Page 14 - 1961-07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2029

ze la timp lucrările dc întreţinere şi de Ia Roznov, combinatul de chimi­ grijă deosebită trebuie acordată înlă­ fertile terenuri se găsesc în sudul Ol­ hectare teren, faţă de 200.000 hectare

recoltare a culturilor. zare a gazului metan Graiova şl com­ turării oricărei risipe de teren arabil, teniei, Bărăgan, Dobrogea partea irigate existente în prezent în întreaga

raportul tovarăşului Unul dintre elementele cele mai de binatul de la Tg. Mureş. In acelaşi valorificării tuturor rezervelor de spo­ cea mai secetoasă a ţării şi cu tempe­ ţară. Intr-o etapă următoare va tre­
seamă ale agrotehnicii avansate îl con­ timp se dezvoltă capacitatea uzinelor rire a supafeţelor arabile. Or, în multe raturile cele mai mari in timpul verii. bui să ajungem Ia 2 milioane hectare

GHEORCHE GHEORGHIU-DE] stituie introducerea şi răspiridirea în de îngrăşăminte cu fosfor de la Nă­ locuri această problemă nu constituie In această zonă, cantitatea anuală de irigate.
cultură a unor seminţe de soluri mai vodari şi se construiesc încă două uni­ încă o preocupare permanentă a con­ precipitaţii, pe lîngă faptul că este re­ Concentrind forţele şi mijloacele asu­
productive şi de calitate superioară. tăţi noi de îngrăşăminte cu fosfor, con­ ducerilor unităţilor agricole socialiste, dusă (400—500 mm. şi chiar sub
pra irigării în zona Cîmpiei Dunării,

(Urmare din pag. l-a) In toamna anului 1959 au fost semă­ centrate şl compuse. a sfaturilor populare şl organelor lo-' 400 mm.), se repartizează foarte neu­ recomandăm ca în restul ţării să fie

nate peste 150.000 hectare cu grlu de Pentru îngrăşăminte potaslce trebuie cale de partid. Din această cauză au niform pe perioada de vegetaţie a folosite toate posibilităţile existente de

ale gospodăriilor colective, forţa de ţiile de producţie socialiste vor deveni soiuri de înaltă productivitate, In anul să se grăbească extinderea lucrărilor loc numeroase cazuri de risipă a te­ culturilor ; sînt frecvente cazurile cînd amenajare a terenurilor pentru irigaţii,
muncă disponibilă, numaml Şi oaliii* atotcuprinzătoare în economia noastră 1960 — circa 1 milion hectare, iar geologice şi miniere în vederea exploa­ renului arabil. Astfel, cu toate dire'c- cerealele, de pildă, deşi s-au dezvoltat cum sînt cursurile unor rîuri şi reten-
carea cadrelor de agronomi, zootehril-: naţională. Forţele de producţie în agrl* pentru recolta anului următor urinea*- tării zăcămintelor descoperite în Mol­ tlvcle precise care s-au dat în ce pri­ frumos, dau o recoltă mică din cauza ţiile de apă. O rezervă importantă în
cieni şi altor specialişti in agricultură, cultură vor cunoaşte o dezvoltare im ­ ză să se însămînţeze aproximativ 2 dova şi să se adopte cele mai eco­ veşte terenurile ce pot fi plantate cu secetei prelungite în perioada dc for­ această privinţă o vor constitui can­
condiţiile optime pentru a folosi din petuoasă, contribuind ca agricultura milioane hectare. nomice măsuri de exploatare. pomi şi vii, în multe gospodării co­ mare a bobului. Aşa, de exemplu, în tităţile de apă ce sc acumulează la
plin tehnica şi metodele agrotehnice să ţină pasul cu ritmul rapid de creş-;' lective şi chiar gospodării de stat con­ anul trecui, cu toate că se prevedea hidrocentralele de la Bicaz, Argeş-Ce-
Înaintate. tere a Industriei socialiste. Partidul a acordat o atenţie deo­ Industria de îngrăşăminte chimice tinuă practica de a se planta pe su­ O recoltă medie de- circa 1.600 kg. grîu tăţuia, Baia Mare şi altele.
sebită hibridizării porumbului. In pri­ va trebui să realizeze şi o îmbunătă­ prafeţe arabile în timp ce multe te­ la hectar, lipsa precipitaţiilor trebuin­
Prin încheierea colectivizării, rela- măvara anului 1960 s-au însămînţaf ţire a sortimentelor ce vor fi livrate renuri de coastă, erodate şl neproduc­ cioase plantelor într-o mare parte a Cea mai mare parte din suprafaţa
cu hibrizi dubli de porumb aproape agriculturii, prin producerea de îngră­ irigată va fi cultivată cu porumb, Gîm-

Produs f i a de s e r e a l e 600.000 hectare, tn 1961 — peste 1 şăminte lichide şi alte îngrăşăminte tive, nu sînt folosite în acest scop. ţării, tocmai în perioada formării bo­ pia Dunării devenind principala bază

milion hectare, iar în anul viitor se concentrate în substanţe active, cu Risipă de teren arabil se constată bului, a dus la micşorarea recoltei pînă a producţiei de cereale-marfă şi de creş­

