire Ia terminarea colectivizării.
nele economice centrale şl locale, ci­
şi cultural. întreaga energic creatoare A crescut efectivul de animale pro­ In procesul de colectivizare a agri­ Gongresul al 111-lea al partidului a
frele de plan au tost cunoscute de în­ a ţărănimii trëbllië" ilClTÎtUcoiicenTrată prietate obştească al gospodăriilor co­
sp'R coligt^ a r e a ^ -ecdîToniicLa gospo- lective; numărul total al bovinelor a culturii trebuie să subliniem în mod trasat organelor de partid şi de stat

dărTIToi ¦cOlWVfve ŞT""l!9pre>ltarea ior sporit în 1960, ţaţă de anul 1959, cu deosebit importanţa ajutorului material sarcina de a destâşura concomitent
multilaterală pe calea îmbinării cul­ 294.500, din care 105.200 vaci; al por­
turii cerealelor cu alte ramuri ale pro­ cinelor — cu 92.000, din care 27.500 şi tehnic acordat de stat gospodăriilor muncă politico-organizatorică pentru

ducţiei agricole, mai aies cu crearea scroafe; al ovinelor — cu 642.000. colective. Experienţa construcţiei noas­ i terminarea colectivizării şi pentru uni­

unor puternice terme de animale pro- | S-au dat în folosinţă 13.000 construcţii tre socialiste la sate contirmâ teza le­ rea gospodăriilor colective mici tn gos
prietate obştească, spre aplicarea mă­ gospodăreşti, 3.000 de grajduri pentru
surilor- agrozootehnice de sporire a bovine, 1.140 maternităţi şt îngrăşăto- ninistă cu privire Ia rolul hotărîtor al I podării mai mari. In ultimul timp a
producţiei la hectar, spre ridicarea ran­ rii pentru porcine, 1.350 saivane pentru statului socialist in dezvoltarea torţelor căpătat extindere tendinţă gospodăriilor
de producţie şi tâurirea relaţiilor de colective mici, ru-pacihiiuaţi reduse de

damentului animalelor, spre folosirea oi, 820 magazii pentru cereale ş. a.; producţie socialiste In agricultură. dezvoltare economica, oe a se uni în
deplină a condiţiilor pedoclimatice şi gospodăriile colective şi-au sporit nu­ In ultimii zece ani statul a tăcut in­ gcfepodaru colective mai mari, care o-;
economice favorabile obţinerii nno^j mărul maşinilor şi utilajelor proprie­ ferâ condiţii mai bune pentru toloslrea
recolte tot mai bogate vestiţii pentru agricultură în valoare raţională a pămîntului şi pentru apli­
tate obştească, deţinînd în prezent a- de aproape. 18 miliarde de lei. Au fost carea metodelor agrotehnice înaintate.,
create staţiuni de maşini şi tractoare, I pentru utilizarea mal elicace a mijloa­
Procesul de colectivizare se allă în- proape 4.000 autocamioane. 3.700 to­ care pun la dispoziţia ţărănimii trac

