Page 15 - 1961-07

DRUMUL SOCIALISMULUI oagf. 3

Nr. 2029

RAPORTUL T O V A R Ă Ş U L U I de stat şl colective aveau laolaltă, lective trebuie să se aibă în vedere zînd la maximum sursele locale de cantităţi mai mari de samhiţâ şi dc Ministerul Invâţâmîntului şi Culturii
după unele calcule, abia 2 milioane, procesul de dezvoltare în perspec­ materiale. calitate superioară, iar staturilor popu­ să se preocupe ca in Iiecare şcoală să
C H E O R G H E G H EQ R G H IU -D EJ gospodăriilor de stat revenindu-Ie o tivă, a acestora, de unificare a gos­ lare — să organizeze plantarea de duzi se organizeze stupine, precum şi creşte­
pasăre Ia 2 ha., iar gospodăriilor colec­ podăriilor mai mici în gospodării mari. Comitetele regionale şi raionale de prin curţi, pe terenuri de coastă, pe rea viermilor de mătase şi plantarea
(Urmare din pag. 2-a) tive — o pasăre la 4 ha. Lucrul acesta partid trebuie să analizeze periodic marginea şoselelor. de duzi de către elevi.
este de neînţeles. Se ştie foarte bine Sarcina comitetelor executive ale mersul lucrărilor de construcţie, să
obţinute de unităţile agricole truntaşe. alte gospodării de stat şi colective duc că tn iiecare gospodărie există condi­ sfaturilor populare regionale şi raiona­ vegheze la întocmirea şi aprobarea ope-: Mecanizarea agricultorii
Sectorul zootehnic din gospodăriile a- lipsă de scroiiţe pentru reproducţie. ţii deosebit de prielnice pentru creş le este de a ajuta gospodăriile colec­ rativă a documentaţiilor pentru con­
Ministerul Agriculturii să ia măsuri strucţii, să îndrume pe colectivişti în Directivele Congresului prevăd ca cuJtunl cu întregul complex dc maşini
gricoie socialiste situate In zona de ă- ca mai întîi să se asigure maica tu­ terea păsărilor. Din calculele făcute de tive să amplaseze judicios construc-, folosirea tuturor resurselor locale de în 1965 să ajungem la circa 100.000 pentru mecanizarea lucrărilor de strimt
turor gospodăriilor de stat şi colective ţiile, să adopte cele mai economice materiale, pentru a ridica mai multe tractoare, peste 70.000 semănători, pes­ gere a păioaselor, porumbului ti-miuf»
provizionare n oraşelor mail şi a cen­ şi numai după aceasta să se admită specialişti reiese că cel mal scăzut preţ tipuri de grajduri, magazii etc., utiti- construcţii, bune şi ieftine. te 43.000 combine de cereale păioase, sa definitiveze sistema de maşini pen’
trelor muncitoreşti trebuie orientat spre trecerea scrotiţelor la îngrăşare. peste 8.000 combine de porumb. Lu­ tru lucrările din legumicultura, porni-!
producţia de lapte, penlru ca să se li­ de cost se obţine la carnea de pasăre. Dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii crările necesare culturii griului vor fi cultură, viticultură şi să doteze gospo-ţ
chideze astfel practica neeconomică de Este necesar să se râspîndească por­ mecanizate în proporţie de 80—90 la dăriile agricole de stat şi B.M Ţ. cu
aprovizionare a populaţiei cu lapte, de cinele din rasele pentru carn e; ele Prin dezvoltarea fermelor de pă­ Tovarăşi, crească pînă la circa 32 la sută din sută, la porumb lucrările de arat şi se­ tractoare de mică putere (28—30 G.P.)
la distanţe mari. consumă cu circa 10—lb la sută mai sări în unităţile socialiste, prin folo­ totalul pomilor; proporţia vişinului, ci­ mănat — în proporţie de 90 la sută, destinate lucrărilor în aceste ramuri'-
puţine furaje pentru un Kg. spor greu­ sirea zonei bălţilor, a Deltei Dunării Sarcini importante stau în faţa reşului, caisului şi piersicului, — pînă lucrările de întreţinere — în proporţie In vederea mecanizării lucrărilor în
Pentru sporirea producţiei de carne tate. şi a apelor interioare pentru creşte­ noastră în domeniul viticulturii şi po­ la circa 17 la s u tă ; proporţia prunului de 40 la sută, iar cele de recoltat — fermele zootehnice, să producă instala-î
la nivelul de 1,8 milioane tone in 1965 rea raţelor şi gîştelor, se poate lesne micultura. în 1965 suprafaţa totală cu urmează să scadă de la 60 la sută la în proporţie de 3b Ia su tă ; totodată ţii pentru alimentări cu apă, aparate
— din care 900.000 tone carne de porc Organele de stat oare se ocupă cu ajunge pînă în 1965 la o producţie de vii şi livezi va trebui să ajungă la 43 la sută. Prunul din soiurile in­ vor ti mecanizate pe scară largă lucră- de muls mecanic, de tuns mecanic al