Tovarăşi. organizarea raţională a producţiei, au vor însămînţa peste 2 milioane hec­ eficacitate economică ridicată. frecvent şi la amplasarea construcţii­ la 1.216 kg. la hectar. La intervale tere intensivă a animatelor pentru
tare. lor agricole, a celor industriale, a ca­ de cîţiva ani, seceta dăunează cultu­ carne şi lapte. In această zonă, gos­
Directivele Congresului al IlI-lea al realizai pe ţară o recoltă medie la Paralel cu sporirea cantităţilor de selor de locuit, a reţelelor de distri­ rilor, pricinuind mari pagube ţărăni­ podăriile agricole de stat şi gospo­
P.M.R. prevăd ca, pină In anul 1965, hectar de 1.350 kg. la grîu şi de 1.937 Incepînd cu recolta anului 1963 la îngrăşăminte chimice, Ministerul In­ buţie a energiei electrice şi de teleco­ mii muncitoare, economiei naţionale. dăriile colective vor avea toate posi­
kg. la porumb boabe. Este edificator grîu şi a anului 1964 la porumb, în­ dustriei Petrolului şi Qhimiei trebuie municaţii, a perdelelor de protecţie Şi aceasta, tn timp ce alături, în Du­ bilităţile să realizeze prin irigaţii re­
producţia globală agricolă să crească, în această privinţă exemplul regiunii treaga suprafaţă cultivată cu aceste să ia măsuri pentru producerea unor pentru căi ferate şi şosele etc. In multe năre şi în alte rîuri se scurg canti­ colte constante Ia hectar de cel puţiri
in condiţii climatice normale, cu 70— Dobrogea. In perioada de după colec­ culturi trebuie să fie însămînţafă cu cantităţi din ce în ce mal ntari de locuri, cu toate că lîngă sat există tăţi imense din apa atît de vitală 5.000 kg. porumb. Numai de pe aceste
80 la sută ţaţă de 195y. tivizare, 1958—1960, producţia medie seminţe din soiurile şi hibrizii de înal­ substanţe chimice necesare protecţiei terenuri corespunzătoare pentru con­ pentru culturile agricole. terenuri se vor putea recolta circa B
de porumb la hectar a-a dublat, iar tă productivitate, potrivit condiţiilor plantelor agricole. Calcule sumare ne strucţii, se merge pe linia de a se milioane tone de porumb, aproape cit
In perioada planului de şase ani, cea de grîu a crescut cu 35,3 la sută din zonele respective. Experienţa ara­ arată că dăunătorii, bolile plantelor amplasa construcţiile unităţilor agri­ Experienţa gospodăriilor agrico­ obţinem acum în mod obişnuit în în­
sarcina principală o constituie spori­ faţă de perioada 1951—1954. Un mare tă că, în aceleaşi condiţii de climă agricole şi buruienile dljmuiesc anual cole socialiste departe în cîmp, pe le de stat şi a gospodăriilor co­ treaga ţară. Această cantitate de po­
rea considerabilă a producţiei de ce­ număr de gospodării colective din di­ şi sol, aplicîndu-se o agrotehnică ase­ cu 15—20 Ia sută producţia noastră terenuri arabile fertile; în afară de lective care irigă suprafeţe însemna­ rumb, care va putea fi obţinută în
reale, mai ales de grîu şi porumb, de­ ferite regiuni au obţinut o producţie mănătoare, se obţin prin folosirea so­ vegetală. Este necesară punerea în aceasta, suprafeţele destinate construc­ te de culturi de cîmp şi acordă aces­ orice condiţii climatice, va reprezenta
oarece de aceasta depinde dezvoltarea medie la hectar de 1.500—2.C00 kg. iurilor de mare productivitate produc-' funcţiune a noi capacităţi de produc­ ţiilor sînt adeseori exagerat de mari, tei probleme toată atenţia ne arată că o rezervă certă de cea mai marc im-
celorlalte ramuri ale agriculturii şi in ţii de grîu cu 20—30. la sută mal ţie precum şi însuşirea fabricării ace­ deoarece se stabilesc pe baza unor irigaţiile dublează şi chiar triplează portanţă pentru necesităţile interne şi
mari decît atunci cînd se folosesc se­ lor tipuri de insectofungicide şi ierbi- norme rigide, care nu au în vedere recoltele. Astfel, în anul 1960, gospo­ de export ale economiei. Valoarea
primul rînd creşterea animalelor, în grîu şl 2.000—3.000 kg. porumb boabe. minţe din soiurile obişnuite, iar prin cide care s-au experimentat cu succes, economia maximă de pămînt. dăria agricolă de stat Pietroiu, din acestei producţii evaluată la preţurile
vederea satisfacerii cerinţelor crescîn- folosirea porumbului dublu hibrid sc dovedindu-se cele mai eficace şi ief­ regiunea Bucureşti, a obţinut de pe o actuale de achiziţii se ridică la 5 mi­
In schimb, întovărăşirile agricole au obţine un spor de recoltă de 30—35 tine. Pînă în anul 1965, suprafaţa arabilă suprafaţă irigată de 690 ha. cîte liarde lei, iar investiţiile necesare pen­
de ale populaţiei cu produse agroall- obţinut în medie la hectar numaj la sută. Astfel, de pe întreaga supra­ a ţării noastre va trebui să ajungă 5.720 kg. porumb boabe la hectar j tru înfăptuirea acestui program se
inentare şi ale industriei cu materii 1.024 kg. la grîu şi 1.426 kg. Ia po­ faţă însămînţafă se poate obţine un O largă răspîndire trebuie să aibă la 10.200.000 Ha. Pentru aceasta sînt gospodăria agricolă colectivă Jegălia, justifică pe deplin şi vor putea fi
prime. spor de producţie de circa 1 milion pe viitor folosirea ierbicidelor — pli- necesare măsuri tehnico-organizatorlce din regiunea Bucureşti, a obţinut de amortizate într-o perioadă scurtă.
rumb boabe. tone grîu şi aproape 2 milioane tone vitul chimic — îndeosebi la cultura temeinice prin care să se valorifice pe 210 ha. irigate cîte 5.980 kg. la
Transtormările întăptuite în agricul­ porumb boabe. porumbului, deoarece constituie mij­ rezervele încă mari de care dispunem. hectar ; gospodăria agricolă de stat Realizarea acestui obiectiv cere mo­
tura ţării noastre, dotarea ei din an în Gete mai slabe recolte la hectar locul cel mai puternic în combaterea Gerna Vodă — 6.200 kg. porumb boa­ bilizarea unor însemnate mijloace teh-
an cu tot mai multe mijloace mecani­ le-au avut gospodăriile individuale, Este necesar ca Ministerul Agricul­ buruienilor. Sursele de sporire a suprafeţei ara­ be la hectar de pe 34 h a .; gospodă­ nico-materiate şi a eforturilor oameni-?
zate şi substanţe dumice, munca des- care au obţinut cu aproape 500 kg. turii să stabilească cele mai bune so­ bile ce trebuie în principal folosite ria agricolă colectivă Satu Nou, regiu­ lor muncii din industrie şi agricultură,
lăşurată de harnica noastră ţărănime, grîu şi aproape 800 kg. porumb boabe iuri pentru fiecare zonă în parte şi Sporirea cantităţilor şl sortimentelor sînt: îndiguirea unor suprafeţe mari nea Dobrogea — cîte 6.400 kg. po­ a oamenilor de ştiinţă, a organelor şl
creează cele mai tavorabile condiţii mai puţin decît gospodăriile colective. să ia toate măsurile pentru producerea, de îngrăşăminte chimice, de insecti­ de teren în lunca inundabilă a Dună­ rumb boabe de pe 100 ha. j gospodă­ organizaţiilor de partid, o muncă stă­
condiţionarea şi distribuirea seminţe­ cide şi îerbîcîde trebuie să fie înso­ rii, Jiului, Oltului, Mureşului, Şiretu­ ria agricolă colectivă Gegani, regiu- ruitoare de zi cu zi, pe baza unSi
pentru punerea In valoare a imenselor După cum se vede, producţiile ob­ lor selecţionate. Sămînţa elită produsă ţită de utilizarea lor potrivit cu nor­ lui şl altor râuri; amenajări pentru uea Bucureşti — cîte 10.500 kg. po­ program concret de măsuri, judicios
de staţiunile experimentale să fie în­ mele stabilite de ştiinţă. desecarea terenurilor cu exces de apă l rumb boabe de pe 15 ha. irigate. 11 întocmit. Pentru executarea in timp
rezerve de care dispune marea agricul­ ţinute în condiţiile climatice nu toc­ mulţită în cele mai bune gospodării defrişarea mărăcînişurilor, a pilcurilor util a studiilor şi elaborarea proiec­
tură socialistă, pentru ridicarea conti­ mai favorabile ale anului agricol 1960 agricole de stat şi gospodării colective, Administrarea la întîmplare a aces­ de arborete, defrişarea treptată a vii­ Numeroase gospodării agricole de telor tehnice, pentru efectuarea la un
nuă a fertilităţii solului pentru înfăp­ au dovedit odată mai mult superiori­ care trebuie să execute toate lucrările tor produse chimice, reduce conside­ lor hibride situate pe terenuri de şes, stat au obţinut la culturile irigate un înalt nivel tehnic a lucrărilor, va fi în­
tuirea sarcinilor stabilite de Directivei«/ tatea agriculturii socialiste. agrotehnice corespunzătoare, să res­ rabil efectul lor pozitiv asupra recol­ punerea în cultură a terenurilor nisi­ preţ de cost mai scăzut decît la cul­ fiinţată o puternică organizaţie d«
pecte toate regulile necesare pentru tei, iar uneori, în locul sporului aş­ poase neproductive din Oltenia şi nord- turile neirigate, cheltuielile suplimen­ construcţii hidrotehnice dotată cu mij­
Congresului al IlI-lea al partidului cu , Pentru producţia de cereale a aces­ menţinerea purităţii, soiului, să selec­ teptat, poate aduce chiar pagubă. Mi­ vestul ţării, a sărăturilor din regiunile tare de irigare şi amortismente fiind loace mecanizate, la care vor trebui
ţioneze şi să păstreze în condiţii co­ nisterul Agriculturii este dator să ia Srişana, Banat, Galaţi, mai buna or­ larg compensate prin producţia supli­ atrase cele mai bune, mai calificate
privire la sporirea producţiei agricold ' tui an sîat însămînţate 3.100.000 hec- respunzătoare sămînţa, să asigure, măsuri pentru ca unităţile agricole să ganizare a teritoriului pentru reduce­ mentară obţinută.
Este toarte Instructivă comparaţia i tare cu grîu şl aproape 3.700.000 hec­ utilizeze îngrăşămintele chimice în can­
recoltelor medii la nectar obţinute în tare cu porumb. Recolta de grtu se
anul 1960 de către diferitele categorii- prevede a fi bună. iar în multe locuri
dc gospodării (gostat, gospodării co- chiar foarte bună. Acum toate forţele
leclive, întovărăşiri şi gSspodării indi­ şi mijloacele sînt mobilizate pentru
/ca întreaga recoltă de păioase să fie
viduale).
. . / strînsă la timp şi fără pierderi şi pen-