tr-un stadiu înaintat ş i's e apropie de cători de furaje, 4.600 motoare stabile

terminare în regiunile Galaţi şi Banat, şi electrice, 2.400 pompe pentru irigat loare, semănători, combine şi alte ma­
şini agricole.
durile de investiţii sînt folosite mai Pentru, construcţii de locuinţe statul treprinderi cu trei luni înainte de în­ unde aproape întreaga ţărănime din ş. a. celor mecanizate şi dezvoltarea multi­
bine, cu mai multă economicitate şl a alocat în anii 1969—1961 cu 600 mi­ ceperea anului; aceasta a permis să zonele de şes şi deluroase a trecut în tovarăşi, laterală a producţiei agricole vegetale
spirit gospodăresc, s-a întărit discipli lioane de Iei mai mult decit prevedeau fie luate din timp măsurile organiza­ gospodării colective. Bune rezultate Cointeresarea materială a colectiviş­ In reorganizarea socialistă a agri­ şi animale. Datorită acestiil proces de
na de plan şi tinanciara. pentru această perioadă Directivele torice, economice şi tehnice care au a- s-au obţinut şi în regiunile Gluj, Iaşi, tilor la dezvoltarea economică a gos­ culturii au trebuit înlăturate numeroase unificare, suprataţa medie pe ţară a
Congresului al Ili-lea. In primele 5 sigurat încă din primele zile ale anu­ Oltenia. podăriilor colective şi la sporirea pro­ greutăţi şi neajunsuri, obiective şi su unei gospodării coleotive s-n mărit de
Realizarea şi depăşirea planului de luni ale acestui an au îost date în fo lui ca producţia să se desfăşoare în- ducţiei agricole a tost şi este un prin­ Ia 614 hectare în 1958 — la 950 hec­
stat pe anul 1960 creează condiţii fa­ losinţă oamenilor muncii 10.200 apar­ toate acestea demonstrează încrede­ cipiu fundamental al partidului în o-
vorabile pentru îndeplinirea cu stioces rea maselor ţărăneşti in politica Par­ pera de transformare socialistă a agri­