— este necesar să se folosească pe de ­ contrnotarea, precum şi Ministerul A- circa 120.000 tone carne de pasăre. cîte 300.000 hectare faţă de 296.000 hec­ ferioare trebuie înlocuit treptat cu pru­ rile necesare celorlalte culturi de cîm p; Ol,or. instalaţii şl maşini pentru prelu-i
plin potenţialul de producţie al porci­ gricultiirii să ia măsuri pentru încheie­ Considerăm că este foarte folositor tare vii şi respectiv 219.300 hectare nul producător de fructe de calitate sUj se va extinde tolosirea tractoarelor şi crarca furajelor. Să se producă cantităţi
nelor, care au o mare prolificitate. rea de contracte de lungă durată cu pentru toate gospodăriile colective să livezi existente în prezent. perioară, pentru consum. maşinilor în legumicultura, pomicultu­ însemnate de instalaţii pentru irigare,-
gospodăriile colective. Aceasta va da urmeze exemplul gospodăriei colective ră, viticultură şi creşterea animalelor. maşini pentru executarea şi întreţinerea
«reşterea şi Ingrâşarea porcilor posibilitate gospodăriilor colective ca din Lenauheim, regiunea Banat. Aceas­ In ţara noastră, cu forme de re­ In dezvoltarea viticulturii şl pomi­ canalelor de irigaţii şi de desecare.
este deosebit de rentabilă pentru gos­ la întocmirea planului anual de pro­ tă gospodărie primeşte în primele luni lief variate, cu dealuri însorite, pomii culturii, problema amplasării noilor Industria noastră a ajuns la un sta­ Fiecare maşina care se construieşte să
podăriile agricole socialiste, adueîn- ducţie să prevadă din vreme suprafe­ ale fiecărui an un număr important fructiferi şi viţa de vie constituie din plantaţii are o importanţă deosebită. diu cînd este în stare să asigure dota­ aibă un randament ridicat, greutate
du-le mari venituri băneşti. Astfel, de ţele pentru furajele necesare creşterii de pui de o zi de la incubatoarele totdeauna o mare avuţie. Gel mai raţional este plantarea viilor rea agriculturii cu tractoare, pluguri, redusă, viteză mare de lucru, rezlsteriv
pildă, gospodăria colectivă din Sîntana, şi îngrăşării de porci în anii ce ur­ statului, pe care-i îngraşă şi-i valo­ şi pomilor în centrele mari, unde există cultivatoare, semănători, combine, me­ ţă la eforturi în condiţii grele de muti-i
regiunea Crişana, a realizat în anul mează. rifică foarte avantajos ; este de remar­ Din suprafaţa actuală, de vie numai o tradiţie şi o experienţă îndelungate, reu mai pertecţionate. că şi alte însuşiri tehnico-economice
trecut venituri de peste 800.000 lei din cat că, pe lîngă aceasta, gospodăria 113.800 hectare sînt plantate cu vie unde producătorii sînt formaţi ca buni cerute de nevoile producţiei agricole.
valorificarea porcilor îngrăşaţi; gospo­ In ceea ce priveşte creşterea oilor, are 4.000 de păsări ca matcă. nobilă altoită şi indigenă. Restul de pomicultori şi viticultori, iar condiţiile La stîrşitul acestui an agricultura va
dăria colectivă din Biled, regiunea obiectivul principal râmîne în continua­ 182.200 hectare sînt ocupate cu hibrizi sînt cele mai prielnice pentru obţine­ dispune de 52.000 tractoare fizice, Congresul al II 1-lea a trasat ca sar-'
Banat, — venituri de aproape 600.000 re sporirea numărului de oi cu lînă Gospodăriile de stat şi gospodăriile producători direcţi. rea de producţii mari de fructe şi stru­ 48.500 semănători mecanice, aproape cină extinderea consumului de energie
lei. Asemenea exemple sînt numeroase. fină şi semitină, pentru ca în anul colective trebuie sprijinite să-şi creeze guri de calitate superioară. 23.200 combine de cereale păioase. electrică în procesele de producţie a-
1962 să se lichideze importul de lînă. fiecare o matcă de păsări (găini, curci, Directivele Congresului al 111-lea al gricolă şl dezvoltarea consumului în
In anttl acesta gospodăriile colective Trebuie luate măsuri pentru a se păstra raţe sau gîşle), să crească 500— partidului prevăd ca cea mai mare Este necesar să ducem o luptă ho- Aşa cum am arătat, sini creaie con­ satele electrificate pentru nevoile cas­
au contractat cu statul livrarea a peste şi pentru a se creşte încă din acest an 600 de păsări la 100 hectare. parte din suprafaţa viticolă să fie cul­ tărîtă împotriva tendinţei dăunătoare diţiile ca sarcinile privind mecanizarea nice şi socia l-cultura le. ln anii 1960-
400.000 porci, iar pentru anul 1962 au toate mieluţele şi marea majoritate a tivată cu vie bună, altoită şi indige­ economiei naţionale de a se planta vii principalelor lucrări ia cultura griului 1965 este prevăzut să se electrific«
posibilitatea să îngraşe şi să contrac­ berbecuţilor astfel ca în 1965 să avem Creşterea păsărilor în terme mari, nă, de la care- se obţin struguri de şi livezi pe terenuri bune pentru cul­ şi a porumbului, stabilite de Gongres, peste 4.000 de sate. La începutul aces­
teze 900.000 de porci. cel puţin 8,5 milioane oi merinos, bine organizate, unde se folosesc nu­ calitate superioară. La executarea plan­ tura griului, porumbului, sfeclei de za­ să fie realizate înainte de termen. tui an erau eleclriticate un număr de
spancă-ţigaie, cu o producţie totală treţuri combinate, este mai economică tărilor trebuie să se ţină seama că, hăr, florii-soarelui şi alte plante pre­ 3.370 sate, adică 22 ]a sută din tota-
Gospodăriile de stat trebuie să ia de cel puţin 27.(100 tone lină fină şi cu 40-50 la sută. Gospodăriile de stat pe măsură ce se înfiinţează şi intră pe ţioase. Din păcate, deşi s-a atras aten- An de an, staţiunile de maşini şi Iul acestora. Toate staţiunile de maşini
masuri pentru a livra statului întreaga semifinâ. Atragem atenţia asupra im­ vor trebui să construiască combinate rod noi plantaţii, este necesar să fie ţai asupra acestui lucru, în mai toate tractoare au obţinut rezultate tot mai şi tractoare, mal mult de 95 la sută
cantitate planificată şi pentru a asigura portanţei pe care o prezintă reţinerea mari de păsări cu producţii anuale de defrişate viile hibride şi în primul rînd regiunile sînt dese cazurile de ocupare bune atît în privinţa volumului lucră­ din gospodăriile agricole de stat ş!
toate condiţiile îndeplinirii planului pe şi creşterea batalifor, ca măsură eficace 18 milioane ouă şi 1.200 tone carne cele dc şes, care ocupă importante su­ a suprafeţelor arabile cu vii şi livezi. rilor executate, cît şi a calităţii lor. peste 30 la sută din gospodăriile co­
unul viitor. de sporire rapidă a producţiei de lînă de pui. O asemenea orientare va fa­ prafeţe de teren arabil î în regiunea De multe ori organele de partid şi de In anul 1960, faţă de anul anterior, lective sînt electrilicate prin racorduri
fină şi semitină. Este necesar ca pînă ce ca unităţile din zonele de cîmpie Bucureşti — 38.000 hectare, în regiu­ stat, fie că au încurajat extinderea sau grupuri electrogene locale Cu toate
Ministerul Agriculturii şi sfaturile în anul 1963 gospodăriile de stat şi co­ să asigure cu eforturi mici cantităţi nea Galaţi — 29.000 hectare, în Olte­ viilor pe terenuri arabile, fie că s-au staţiunile de maşini şi tractoare au acestea, consumul de energie electrică
populare trebuie să ajute gospodăriile lective să aibă un număr de aproxima­ însemnate de carne de pui şi ouă. nia — 26.000 hectare , etc. mărginit să constate acest lucru fă­ executat un volum total mai mare de
colective ca numărul de scroafe pro­ tiv l milion bata li care pot da, la vîrsta* ră să ia măsuri pentru a-1 împiedica. lucrări cu 47 la sută, Tăr 'in medie pe Tn producţia agricolă este toarte scă­
prietate obştească să ajungă pînă la de 2—3 ani, cel puţin 5—6 mii tone Pentru realizarea şarejnilor privind O parte a ţărănimii s-a obişnuit cu un tractor — cu 23 la sută, preţul de zut, reprezentînd numai 1,2 la -sută
sfîrşitul acestui an la 200.000; este ne­ lînă fină şi semitină anual şi mari can­ îmbunătăţirea şeptelului şi ridicarea această viţă hibridă. Dai' producţia de Trebuie generalizată experienţa bu­ cost al unui hectar de arătură normală
cesar ca pînă în 1905 gospodăriile a- tităţi de carne. productivităţii animalelor, un rol deo­ struguri obţinută de ia via hibridă nă a gospodăriilor agricole de stat şl redueîndu-se cu 23 Ia sută. din consumul total de energie electrică
gricole colective să ajungă la 700.000 sebit de important îl are or­ nici nu se poate compara cu cea de vi­ colective din comunele Ştefăneşti, Valea
de scroafe proprietate obştească, ast­ Ministerul Agriculturii şi Comitetul ganizarea selecţiei şi a însărnîn- ţă altoită sau indigenă. Recolta de ia Rea, Malul ou Flori din regiunea Ar­ In munca staţiunilor de maşini şi al ţării. Din totalul consumului rural,
fel îneît să asigure realizarea cantităţii .de Stat al Planificării vor tace pro­ ţărilor artificiale la animale. In viile hibride este mai mică, strugurii geş, Valea Călugărească, regiunea tractoare mai există încă deficienţe
do carne de porc contractată, precum, puneri în vederea adoptării unor mă­ anul 1960 s-au însămânţat artifi­ sînt de calitate proastă, vinul de ase­ Ploieşiti, Alurfatiar, regiunea Dobro- spre a căror lichidare trebuie să se în­ pentru nevoile de producţie se tolosc?4
şi numărul de purcei necesar pentru a- suri care să contribuie la lichidarea sa­ cial 380.000 vaci şi peste 2 milioane menea. Gîştigul net pe un hectar cîl gea, care au amenajat prin terasări drepte eforturile organizaţiilor de par­ te abia o treime.
coperirea nevoilor colectiviştilor. Pen crificărilor neraţionale, Ia păstrarea oi. In legătură cu aceasta, trebuie să hibrizi este cu mult mai mic decît db importante suprafeţe erodate şi le-au tid, ale Ministerului Agriculturii şi sfa­
tru această gospodăriile colective tre­ viţelclor, a mieluţelor şi scrotiţelor, arătăm că Ministerul Agriculturii a pe o suprafaţă egală cu viţă altoită. plantat cu vii şi pomi. turilor populare. Bînt frecvente cazurile Este greşită concepţia acelora care
buie să reţină cele mai bune scroafe pentru ca în fiecare gospodărie colec­ procedat birocratic retrăgînd taurii din cînd unele staţiuni de maşini şi trac­
penlru prăsilă, urmînd să le sacrifice tivă şi gospodărie de stat să se for­ staţiunile de montă naturală înainte ca In ultimii ani, în zonele viticole şi Ministerul Agriculturii trebuie să or­ toare, în tendinţa dc a realiza cit mai prin electrificare rurală înţeleg numai
numai după ce le scade prolificitatea. meze astfel o matcă numeroasă. centrele de însămînţări artificiale să îndeosebi în gospodăriile agricole so­ ganizeze producţia de material săditor, mulţi hantri, execută arături şi însă­
fie bine organizate şi dotate, ceea cialiste, raportul a început să se îm­ să stabilească soiurile cele mai potri­ mînţări de proastă calitate, lasă por­ iluminatul electric, scăpînd din vedere
Gospodăriile agricole de stat trebuie Un sector de producţie rămas în ce a adus serioase pagube. Extinde­ bunătăţească în favoarea viţei nobile. vite de fructe şi struguri, astfel ?a ţiuni goale nelucrate la capătul tere­ ceea ce este mai important: tolosirea
să ajungă în 1965 la 150.000 scroafe mod deosebit în urmă în gospodăriile de rea însă alintărilor artificiale trebuie să Din datele existente rezultă însă că sarcinile ce revin fiecărei regiuni să nului, aducînd pagube gospodăriilor a-
dc prăsilă şi să livreze gospodăriilor stat şi colective este creşterea păsărilor. se facă treptat, numai pe măsura pre­ ritmul plantărilor de viţă nobilă din fie îndeplinite în cele mai bune con; gricole colective şi statului. energiei electrice în producţia agricolă
colective penlru prăsită cit mai multe Din numărul total de circa 38 milioane gătirii cadrelor necesare şi a dotării soiuri bune este încă nesatisfăcător. diţii. La înfiinţarea noilor plantaţii de pentru uşurarea muncii, creşterea pro­
scrofiţe din rasele cele mai bune. păsări, cîte existau în întreagă ţară Pentru îmbunătăţirea situaţiei se impun pomi şi vii trebuie avute în vedere Plenara. Comitetului centrai al par­
Sînt cazuri destul de Irecvente cînd centrelor de însămînţări cu aparatură eforturi serioase şi măsuri concrete în sistematizarea şi organizarea terito­ tidului din 31 octombrie—1 noiembrie ductivităţii muncii, reducerea preţului
unele gospodării de stat şi gospodării la începutul acestui an, gospodăriile- bună. vederea înlocuirii viei hibride şi com­ riului, cit şi asigurarea posibilităţilor de 1960 a indicat ca sistemul de salarizare de cost.
colective care au un surplus de scrofiţe pletării golurilor în, centrele viticole, efectuare mecanizată a lucrărilor grele, al mecanizatorilor să tic îmbunătăţit
Ie valorifică prin îngrâşare, în timp ce Pentru apărarea sănătăţii animalelor înlocuirii treptate a viei bătrîne care ca întreţinerea solului şi combaterea în vederea cointeresării lor materiale Pomparea apei pentru irigaţii, ca
nu mai dă randşuient. şi care acum bolilor şi dăunătorilor. în rezultatele obţinute în creşterea pro­
şi a păsărilor va trebui să se ia cu se întinde pe mai , bine de 30.000 ducţiei pe terenuiile pe care le deser­ instalaţii acţionate electric, reduce cu
hectare. Odată cu extinderea noilor plantaţii
mai multă perseverenţă măsurile de se impune luarea de măsuri penlru a- vesc. Au trecut opt luni, dar această mai mult de 60 la sută cheltuielile de
in dezvoltarea viticulturii o aten­ plicarea complexului de lucrări agro­
prevenire ¦a bolilor, de îngrijire a ani­ ţie deosebită trebuie acordată schim­ problemă continuă să tie nerezolvată. pompare ţaţă de instalaţiile care folo­
malelor şl de igienă. bării raportului actual între strugurii sesc motopompe. Totuşi, pînă tn prei

zent, numai 3 la sută din întreaga su­

prafaţă amenajată pentru irigaţii este

Dezvoltarea creşterii animalelor şi turile de lucerna, trifoi şi alie legu­ 1.300.000 hectare păşuni şi lîneţe pe pentru masă şi cei pentru vin. Este tehnice în vederea obţinerii unor re­ Ministerul Agriculturii şi Comitetul de deservită de pompe acţionate electric.
care, dacă se aplică lucrări de îmbu­ necesar ca cel puţin 50 ia sută din colte sporite care să asigure ca pro­
mărirea productivităţii lor depinde în minoase. nătăţire, curăţire, grăpare şi îngră­ plantările anuale să le reprezinte stru­ ducţia de fructe să ajungă pînă în Stat pentru Muncă şi Salarii trebuie Din această cauză, in 1yoo, numai în
şare, producţia de iarbă poate spori gurii de masă. Calculele arată că un 1965 la cel puţin 1.700:000 tone. iar
măsură hotărîtoare de asigurarea unei In zonele favorabile culturii carto­ de 3_4 ori. De asemena, prin desţe­ hectar cu vie din soiurile de masă cea de struguri — la 1.400.000 tone. să prezinte în cel mai scurt timp pro­ gospodăriile agricole de stat au fost
lenire şi cultivarea cu plante de nu­ dă un venit net cu mult mai mare
baze furajere corespunzătoare canti­ filor şi a sfeclei de zahăr trebuie folo­ treţ după sistemul conve ierului ver­ decît se realizează de la strugurii Pentru valorificarea superioară a puneri cu privire la îmbunătăţirea sis­ blocate pentru irigare peste 5C0 trac­
de, se pot obţin producţii de 5—8 ori transformaţi în vin. strugurilor de vin, în ultimii ani s-au
tativ şi calitativ. sită metoda de hrănire a animalelor mai mari decît cătc care se realizează construit la Tohani, Focşani, Valea temului de salarizare a mecanizatori­ toare.
In condiţiile ţării noastre, rezulta­ Gălugărească mari combinate vinicole
In afară de cereale, şi în primul cu aceste furaje ieftine care dau ran­ în prezent. tele cele mai bune la strugurii de înzestrate cu utilaj modern. In a- lor din staţiunile de maşini şi tractoa­ Nu sînt incă folosite marile avanta­
O bună parte din suprafeţele cu pă­ masă se pot obţine prin extinderea ceste combinate se aplică o tehnologie
rînd de porumb — boabe şi siloz — t damente mari. plantaţiilor în podgoriile şi centrele vi­ modernă obţinîndu-se vinuri în partizi re în funcţie de cantitatea, calitatea lu­ je economice ale energiei electrice în-
şuni şi iîneţe se găsesc în zona 3e ticole mai importante. Trebuie cultivate ¦mari bine condiţionate. S-au construit
trebuie larg folosite şi alte furaje dje La acoperirea necesarului de furaje deal şi în poieni şi goluri din zona cele mai bune soiuri de struguri do dc asemenea un număr însemnat de crărilor efectuate şi de producţia ob­ tr-o serie de procese cum ar li: ali­
muntoasă. Pe aceste sttpraleţe se poa­ masă apreciate în ţară şi peste hotare, crame şi depozite. Ţinînd însă seama
valoare ca iarba şi fînurile, leguminoa­ e necesar să fie folosite toate reziduu­ te obţine o producţie mult sporită de rezistente la transport şi care se păs­ de creşterea suprafeţelor cu vii, a
furaje, de 10.000—13.000 kg. iarbă trează bine. producţiei de struguri, precum şi de
sele, reziduurile industriale şi sărurife ¦ rile industriale ca borhotul, melasa, verde la hectar, prin lucrări de reînsă- faptul că pentru a asigura o aprovi­ ţinută pe terenurile lucrate. mentarea cu apa, prepararea lurajelor
mînţare cu ierburi perene îmbinate cu In vederea acoperirii necesarului de zionare continuă, indiferent de pro­
minerale, care se produc în cantităţi ^ iărîţele, drojdiile furajere, ureea. lucrări de combatere a eroziunii, cură­ fructe pentru consum intern şi pentru ducţia unui an, este nevoie de impor­ Pentru mai buna deservire a gospo­ ş. a.
ţire şi îngrăşare. Cu acest spor de pro­ export, o mare dezvoltare va lua în tante rezerve de vin, se impune nece­
suficiente în ţara noastră şi pot asi­ Considerăm că a sosit timpul să or­ ducţie s-ar putea hrăni peste 1 mi­ anii următori pomicultura. Noile plan­ sitatea de a mări spaţiul de vinificare dăriilor agricole colective, incepînd cu Executarea din landurile statului S
lion tineret taurin sau peste 5 milioa­ taţii ce se execută vor trebui să a- şi de depozitare a vinului. Capacita­
gura hrănirea îndestulătoare şi com­ ganizăm pe scară mult mai largă pro­ ne oi, de la care s-ar putea obţine sigure îmbunătăţirea raportului actual tea depozitelor urmează să crească de acest an se vor coristrui noi staţiuni peste 8.700 km. reţele electrice de 6—15
12.000 —14.000 tone lînă sau peste necorespunzător între specii şi soiuri, în la 23.000 vagoane în prezent, la circa
pletă a şeptelului. ducerea de furaje combinate care, po­ 65.000 tone carne în greutate vie. favoarea soiurilor celor mai valoroase. 50.000 vagoane în 1S65. Aceste con­ de maşini şi tractoare şi secţii pe lingă kV. şi de 35 kV., sporirea puterii ins­
Iu acest scop, trebuie să se planteze strucţii trebuie amplasate în centrele
Conducerile gospodăriilor de stat trivit experienţei unor ţări prietene, Păşunile comunale realizează anual cel puţin 80.000 hectare pentru a ajun­ viticole, aproape de căile de comuni­
venituri de circa 275 milioane lei. Din ge pînă în 1965 la 300.000 hectare cu caţie, în vederea reducerii cheltuielilor
şi ale gospodăriilor colective trebuie precum şi a unor gospodării de stat de păcate însă, aceste sume importante livezi. Trebuie să se înfiinţeze livezi dc transport. cele existente. talate în staţiile de translormare co-i
nu sînt folosite în nod chibzuit pen­ masive de mâr, păr, cireş, vişin, cais,
îndrumate şi sprijinite să ia măsuri la noi, duc la sporirea producţiei şi la tru îmbunătăţirea păşunilor. Trebuie piersic şi nuc, care dau producţii mari Pentru valorificarea fructelor care ln atenţia conducerilor staţiunilor de respunzătoare pînă la aproximativ 2
examinată posibilitatea ca gospodăriile la hectar, de calitate superioară şi la nu se desfac în stare proaspătă, va
pentru asigurarea furajelor în cantităţi scăderea preţului de cost. După cal­ colective care preiau păşunile pe o un preţ de cosi redus. trebui să se asigure capacităţile nece. maşini şi tractoare trebuie să stea pro­ milioane KVA, vor extinde şi electrifi­
perioadă mai lungă să tie scutite de sare de prelucrare corespunzătoare cu
corespunzătoare numărului sporit de culele Ministerului Agriculturii s-ar plata taxelor, stabi!indu-se în acelaşi Astfel, faţă dc 1961, în 1965 pro­ producţia sporită a acestora. blema permanentizării brigăzilor Ia carea rurală, precum şi tolosirea ener-
timp obligaţiile colectiviştilor în ce porţia mărului şi părului trebuie să
animale prin repartizarea suprafeţelor justifica pe deplin construirea unor fa­ *’ • '71 ¦ .~v
gospodăriile agricole colective ca un giei electrice în producţia agricolă.
necesare; în acelaşi timp, să se re­ brici de nutreţuri combinate cu insta­

colteze, să se transporte, să se păs­ laţii simple de diferite mărimi, în gos­ mijloc important de îmbunătăţire a ca­ Trebuie reduse costurile specifice de

treze şi să se gospodărească cu chib­ podăriile de stat şi în unele gospo­ lităţii lucrărilor. 11 investiţii pentru reţelele electrice, de

zuinţă furajele. dării colective mai puternic dezvoltate. Ministerul Agriculturii, conducerile distribuţie, branşamente şi instalaţii

Cultura porumbului de siloz s-a dez­ In anumite zone să se organizeze uni­ gospodăriilor agricole de stat şi ale Interioare, prin îmbunătăţirea prescrip-

voltat an de an, gospodăriile de stat tăţi mari dotate cu instalaţii pentru staţiunilor de maşini şi tractoare să ţiunilor şi normativelor privind proiec­

şi colective asigurînd pentru hrana prelucrarea de furaje combinate, de o

animalelor cantităţi tot mai mari de anumită compoziţie, sau pentru anu­ urmărească cu preseverenţâ folosirea tarea şi execuţia construcţiilor electrice

nutreţ însilozat. In anul 1960, în gos­ mite categorii de animale, care să de­ cu maximum de randament a maşinilor, din mediul rural.

podăriile colective s-a realizat o can­ servească mai multe gospodării. îngrijirea şi exploatarea lor raţională. Ministerul Minelor şi Energiei Elec­

titate de 3 ori mai mare de siloz decît Este necesar ca Ministerul Agri­ Realizarea sarcinilor privind meca­ trice şi Ministerul AgricuHurii au obli-:

in anul 1959, iar în gospodăriile de culturii, Ministerul Metalurgiei şi Con­ nizarea complexă a lucrărilor agricole gaţia să urmărească cu perseverenţă

stai, în aceeaşi perioadă, cantitatea strucţiilor de Maşini şi Comitetul de

de siloz s-a dublat. Stat al, Planificării să elaboreze un impune ca Ministerul Agriculturii şi realizarea sarcinilor trasate de Congre­

Gospodăriile cu efective mari de program de construire a fabricilor de Ministerul Metalurgiei şi Construcţii­ sul al Ill-lea al partidului cu privire

animale practică cu rezultate foarte nutreţuri combinate. priveşte efectuarea unor lucrări pentru Apicultura şi sericicultura lor de Maşini să asigure dotarea agri- -fa electrificarea rurală.

bune cultura dublă a porumbului şi a Una din cele mai importante re­ întreţinerea şi îmbunătăţirea lor.

altor culturi furajere pe suprafeţele de surse de producere a nutreţurilor, încă Trebuie răspîndită practica unor gos­ Ü ranuirâ de producţie ce urmează trebuie sâ popularizeze mai larg expe­ Sarcinile cercetării ştiinţifice
pe care s-au recoltai secara, orzul, ra- neraţional folosită, o constituie cele podării colective şi de stat din regiunea să lie mult încurajată şi dezvoltată rienţa gospodăriilor truntaşe în creşte­
piţa et’e., ceea ce aduce sporuri consi­ peste 4 milioane hectare păşuni şi fi­ Banat şi din alte regiuni care, începînd în toate gospodăriile ae stat şi colec­ rea albinelor, sâ îndrume gospodăriile îi agricultură
derabile de furaje. neţe naturale. Se ştie că păşunile şi din luna mai şi pînă toamna tirziu,

Trebuie extinsă experienţa unităţilor fîenţele produc cel mai bun şi mai organizează cirezi de vite ia păşunile tive, precum şi in gospodăriile perso­ colective şi de stat să-şi organizeze Sarcinile mari şi complexe care stau Institutele de cercetare, staţiunile ex­
socialiste care au cultivat porumb si­ ieftin nutreţ, iar vacile hrănite pe pă­ de munte cu rezultate foarte bune şi nale este apicultura. Astăzi avem în stupine şi sâ Ie sprijine în pregătirea în ţaţa noastră in domeniul sporirii perimentate, cercetătorii acestora au da­
loz in amestec cu leguminoase, cu şune produc laptele la un preţ de cosi deosebit de economice. ţară circa 650.000 stupi, cu o producţie celor mai bune cadre, în procurarea producţiei vegetale şi animale impun toria să-şi îndrepte eiorturile spre so­
soia, mazăre ş.a. penlru a-i spori con­ scăzut. Dnblînd sau triplînd producţia de 4.500 tone miere, dm care se exportă de stupi şi a unor utilaje necesare. ridicarea la un nivel mai înalt a cer­ luţionarea problemelor puse de prac­
ţinutul în proteină; porumbul boabe acestor păşuni şi fineţe, pe lîngă ob­ Ministerul Agriculturii şi sfaturile mai bine de 1.600 tone. ln următorii cetării ştiinţiîice. tica agricolă, cum s în t: extinderea şi
şi porumbul însilozat, împreună cu le­ ţinerea unor producţii mai mari de populare au datoria să ia de îndată 3—4 ani. numărul de stupi va trebui Merită de asemenea sa îndreptăm a-
măsuri pentru producerea seminţelor tenţia gospodăriilor colective spre creş­

guminoasele folosite în hrana anima­ lapte, came şi alte produse, se va necesare de ierburi şi pentru folosirea să crească ia minimum 1.100.000; a- terea viermilor de mătase. Gîtă însem­ In ultimii ani,, oamenii de ştiinţă din aproîundarea cercetărilor în domeniul

lelor, asigură sporirea simţiioare a realiza şi o scădere simţitoare a pre­ tuturor resurselor de îngrăşăminte or­ ceasta va însemna un plus de 8.000 to­ nătate economică are această ocupaţie agricultura şi-au legat mai strîns acti­ ameliorării plantelor şi producerii de

producţiei animale. Este totodată ne­ ţului de cost. ganice şi minerale, necesare valorifi­ ne miere, in alará de cantitatea mare ne-o arată rezultatele obţinute de către vitatea lor de problemele practice ale sămînţă de soi, elaborarea sistemelor

cesar să extindem suprafeţele şi să In luncile şi cîmpiile ţării noastre cării în cel mai scurt timp a întregii dc ceară. trei gospodării colective din comuna producţiei şi au obţinut însemnate rea­ de măsuri agrotehnice pentru principa­

sporim randamentul la hectar la cul­ există o suprafaţă de aproape suprafeţe de păşuni şi fineţe. Unele gospodării colective şi de stat Dăbuleni — Oltenia, care au încasat lizări care, contribuie la .sporirea pro­ lele zone pedoclimatice, stabilirea agro­

Construcţii gospodăreşti in agricultură realizează anual, datorita creşterii al- anul trecut cîte 300.000 lei tiecare din ducţiei agricole vegetale şl animale. tehnicii culturilor de cîmp irigate, îm­
fainelor, mari venituri căneşti fără valorificarea gogoşilor de mătase. Gu toate acestea, există încă o serioasă bunătăţirea raselor de animate şi crea­
multe eforturi. De pilda, gospodăria co­ râmînere în urmă a cercetării ştiinţi­ rea de noi rase de înaltă productivitate.;
Anul trecut s-au produs aproape

înfăptuirea sarcinilor privind dezvol­ cereale şi diferite alte construcţii spe­ din cauza măririi exagerate a distan­ lectivă din comuna Ijteian cel Mare, 1.200 tone gogoşi din 1.040 kg. sămtn- fice în probleme importante ale produc­ O sarcină de cea mai mare răspun­

tarea multilaterală a producţiei agri­ ciale. In gospodăriile colective se pre­ ţelor dintre construcţii, utilizarea u- raionul Feteşti, a realizat în 1960, de ţă. Incurajînd răspindirea acestei înde­ ţiei agricole ca, de exemplu, crearea dere a cercetătorilor ştiinţifici, a pro­

cole necesită executarea unui impor­ vede executarea de adăposturi pentru nor tipuri de construcţii costisitoare, la 145 stupi de albine, un venit de letniciri în gospodăriile colective, In soiurilor de plante cu productivitate ri­ iectanţilor şi constructorilor de maşini

tant volum de construcţii gospodă­ 2.050.000 taurine, 3.170.000 porcine, neasigurarea alimentării cu apă. peste' 500 lei pe tiecare stup. Gospo­ 1965 se poate ajunge lâ o producţie de dicată, îmbunătăţirea raselor de ani­ agricole este aceea de a perfecţiona
reşti — grajduri, maternităţi şi în- 5.100.000 oi, magazii şi pătule pentru dăriile din comunele Tomnatec şi Ha- cel puţin 2.500 tone gogoşi de mătase. male ş. a, continuu tipurile actuale de maşini şt
grăşătoril de porci, saivane, magazii, 380.000 vagoane produse vegetale. Noile construcţii ce se ridică îndeo­ lînga realizează an de an o cantitate de a realiza altele noi la nivelul tehJ
păfule ş.a. Pentru ca aceste construcţii să tie rea­ sebi în gospodăriile agricole de stat de 20 kg. miere în medie pe tiecare Gu cîteva sute de grame de sămînţă, Recentele măsuri de îmbunătăţire or­
lizate la timp sini necesare măsuri trebuie astfel proiectate şi executate in­ stup. Gospodăria de stat Fiscul Sado-' prin munca a 4—5 temei timp de 30— ganizatorică a sistemului de cercetări nicii mondiale.
Tn perioada planului de şase ani, care să înlăture neajunsurile ivite pînă cit să permită introducerea unor pro­ vei a recoltat de la 2.5uu stupi peste 40 zile, se poate ajunge la o producţie în agricultură, prin întiinţarea Institu­ Este necesar sâ se definitiveze pla­
în gospodăriile de stat vor trebui 3 vagoane de miere. de cel puţin 1.000 kg. gogoşi, echi­ tului central pentru coordonarea cerce­
cese avansate de producţie, mecaniza­ valentă cu aproape 20.000 lei. nul unic de perspectivă al cercetărilor
construite adăposturi pentru 490.000 rea muncilor grele. ştiinţifice 1" agricultura ne naza căruia

taurine, 900.000 porcine, 630.000 oi, ma­ acum în acest domeniu — amplasa­ La proiectarea ş i. amplasarea con­ Ministerul Agriculturi, stalurile .popu­ Ministerului Agriculturii îi revine tărilor agricole, creează condiţii mai (C ontinuate w gog. 4-a)

gazii şi păfule pentru 52.000 vagoane rea necorespunzătoare, risipa de teren strucţiilor în gospodăriile agricole co- lare şi asociaţia crescătorilor de albine sarcina sâ asigure producerea ujicj bune de activitate oamenilor de ştiinţă.