cş> in anul 1900 au fost condiţii \ fru executarea în bune condiţii a Iu- aprovizionarea cu slmînţă elita a tu­ tităţile şi combinaţiile cerute de în­ rea suprafeţelor de teren necultivat. Toate acestea ne arată că proble­ şi mai pasionate cadre de specia-i
olimaîirc nu tocmai favorabile, obti- turor gospodăriilor de stat şi colec­ suşirile fiecărei parcele de teren, sta­ Lupta perseverentă pentru ridicarea ma irigaţiei este o importantă pro­ lişti.
nîncin-se pe ţară o recoltă modic Ia crărilor de îngrijire a culturilor pră­ tive. bilite pe baza analizelor agro-chimice, blemă de stat. Rezolvarea ei va avea
hectar de numai 1.21b kg. la grîu si sitoare ; terenurile recoltate să fie ime­ de cerinţele fiecărei culturi în ce pri­ capacităţii de producţie a pămîntului, o înrlurire deosebit de pozitivă asupra Pe lîngă sporirea numărului special
de I 548 kg. la poiumb boabe, gospo­ diat eliberate de paie pentru a se Prin dotarea agriculturii cu semă­ veşte diferite substanţe nutritive • este pentru folosirea raţională a fondului dezvoltării agriculturii şl a întregii liştilor în hidroamelioraţii, se va acor­
dăriile agricole de stat, ui condiţii si putea trece Ia executarea arăturilor nători, au fost însămînţate cu maşina necesar ca treptat, la început în gos­ funoiar pentru creşterea suprafeţei economii naţionale. da o deosebită atenţie pregătirii în
de vară şi însămînţarea cu a doua pentru recolta anului acesta aproape arabile constituie o sarcină de cea probleme de irigaţii şi amenajări perii

milare de climă, au avut totuşi o ro­ cultură, îndeosebi, de porumb siloz, 2 milioane hectare cu grîu şi 2,3 mi­ podăriile de stat iar apoi tn cele co­ mai mare însemnătate. Qongresul al IlI-lea a stabilit ca tru irigaţii, prin cursuri scurte şi la
edla medie pe ţară de 1.777 kg. la pe suprafeţe cîl mai marL lioane hectare cu porumb. Gu toate lective, specialiştilor să li se asigure Se ştie că o condiţie hotărîtoare pînă în anul 1965 să ajungem la o locul de producţie, a cadrelor dc eon-’
grîu şi I.S8Ü kg. la porumb. Un nu­ acestea au mai fost semănate cu mîna un minimum dc aparatură pentru ana­ suprafaţă de cel puţin 800.000 ha. ducere ale unităţilor, agronomilor, Itw
măr de 53 gospodării de stat au ob In proiectul planului de slat pe peste 1 milion hectare grîu, din care lize agro-chimice simple, dar indis­ pentru dezvoltarea normală a plantelor irigate. Pe baza studiilor efectuate, crătorilor din gospodăriile agricole d*
ţinut peste 2.400 kg. grîU în medie la anul 1962 se prevede pentru anul vii> 250.000 hectare Ia gospodăriile colec­ pensabile folosirii cu maximum de este asigurarea lor cu apă în cantitate Biroul Politic al 8.6. al P.M.R. con­ stat şi colectiviştilor.
hectar de pe o suprafaţă de aproape for, în condiţii climatice normale, ob­ tive şi 1,4 milioane hectare porumb, eficacitate a’ îngrăşămintelor chimice. suficientă şi la timp, fără de care chiar sideră necesară şi posibilă efectuarea
47.000 de ha., iar 71 goSpbdării de stat.-" ţinerea unei producţii totale de din care 200.000 la gospodăriile agri­ solurile cele mai bogate în substan­ unor lucrări vaste de irigaţii în regnu­ Muncitorii şl inginerii din industria
ou obţinut peste 3.000 kg. porumb 12.550.000 tone cereale, din care cole colective. Dacă întreaga supra­ In regiunile î Maramureş, Grişana, ţe nutritive nu pot da recolte mari, ri!le Bucureşti, Dobrogea, Oltenia şi construcţiilor de maşini trebuie să-şl
boabe în medie la hectar de pe o su­ 4.650.000 tone grîu şl secară şl faţă cultivată cu grîu şi porumb s-ar Banat, Argeş, Oltenia, Bacău şi altele, constante. In condiţiile ţării noastre, facă un titlu de onoare din a pro=!
prafaţă de 48.300 hectare. Aceasta se 6.650.000 tone porumb. fi însămînţat cu maşinile, se putea solurile podzotice cu productivitate scă­ seceta este calamitatea cea mai dău­ Galaţi, astfel ca in această zonă şă duce la timp şi la un înalt nivel câ<
datoreşte faptului că, în gospodăriile obţine cu 120—180 mii tone grîu şi zută o«npă -jcsfe 3.090.000 ha. Capa­ nătoare, ea dijmuind foarte frecvent lifativ utilaj pentru lucrările de a m
dc sfat, lucrările agricole s-au efec­ Pentru realizarea acestor sarcini 140—210 mii tone porumb mai mult. citatea ¦de-producţie a acestora se..poa­ recolta pe zone întinse. putem iriga, într-o primă etapă, prin najare şi de exploatare a terenurilor
tuat la un nivel agrotehnic ridicat, cu trebuie pregătite din timp condiţiile Sînt create acum toate condiţiile ca te ridicaţjjgjJiţor prin -aplicarea amen­ irigate.
damentelor'calcaroase. Experienţa ara; Suprafeţe însemnate din cele mai folosirea apei din Dunăre, 1 milion
care să asigure aplicarea întregului

mijloace mecanizate, s-au folosit se­ )complex de măsuri agrotehnice ; să se să se lichideze această stare de lu­ tă că, pe podzolurile tratate cil cal­ Creşterea producţiei animale
car, la care se adaugă îngrăşăminte
minţe selecţionate de înaltă producti execute arături adînci pe toate supra­ cruri, astfel ca în toate gospodăriile organice, producţiile obţinute se pot Congresul al Hl-tea al partidului a colective a crescut, densitatea taurine­ rul total al vacilor. Experienţa înde­
dubla. Cu toate că în ţara noastră prevăzut oa pînă în 1965 să se ajun­ lor proprietate obştească Ia 100 de lungată a dovedit că, prinfr-o furajare
vitale, îngrăşăminte naturale şi chlrpl- feţele c.e se însămîaţează ; să se se­ agricole colective să se însămînţeze există zăcăminte mari de piatră de var gă la un efectiv de 5,8 milioane bo­ hectare a sporit cu 80 la sută. bună şi printr-o îngrijire raţională,
mene la timp, asigtirîndu-se o densitate \ cu maşina, începînd cu anul 1962, în imediata apropiere a acestor soluri, vine, din care 2,9 milioane vaci; 13 producţia de lapte a vacilor din aceste
ce ş, a. — —----- ' amendamentele calcaroase s-au aplicat milioane ovine, din care 8,5 milioane In anul 1961, pe baza Hotărârii Go- rase poate fi sporită considerabil. In
/întreaga suprafaţă cultivată cu grîu şi mitetului Gentral al Partidului Munci­
Gospodăriile colective,- ..avînd,- de optimă de plante, în funcţie de zonă, ' din 1963 — întreaga suprafaţă culfi-
asemenea condiţii favorabile pentru soi şi mod de cultură ; să se efectue­ \v ată cu porumb.

Cultura plantelor tehnice şi a legumelor pînă acum pe suprafeţe neînsemnate, cu lină fină şi semifină; 7,5 milioane toresc Rorriîn şi a Consiliului de Mi­ afară de aceasta, menţinerea şi îmbu-,

în mod sporadic şi neorganizat. porcine. O creştere şi mai însemnată niştri, statul a acordat gospodăriilor nătăţirca sistematică a acestor rase