i planului de şase ani. tamente. ritm susţinut. tidului Muncitoresc Komîn, creşterea culturii. biective, legate în cea mal mare parte tare în iunie 1961.
conştiinţei socialiste a ţărănimii mun­ îmbunătăţirea întregii activităţi de de procesul de creştere a construcţiei Experienţa arată că cele mai bune
Rezultatele obţinute în construcţia socialistă la sate citoare, justeţea politicii partidului de socialiste.
întărire continuă a alianţei muncito- producţie a gospodăriilor colective este rezultate Ie obţin gospodăriile colec­
indisolubil legată de întărirea roiului Marea gospodărie agricolă colectivă
tive care au o suprataţâ în Jurul a
De la cel de-al Ul-lea Congres şi gricolă globală şi producţia marfă, au trecui ia gospodarii colective un nu­ reşti-ţărăneşti, baza de neclintit a re­ zilei-muncă şi de folosirea chibzuită ridică probleme numeroase de organi< 2.000 hectare, diterentrată pe zone na­
pină în prezent s-au înregistrat rezul­ sporit cantităţile de produse agricole măr de 2.242 întovărăşiri agricole cu gimului democrat-popular. a acestora. Cele mai multe gospodării zare a muncii, de dezvoltare planifi­ turale. In zonele de şes, unde se cul­
tate îmbucurătoare în munca desfăşu­ Intrate în fondul central al statului, a 447.000 familii şi 1.150.000 ha. teren colective cheltuiesc economic zilele- cată a producţiei agricole intensive şi tivă în principal cereale, mărimea ra­
rată de partid pe tronlul construcţiei crescut continuu nivelul de trai mate­ agricol. Aproximativ 75 ia sută din Odată cu progresele Înregistrate în muncâ prin lolosirea unor norme de lu­ multilaterale. După crearea gospodă­ ţională a gospodăriei colective esle de
socialiste la sate. rial şi cultural al ţărănimii. noii colectivişti provin din rîndurile procesul de colectivizare, s-au obţinut cru corespunzătoare, prin reducerea riilor colective, activitatea organelor şi 1.500—2.500 hectare; în zonele de
intovărăşiţilor. importante rezultate in domeniul spo­ numărului de zile-muncâ pentru acti­ organizaţiilor de partid în domeniul deal este de 1.000—1.600 hectare, iar
Sectorul socialist s-a dezvoltat con­ Tabloul general ai repartizării su­ ririi producţiei şi a productivităţii mun­ vităţi ce nu sînt direct productive, prin construcţiei socialiste devine mai com­ Ia gospodăriile cu caracter dominant
siderabil, extinzîndu-se şi consolidîn- prafeţei agricole şi arabile pc categorii Această evoluţie a Întovărăşirilor cii agricole. planificarea şi controlul riguros al chel­ plexă şi mai plină de răspundere. Ele ponuviticol şi legumicol — de 500—
du-se relaţiile de producţie socialiste. contirmâ justeţea politicii partidului, tuielilor de ziie-muncâ. au datoria să acorde gospodăriilor co­ 1.000 hectare. In asemenea gospodării
Nivelul tehnic al agriculturii s-a ridi­ de gospodării la data de 1 iunie 1961 care în munca politică şi organizatorică In anii 1959—1969 producţia totală lective, imediat după constituirea lor,, conducerea este mai aproape de pro­
cat neîncetat, au crescut producţia a- este următorul: de atragere a ţărănimii pe drumul so­ agricolă a crescut, in comparaţie cu Anul trecut gospodăriile colective au ajutor electiv şi îndrumare concretă de ducţie şi are posibilitatea să asigure
cialismului a pornit de la torme sini anii 1957—1958, cu 13 la sută Ia griu, distribuit colectiviştilor produse şi bani zi cu zi la întocmirea planului de pro­ folosirea mal raţionulă a pămîntului
Suprafaţa faţă de totalul R.P.R. ple şi accesibile, de natura să deprln cu 12 Ia sută Ia porumb, cu 94 la sută In valoare de 19 lei în medie pe ţară ducţie şi a bugetului, la organizarea şi a torţei de muncă, să utilizeze mal
dă masele ţărăneşti cu organizarea so­ Ia iloarea-soarelui, cu peste 89 la sută pentru tieoare zi-muncâ. Un număr de folosirii cit mai raţionale a pămîntu bine posibilităţile naturale şl economi-'
agrico ă % arabilă °/o cialistă a muncii, constituind o şcoală Ia slecla de zahăr, cu 19 Ia sulă la 755 gospodării au repartizat produse lui, a braţelor oe munca şi a inventa­ ce, să aplice mai deplin măsurile agro­
mii ha. mii ha. de cooperare m producţia agricolă. lapte, cu 13 la sută ia carne, cu 11 rului, la organizarea muncii şi întări­ tehnice, experienţa înaintată şi cuce­
Viaţa a dovedit că, pe măsură ce în­ la sută la lînă. şi bani în valoare de peste 25 de lei rea disciplinei în munca, la ridicarea ririle ştiinţei agricole.
Unităţi agricole de stat 4.270,4 29,4 1.691,3 17,2 tovărăşiţi! se conving din experienţa de liecare zi-muncâ; din acestea, în cunoştinţelor agrotehnice ale colectivi?
Gospodării agricole colective 5,069,5 34,8 4.504,7 45,9 proprie şi din experienţa gospodăriilor Sporeşte continuu londul central al 293 de gospodării valoarea zilel-mun- iilor, Ia încadrarea gospodăriilor co­ Acolo unde colectiviştii îşi vor ma­
întovărăşiri agricole 2.742,2 18,9 2.176,2 22,2 colective fruntaşe de avantajele agri­ statului, asigurîndu-se nevoile cres- lective cu agronomi, zootehniclenl si nifesta dorinţa de a crea gospodării
culturii socialiste, ei trec la torma su­ cînde de consum ale populaţiei, apro­ ca a tost de peste 3U de lei. alţi specialişti, la tormarea cadrelor da mai mari de 2.5U0 hectare, problema
Total agric. socialistă: 12.082,1 83,1 8.372,2 85,3 perioară de cooperare, la gospodăria vizionarea cu materii prime agricole Un mijloc puternic de stimulare îl trebuie bine studiată şi supusă aprobă­
Gospodării agric. individ. 2.464,5 16,9 1.448,4 14,7 agricolă colectiva. a industriei, creşterea rezervelor de
stat şi a disponibilului de export. constituie acordarea de avansuri bă­
Total agricultură: 14.546,6 100,0 9.820,6 100,0 Ga rezultat al procesului de dezvol­
tare a agricultura socialiste, gospodă­ Ponderea gospodăriilor de stat în neşti, lunar sau trimestrial. Un număr
Reiese că la inceputui umil iunie a tive a căpătat din ce în ce mai mult riile agricole colective au devenit do­ formarea fondului central al statului de de aproape 900 gospodării colective
produse agricole este tot mai mare. In
anul 1960 ele au livrat statului 36,5 au acordat anul trecut, în liecare lună,