Ca urmare a măsurilor luate de a crescut în anul 1960 la 1.070 kg. obţinute de unităţile agricole speciali­ ^ Pentru a valorifica această impor­ este prevăzută la producţia animală, agricole colective credite pe termen contribuie la sporirea efectivului de
partid s-au obţinut succese importări­ faţă de 770 kg. în 1958; pe aproape zate în cultura legumelor, care au tantă rezervă de sporire a producţiei, care în 1965 va trebui să realizeze 5U lung în sumă de 800 milioane iei, în animale şi la creşterea producţiei de
le în sporirea producţiei de sfeclă de întreaga suprafaţă cultivată cu floa­ realizat producţii de 25—30.000 kg. la este necesar ca în regiunile cu cele milioane hectolitri lapte, 1,7—1,8 mi­ cea mai mare parte pentru cumpăra­ carne.
zahăr şi de floarea-soaretui. In 1960 rea-soarelui s a generalizat semănatul hectar,, arată că e pe deplin posibil mai întinse suprafeţe podzolice să se lioane tone carne, 37.000 tone lină. tn rea de vaci şi viţele şi pentru procu­
producţia de ulei şi zahăr a ajuns cu seminţe din soiuri superioare. Pen­ să se obţină, pe suprafeţe mari, prin organizeze cariere de exploatare şl ţara noastră există toate condiţiile ne­ rarea materialelor de construcţie. Prfn Din totalul efectivelor de vaci circa
să fie de aproape două ori şi jumă­ tru îndeplinirea sarcinii stabilite de aplicarea metodelor agrotehnice şi ex­ prelucrare a pietrei de var, astfel îneît cesare pentru înfăptuirea şi chiar pen­ folosirea acestor credite şi prin folo­ 68 la sută sînt animale din rasele
tate mai mare decît în 1955, îndepli- Congresul al IlI-lea privind producţia tinderea irigaţiilor, recolte bogate Ia în anii următori să se aplice amenda­ tru depăşirea acestei sarcini. sirea fondurilor proprii, gospodăriile Bălţată Romînească, Pinzgau, Brună
nindu-se sarcinile trasate In această dc floarea-soarelui, Ministerul Agricul­ aceste culturi. Experienţa acestor gos­ mente cu var pe 400.000—500.000 ha. colective trebuie să ajungă pînă la de Maramureş şi Roşie de Dobrogea.
'direcţie de plenara din noiembrie turii va lua măsuri pentru introduce­ podării trebuie larg popularizată şi anual. In structura culturilor agricole, 73 sfârşitul anului la un efectiv total de Baza zootehniei noastre trebuie să o
rea In cultură pe întreaga suprafaţă a aplicată în toate gospodăriile cultiva­ După cum sc ştie, în ţara noastră Ia sută din suprafaţă este ocupată cu 960.000 taurine proprietate obştească, constituie animalele din aceste rasef
Gomitetului Central al parti- unor soiuri de floarea-soarelui cu con­ toare de legume, pentru ca pînă în mari suprafeţe de teren agricol sînt cereale, iar din această suprafaţă, din care cel puţin 343.000 vaci şl rasele din import să îie tolosite tri
ţinut bogat în ulei. 1965 să se ajungă, în medie, Ia o pro­ situate pe pante, în zone cu relief fră­ circa jumătate o reprezintă porumbul, 375.000 viţele. scopul îmbunătăţirii calitative a efec­
f i* ducţie de peste 17.500 kg. la hectar, mântat, fiind supuse continuu proce­ cultură de bază pentru creşterea ani­ tivului de animale din rase autohtone
Producţia medie de sfeclă de zahăr Cultura cartofului irebuie să fie ex­ pe întreaga suprafaţă de 185.000 hec­ sului de eroziune a solului. Potrivit malelor. De asemenea, o importantă Sarcinile de sporire a şeptelulul se şi nu pentru înlocuirea lut.
tinsă mai ales în zonele cu condiţii tare cultivate cu legume. evalurărilor făcute, suprafaţa terenu­ rezervă de furaje o constituie cele peste realizează cu succes, atît în gospo;
la ha. a crescut In anul 1960 la 17.000 favorabile, unde se obţin recofte mari. rilor agricole puternic erodate se ri­ 4 milioane hectare de păşuni şi fineţe dăriile de stat cît şi în gospodăriile Trebuie organizată creşterea şi în-
kg. faţă de 12.200 kg. în anul 1958. Pentru extinderea culturii cartofilor O mare atenţie trebuie acordată dică la peste 900.000 ha., din care pes­ naturale. Greşterea producţie! de ce­ colective. grăşarea tuturor viţeilor; să nu ad­
Pentru ca producţia sfeclei de zahăr timpurii se recomandă să se foloseas­ dezvoltării culturii legumelor în jurul te 500.000 ha. şi-au pierdut total ca­ reale şi furaje la nivelul prevăzut cre­ mitem ca tineretul bovin să lie sacri­
să crească Ia nivelul prevăzut de Di­ că luncile rîurilor cu soluri fertile oraşelor şi centrelor muncitoreşti, pen­ pacitatea de producţie; suprafeţe în­ ează condiţii excelente pentru dezvol­ Faţă de cerinţele mereu crescînde ale ficat la o greutate mai mică de 300
rectivele Congresului (26.000 kg. la şi cu posibilităţi de irigare. Să se in­ tru a se evita transportul de la dis­ semnate se află în diferite faze mai tarea şi îmbunătăţirea continuă a şep- populaţiei şi faţă de rezervele mari exis­ kg. Dacă începînd cu anul 1956 s-ar
ha.), această plantă trebuie să fie cul­ tensifice măsurile pentru producerea puţin înaintate de 1eroziune, avînd o telului. tente în agricultură, rezultatele obţi­ H reţinut pentru prăsilâ numai 40 la
tivată în zonele cele mai favorabile, tanţe mari, precum şi cultivării legu­ fertilitate scăzută. nute pînă acum în creşterea anima­ sută din tineretul bovin Iar restul s-ar
«colo unde prin aplicarea lucrărilor de seminţe din soluri productive şi Daunele pricinuite fondului nostru Una din caracteristicile construcţiei lelor nu ne pot mulţumi. fl sacrificat Ia o greutate de 300 kg.,
agrotehnice se obţin cele mai mari rezistente la boli. melor timpurii necesare aprovizionării funciar prin eroziune se datoresc în socialiste în ţara noastră constă în astăzi am H atins efectivul de bovine
sporuri de recoltă. De asemenea, se va principal gospodăririi defectuoase a faptul că, datorită măsurilor de cointe­ Problema dezvoltării rapide ă efec­ prevăzut pentru anul 1965, iar sporul la
extinde semănatul cu seminţe mono- Pentru îmbunătăţirea alimentaţiei ritmice a populaţiei şi exportului. Gos­ pământurilor sub regimurile trecute. In resare a ţărănimii luate de partid şi tivelor de animale şi creşterii conti­ cantitatea de carne realizată în aceşti ani
germe care asigură, cu cheltuieli mai condiţiile agriculturii socialiste, com­ guvern, lărgirea continuă a sectoru­ nue a productivităţii lor, în mod deo­ ar fl fost mai mare decît întregul plan
mici producţii ridicate la ha. populaţiei este necesară sporirea pro­ podăriilor colective să li se acorde lui socialist din agricultură a fost în­ sebit în unităţile socialiste, este o pro­ al producţiei de carne de bovine pre­
sprijin pentru a extinde suprafeţele de soţită de sporirea numărului de ani­ blemă care trebuie să stea în centrul văzut pentru anul 1961.
Producţia !nerlie la floarea-soarelui ducţiei de legume. Rezultatele bune sere' şi răsadniţe. mate şi a producţiei de lapte, carne atenţiei partidului şi guvernului, a
şi alte produse. Faţă de 1938, efecti­ tuturor oamenilor muncii din agricul­ Preocuparea pentru sporirea numeri-'
isisarsa continuă a ferîllStăfiî solului şi sp ire a baterea acestui fenomen, stăvilirea lui, vul de animale la principalele specii tură. eă a efectivului de bovine trebuie în­
sînt pe deplin posibilie cu ajutorul a crescut la bovine cu 20 la sută, soţită de munca sistematică pentru ri­
din care la vaci cu 21 ia sută ţ Ia In vederea sporirii numărului de dicarea producţiei calculate pe animal.
suprafeţelor arabile organizatoric şi tehnic din partea sta­ porcine — cu 70 la su tă ; la ovine taurine este absolut necesar ca fie­ In anul 1960, un număr de 10 gospo­
tului. — cu 12 la sută. Oile cu lînă fină şi care gospodărie agricolă de stat şi dării agricole de stat cu peste 1.700
semifină au sporit în ultimii 10 an: gospodărie agricolă colectivă să-şi asi­ de vaci au realizat o producţie medié
Pe o suprafaţă de aproape 1 mi­ cu 95 la sută. In perioada 1955—1960, gure efectivul de animale matcă, în de 4.000—4.700 litri lapte de la fiecare
în gospodăriile agricole de stat efec­ primul rînd prin păstrarea şi creşte­ vacă, Jar 90 gospodării au realizat dé
Sporirea continuă a fertilităţii pă- rea unor cantităţi cît mai mari de în­ în 1905 îngrăşăminte în cantitate de lion hectare în gospodării de stat şi tivele de animale au crescut de 2,8 ori rea tuturor viţelelor provenite din pră- la 16.000 vaci o producţie medie dé
miuîutui — principalul mijloc de pro­ grăşăminte organice, îndeosebi a gu­ 500.000 tone substanţă activii gospodării colective, prin organizarea la bovine (din care la vaci de 3,3 silă proprie. In acest scop, Ministerul
ducţie in agricultură — este una din noiului de grajd. Este cu totul greşită raţională a teritoriului, a fost oprit ori), de aproape 4 ori la porcine, cu Agriculturii trebuie să interzică gos­ cite 3-4.000 litri lapte. In 1960, tri
sarcinile cele mai importante ale Mi­ atitudinea unor specialişti care lasă Rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi procesul de eroziune, iar cca. 27.000 88 la sută la ovine (din care cu lînă podăriilor de stat sacrificarea viţele­
nisterului Agriculturi?, ale organelor nefolosite însemnate cantităţi de gunoi experienţa unităţilor agricole fruntaşe ha. din terenurile puternic erodate, în­ fină şi semifină — cu 91 la sută). lor şi să recomande gospodăriilor co­ gospodăriile colective producţia medie
locale de partid şi de stat şi ale fie­ de grajd. S-a dovedit că fiecare vagon ne arată că în condiţiile din ţara noas­ deosebi în regiunile Dobrogea, Argeş, lective să păstreze toate viţelele ob­
cărei gospodării de stat şi colective. de gunoi de grajd îmbogăţeşte solul tră îngrăşămintele chimice de bază Galaţi, Ploieşti, au fost recuperate şi In gospodăriile agricole colective, ţinute din prăsită proprie. Este nece­ de lapte pe cap dc vacă furajată a fost
cu 54 kg. azot, 25 kg. fosfor şi alte sînt cele azofoase, ele trebuind să re­ redate agriculturii prin amenajări de efectivul de taurine proprietate obşteas­ sară menţinerea tuturor viţelelor chiar
Printre măsurile care sporesc ferti­ substanţe care sporesc producţia de prezinte de două ori cantitatea de în­ combatere a eroziunii (terase, canale) că a crescut între anii 1958—1961 dacă acestea nu provin din cele mai de 1.569 litri, cu o sută de litri mâl
litatea solului, o deosebită atenţie tre­ porumb, de pildă, cu 500—600 kg. la grăşăminte fosfatice şi de 4—5 ort can­ fiind plantate cu livezi şi vii. (calculat pînă î n . luna iunie) de 5,4 bune rase. Ele pot fi treptat amelio­
buie acordată folosirii pe scară din hectar. titatea celor potásico. Acest lucru este ori, din care numărul vacilor şi ju- rate, ştiut fiind că prin creşterea lor mult decît în anul anterior. Un număr
ce în ce mai mare a Îngrăşămintelor. determinat de proporţia însemnată a Trebuie să întreprindem în toate zo­ vom putea să sporim atît producţia
De aici rezultă că tn fiecare gos­ cerealelor în producţia noastră agri­ nele cu soluri care suferă de pe urma nincilor de 5,5 o r i; efectivul de por­ de lapte cit şi producţia de carne. de 360 gospodării colective au obţinui
Industria noastră chimică sc află podărie agricolă trebuie să existe o colă, mal ales a porumbului, care este eroziunii o acţiune largă de mobili­
în plin avînt, furnizînd cantităti im­ grijă deosebită pentru strîngerea în una din plantele mart consumatoare zare a maselor de colectivişti la com­ cine a crescut de 3,6 ori, din care a! Trebuie dezrădăcinată tendinţa dău­ în 1960 producţii medii de lapte dé
portante de îngrăşăminte chimice. Dar platforme a acestui îngrăşămînt pre­ de azot. In dezvoltarea şi profilarea baterea acestui fenomen, prin organi­
ea nu este încă în stare să acopere ţios, pentru păstrarea în condiţii bune, industriei chimice trebuie să se ţină zarea teritoriului unităţilor socialiste peste 2.100 litri de tiecare vacă fura­
toate nevoile agriculturii cu aceste încorporarea sub arătura adîncă şi va­ seama că producţia îngrăşămintelor în tarlale mari, în care arăturile şi
produse. Deşi în anul 1960 s-au folo­ lorificarea lui deplină ca şi a altor azotoase se găseşte, în momentul de celelalte lucrări agrotehnice se pot face jată, iar unele au obţinut peste 3.009
sit dc peste 4 ori inai multe îngră­ dc litri.

şăminte chimice decît în anul 1955, îngrăşăminte organice cu efecte ase­ faţă, înfr-un raport necorespunzător pe curbele de nivel, prin cultivarea scroafelor de 2,5 o ri; numărul ovine­ nătoare manifestată de unii lucrători Trebuie desfăşurată o muncă sistem.
acsstea ajung abia pentru nevoile gos­ mănătoare asupra recoltelor, cum sînt. faţă de cea a îngrăşămintelor cu fos­ acelor plante care stăvilesc şi previn lor a crescut de 2,7 ori ai Ministerului Agriculturii, de a ne­ matică pentru ca, tn tiecare gospodă-:
podăriilor de stat şi acoperă numai dc exemplu, îngrăşămintele verzi. for, fiind cu mult mal mică decît e eroziunea, prin terasări şi alte mij­ glija şeptelul autohton şi chiar de a ric de stat şi colectivă, producţiile mc-,
O parte din nevoile gospodăriilor co­ loace, Sporirea densităţii animalelor la 100 dii pe animal să ajungă, printr-o nial
lective. In scopul sporirii fertilităţii tere­ necesar. Pentru înlăturarea acestei dis de hectare a avut loc în condiţiile sacrifica, pe considerentul că sînt slab bună furajare, Ia nivelul producţiile^
nurilor agricole. Congresul a) IlI-lea proporţii urmează să se pună în func­ In perioada Î955 —1960 suprafaţa extinderii sectorului colectivist. In pe­
arabilă a ţării a crescut de Ia 9.662.000 productive, vacile din rasa Sură de

Trebuie şă atragem atenţia asupra al partidului a trasat industriei chi­ ţiune trei combinate noi producătoare ha. la 9.821.900 ba., ceea ce, desigur, rioada 1958—1960, deşi suprafaţa agri­ Stepă sau din alte rase autohtone, care (C m iin u m hi L»g.
Impur lanţci pe care o prezintă folosi­ mice sarcina de a furniza agriculturii de îngrăşăminte azotoase: combinatul au. poate 11 considerat mulţumitor. G colă deţinută de gospo tăriile agricole reprezintă circa 35 la sută clin inună-