aceslul an, agricultura socialistă cu­ un caracter de masă. hste sulicient să minante in sectorul cooperatist, repre- la sută din tondul central la griu, 22,2 avansuri băneşti. Astiei, gospodăriile conducere. rii G.C. al P.M.R.
prindea 83,1 Ia sută din suprafaţa a- arătăm că în decurs de un an (iunie zentînd aproape 68 ia sută diri stipra- la sută la porumb, peste 28 la sută la agricole colective din comuna Tudor In această privinţă, din păcate, nu In procesul de uniticare a gospodă-'
gricolă şl 85,3 la sută dm suprafaţa 1960—iunie 1961) au intrat în gospo­ taţa arabilă deţinută de acest sector, lapte de vacă şi mai mult de 20 la Vladiinirescu — regiunea Galaţi, din
arabilă a ţării. dării colective 610.000 tamilii, cu o su­ faţă de 50 la sută la 1 iunie anul tre­ sută Ia carne. comuna Gătaia — regiunea Banat, din toate organele şi organizaţiile de partid riilor mici trebuie să se analizeze lie-3
prafaţă de aproape un milion şi jumă­ cut. Sectorul cooperatist se atiâ în pli­ comuna Comana, regiunea Dobrogea, îşi fac datoria pînă la capăt. Sînt dese care caz în parte, luîndu-se în consi-'
Din numărul total al familiilor ţă­ tate ha. teren agricol; în această pe­ nă dezvoltare şi transiormare, procesul Ţărănimea îndeplineşte «u conştiin­ ca şi multe altele, au împărţit colecti­ cazurile când activişti de partid cu derare interesele şi dorinţa colectiviş­
răneşti 84,2 la sută tac parte din sec­ rioadă numărul de tamilii intrate în de extindere şi consolidare a relaţiilor ciozitate contractele de vlnzare a pro­ munci de răspundere, după constituirea tilor, prolilul ramurilor de producţia
torul socialist.

Ceea ce caracterizează stadiul actual gospodării colective este cu 80 la sută socialiste ridieîndu-se mereu .pe o duselor agricole către stat, care îi asi­ viştilor în liecare lună ca avans cîte gospodăriilor colective se mulţumesc şi posibilităţile dezvoltării mai multor
al construcţiei socialiste ta sate este mai mare iar suprafaţa agricolă cu 60 treaptă mai înaltă. gură preţuri avantajoase şi stabile. 8—10 lei pentru iiecare z!-muncă e- să dea colectiviştilor numai îndrumări ramuri (zootehnia, legumicultura şi al­
intensificarea ritmului de creştere a nu­ ia sută mai marc tată de perioada Gospodăriile colective au livrat statu­ fectuată în luna respectivă. generale, îi lasă să se descurce singuri, tele), posibilităţile mecanizării lucră­
mărului de gospodării colective; se respectivă a anilor 1959 —1960. După Dobrogea, complect colectivi­ lui în anul 1960, calculat la suta de nu se preocupă în suficientă măsura rilor agricole, nivelul de pregătire si de
poate aprecia că, In perioada de după zată încă din 1957, a doua regiune hectare, cu peste 17 la sută mal multe Un număr din ce în ce mai mare de de întărirea economică şl organizato­ experienţă al cadrelor de conducere
Se accentuează ritmul transformării complet colectivizată este regiunea Bu­ gospodării colective au introdus retri­
cureşti, regiunea cea mat mare din

Congresul al III-lea al partidului, tre­ întovărăşirilor agricole In gospodării ţară, cuprinzînd cca. 12 la sută din cereale ţaţă de anul 19b9, cu aproape buirea muncii nu numai după lucrările rică a gospodăriei colective. (Continuate Ui gag- ?-o)
cerea ţărănimii spre gospodării colec- colective. De ia Songreş pînă acum au numărul total al . familiilor Ţărăneşti 105 la sută mal multă carne, cu aproa- efeotuaţe, ci şi după rezultatele muncii Comitetul Central al partidului a a-: