Page 16 - 1961-07

¦ D W M U U ;m G W S M U & U l
pag.
RAPORTUL TOVARĂŞULUI
C H E O R G H E G H EO R G H IU -D EJ
(Urmare din pag. 3-a)
se va organiza o activitate sistematică,
înlăturîndu-se paralelismul inutil şi dis­ să stea în permanenţa introducerea şi
persarea mare în munca de cercetare.
Ministerul Agriculturii trebuie să a-
corde mai multă atenţie înzestrării ins­
titutelor de cercetări şi staţiunilor ex­
perimentale cu utilaj şi aparatură, pen­
tru a le crea condiţii mal bune 'de ac­
Cadre bine pregătite pentru toate
ramurile agriculturii
Tovarăşi,
Una din condiţiile de bază ale dez­
voltării agriculturii socialiste este a-
slgurarea ei cu cadre bine pregătite
din punct de vedere teoretic şi practic,
Capabile să aplice în producţie cu­
ceririle ştiinţei şi experienţa înaintată, repartizate condiţii cît mai bune de
să organizeze şi să conducă cu pri­
cepere marile gospodării socialiste.
In anii puterii populare au fost
pregătite numeroase cadre pentru toa­
te ramurile agriculturii. In timp ce
în 1938, în Romînia existau numai
1897 de agronomi şi medici veteri­
nari, astăzi numărul specialiştilor cu
studii superioare este de 10.400, din
care: 7.900 ingineri agronomi, 1.090
Ingineri horticultori, 1.100 ingineri me­
canizatori, 4.200 ingineri zootehnicieni
şi medici veterinari. Avem 17.900 ca­
dre cu pregătire medie, tehnicieni a-
gronomi, mecanizatori, zootehnicieni şi
tehnicieni veterinari. De asemenea, s-a
format un număr de 53.000 de trac-
torişti-mecanizatori şi 24.500 cadre de
conducere pentru gospodăriile agrico-,
le colective.
Dezvoltarea agriculturii în anii vii­
tori cere să se asigure pregătirea u-
nui număr tot mai mare de cadre cu
studii superioare şi medii, să crească
continuu nivelul de cunoştinţe al lu­
crătorilor din agricultură, al ţărani­
lor colectivişti. Va trebui să pregătim
12.000 — 13.000 cadre cu studii supe­
rioare, ingineri agronomi, ingineri zoo­
tehnicieni şi medici veterinari, 35.000
— 40.000 cadre ou studii medii şi
peste 150.000 tractorişti-mecanizatori.
La încheierea procesului de colec­
tivizare, într-un prim stadiu, fiecare
gospodărie colectivă trebuie să aibă
cel puţin cîte un inginer agronom,
fiecare inginer zootehnician şi medic
«terinar să deservească 2-3 gospodă­
rii colective. Pe măsura creşterii nu­
mărului absolvenţilor învăţămîntuiui
superior, fiecărei gospodării colective i
se va asigura un număr mai mare de
specialişti.
Ministerului Agriculturii, Ministerului
învăţămîntuiui şi Culturii şi Comite­
tului de Stat al Planificării le revine gionale şi raionale de partid şi a Mi­ rea mecanizării în legumicultură, po­ cost, creşterea rentabilităţii în gospo­ Aplicarea măsurilor prezentate în ex­
sarcina de a întocmi în timpul cel nisterului Agriculturii.
mai scurt planul de pregătire a ca­
drelor cu studii superioare pentru a-
coperirea nevoilor agriculturii în ur­
mătorii ani.
Ministerul Agriculturii, sfaturile
populare, organizaţiile de partid nu
au acordat atenţia cuvenită creării con­
diţiilor corespunzătoare pentru specia­
liştii care lucrează în unităţile agri­
cole de producţie, ceea ce contribuie ca
unii să nu se ducă să lucreze în a- cunoştinţele agrozootehnice cerute de în funcţie de cantitatea şi calitatea partizeze în acest sector cadre dé al forţelor de producţie la sate. creş­
gricultură în specialitatea pentru care dezvoltarea multilaterală a gospodă­ lucrările efectuate şi de producţia ob­ partid şi de stat bune şi competente, terea producţiei agricole, continua îm­
s-au pregătit.
Principalele sarcini
Tovarăşi,
In concluzie, principalele sarcini ca­
re ne stau în faţă în domeniul agricul­
turii sini următoarele:
t. Intensificarea muncii politico-or-
ganizatorice în vederea încheierii pro­
cesului de colectivizare a agricultu­
rii pînă în 1965 ;
— treptata unire a gospodăriilor
colective mici în gospodării mai mari
eu o suprafaţă în jurul a 2.000 ha.,
diferenţiat pe zone naturale; în zo­
nele de şes unde se cultivă în principal
cereale, 1.500—2.500 ha., în zonele de
deal 1.000—1.500 ha., iar la gospodă­
riile colective cu caracter dominant po-
miviticol şi legumicol, 500-1.000 h a;
— consolidarea economică a gos-
pjdăriilor colective pe calea dezvoltării
intensive şi multilaterale a producţiei
agricole şi creşterea continuă a avu­
tului obştesc.
2. Sporirea considerabilă a producţiei
de cereale, mai ales de grîu şi porumb,
sstfei ca pînă în 1965 să producem a-
nual, în condiţii climatice normale,
14—1G milioane tone cereale, din care
8—5,4 milioane tone grîu şi 8—9 mi­
lioane tone porumb boaDe;
— mecanizarea completă a semăna­
tului înccpînd cu anul 1962 la grîu şi
pin 1963 la porumb, precum şi extin­
derea mecanizării la prâşitul porum­
bului şi al altor culturi;
i — începind cu recolta anului 1963 — interzicerea trecerii scrofiţelor la
la grîu şi ou recolta anului 1964 la po­ îngrăşare înainte de a se asigura mat­
rumb, întreaga supratăţă cultivată cu ca în toate gospodăriile de stat şi co­
grîu şi porumb să lie însămânţată cu lective, corespunzător sarcinilor de
seminţe de înaltă productivitate.
3, Creşterea electivului de animale — organizarea şi dezvoltarea dc că­
pînă în 1965 la 5,8 milioane bovine tre gospodăriile de stat şi colective din
din care 2,9 milioane vaci, la 7,5 mi­ zona de aprovizionare a oraşelor şl
lioane porcine, la 13 milioane ovine centrelor muncitoreşti, a unor puternice
din care 8,5 milioane cu lină fină şi ferme pentru producţia de lapte;
semiîinâ;
— pînă în 1963 gospodăriile de stat păsări la suta de ha. în gospodăriile
şi colective să ajungă la un electiv de de stat şi colective'; •construirea unor
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva str, 6 Martie nr, 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R, nr. 253.320 din 0 noiembrie 1949. — Tigarul „6 August
tivitate. In atenţia ministerului trebuie
generalizarea în practica’ agriSolă a
rezultatelor cercetărilor ştiinţiiice, îm-'
bunătăţirea şi Intensificarea muncii de
răspîndire a cunoştinţelor agrozooteh­
nice în rândurile oamenilor muncii din
agricultură.
Salarizarea specialiştilor din agri­
cultură care lucrează în gospodării co­
lective va fi făcută de stat. Este o
datorie de frunte a gospodăriilor co­
lective de a crea agronomilor şi ce­
lorlalte cadre de specialişti ce le sînt
locuit, de a amenaja case-laborator
pentru efectuarea unor cercetări ştiinţi­
fice experimentale, de a asigura co­
interesarea materială a specialiştilor în
sporirea neîncetată a producţiei agri­
cole.
Ministerul Agriculturii, împreună cu
instituţiile interesate, trebuie să ia mă­
suri pentru a îndrepta spre gospodă­
riile colective şl spre gospodăriile de
stat inginerii agronom!, zootehniolenii
şi alţi specialişti care lucrează în di­
ferite unităţi neagricole.
Dezvoltarea diferitelor ramuri ale a-
griculturii necesită numeroase cadre cu
studii medii: tehnicieni agronomi, zoo­
tehnicieni, mecanizatori, veterinari, po-
micultori, topograti şi tehnicieni specia­
lişti în îmbunătăţiri funciare. Pentru a-
ceasta trebuie îmbunătăţite reţeaua,
profilul şi programul şcolilor care pre­
gătesc tehnicieni agricoli.
Una din sarcinile cele mai urgen­
te este pregătirea a 60.000 de me­
canizatori.. Ministerul Agriculturii, Mi­
nisterul Metalurgiei şl (Sonstrucţiltor
de Maşini şl Somitetul de Stat al
Planificării să elaboreze propuneri
pentru acoperirea necesităţilor de trac­
torişti mecanizatori, potrivit stadiului
de mecanizare Ia care va ajunge a-
gricultura în anii următori. Este ne
cesar ca tractoriştii mecanizatori să
aibă nu numai cunoştinţe privitoare
Ia exploatarea şi întreţinerea tehnicii
pe care o mînuiesc, d şi un mini­
mum de cunoştinţe agrotehnice.
Pînâ în anul 1965 va trebui să
pregătim prin cursuri de scurtă dura­
tă (3-12 luni) numărul necesar de ca­
dre de conducere pentru gospodării co­
lective (preşedinţi, brigadieri, socoti­
tori). Această sarcină trebuie să stea în
atenţia permanentă a organelor re­
O însemnătate deosebită are ridica­
rea nivelului de cunoştinţe al colec­
tiviştilor prin organizarea în timpul
Iernii a cursurilor agrotehnice cu o
durată de 3 ani, ia care vor pre­
da inginerii agronomi şi zootehnicieni
din gospodăriile colective. In aceste
cursuri să fie cuprinsă masa ţărani­
lor colectivişti cărora să li se predea
riei colective.
aproximativ 1.000.000 batali de la oare
să se obţină anual b.000-6.000 torte
lină tină şi semitină;
— pînă In 1965 sporirea producţiei
do lapte ia 50 milioane hectolitri, de
carne la 1,7—1,8 milioane tone, de
lină la 37.000 tone;
— sporirea numărului de animale
matcă prin păstrarea şl oreşterea tine­
retului provenit. în primul rînd, din
prăsită proprie; în 1965 numărul de
vaci va ti de cei puţin 300.000 In gos­
podăriile agricole de stat şi 1.100.000
în gospodăriile colective; numărul de
scroafe să crească în gospodăriile de
stat la 100.000 pînă la slîrşitul acestui
an şi Ia 150,000 pînă în 1965, iar In
gospodăriile colective la 200.000 pînă
la sfârşitul acestui an şl să ajungă
la 700.000 în 1965;
— dezvoltarea şi îmbunătăţirea sis­
tematică a raselor de animale exis­
tente ;
— in elaborarea planului de produc­
ţie de carne, precum şl In defalcarea
Iul pe regiuni şl unităţi, (Somitetul de
Stat al Planificării, Ministerul Agri­
culturii şl Ministerul Industriei Ali­
mentare să stabilească numărul (de a-
nlmale ce urmează a îl sacrificate, ţl-
nînd seama de situaţia efectivului e-
xistent, de asigurarea îndeplinirii sar­
cinilor de creştere a şepteluM pentru
anul următor şl a animalelor pentru
m atcă;
creştere a porcinelor în anul respectiv;
— creşterea a cel puţin 500—600
cogbinate mari d* păsări şi ouă în soiuri şi rase mai- productive ; ela-,
apropierea principalelor oraşe din ţa ră ; borarea sistemelor de măsuri agroteh­ partid să desfăşoare o largă muncă
— asigurarea unei puternice baze nice pentru principalele zone pedocli­ de îndrumare a organizaţiilor U.T.M.,
de furaje variate pentru hrănirea ra­ matice !
ţională şi abundentă a animalelor şi
dezvoltarea producţiei de turaje con-
binate.
4. Extinderea viţei ne vie pînă în
1965 la 300.000 ha. şl a pomilor pînă
la 300.000 ha. pe terenuri improprii
culturii cerealelor;
— viţa pentru struguri de masă să
reprezinte cel puţin 60 la sută din
plantările anuale de v ii;
— îmbunătăţirea raportului între
speciile şi soiurile Ce pomi tructiferi
ajungîndu-se ca în 1966 din totalul po­
milor proporţia mărului şi părului să
fie de cca. 32 Ia sută, a vişinului, cai­
sului, cireşului şi piersicului cca. 17
Ia su tă ;
5. Fertilizarea solului şl sporirea su­
prafeţei arabile prin :
— folosirea 'srgâ a îngrăşămintelor
organice în toate gospodăriile de stat
şi colective;
— dezvoltarea producţiei de îngrăşă­
minte chimice, astfel îneît să se li­
vreze agriculturii în 1966 o cantitate
de 500.000 tone substanţă activă ;
— producerea şi folosirea în can­
tităţi tot mat mari a insecto-tungicide-
lor şi ierbicidelor care s-au dovedit a
ti eficace;
— combaterea eroziunii solului prin
terasări, prin executarea lucrărilor pe
curbe de nivel şl prin cultivarea plan­
telor care stăvilesc şi previn eroziunea ;
— folosirea în anii următori a a-
mendamentelor calcaroase pe o supra­
faţă de 400.000 — 500.000 ha. terenuri
podzolice an u al;
— lărgirea suprateţei arabile a ţării
Ia 10.200.000 ha. în 196o prin îndiguiri
şi desecări, prin detrlşa'rea mărăcîntşu-
rilor, a pilcurilor de arborele şi a vii­
lor hibride de pe terenurile de şes şi
prin punerea în cultură a terenurilor
sărăturate;
— folosirea raţională a fondului tun
clar.
6. Irigarea intr-o primă etapă, a
1.000.000 ha. teren In (Simpla Dunării
pe care se va cultiva mal ates porum­
bul ;
— folosirea tuturor posibilităţilor fi­
x iste le pentru extinderea irigaţiilor tn
celelalte zone ale ţării j
— înfiinţarea unei puternice orga­
nizaţii de construcţii hidrotehnice do­
tată cu mijloace mecanizate, asîgurîn-
du-se executarea la timp a studiilor şi
elaborarea proiectelor tehnice necesare,
— elaborarea în timpul cel mai
scurt a sistemului de măsuri agroteh­
nice pentru culturile irigate.
7. Dotarea în continuare a agri­
culturii cu tractoare şi maşini agri­
cole, ajungîndu-se în 1965 la 100.009
tractoare, peste 70.000 semănători,
43.000 combine de cereale păioase,
peste 8.000 combine de porumb şi al­
tele, pentru ridicarea gradului de me­
canizare a lucrărilor agricole, extinde­
micultură, viticultură şi zootehnie;
— înfiinţarea de noi staţiuni de
maşini şi tractoare şi secţii ale aces­
tora !
— folosirea cu maximum de randa­
ment a maşinilor şi tractoarelor, În­
grijirea şi exploatarea lor raţională,
permanentizarea brigăzilor de meca­
nizatori la gospodăriile colective;
— îmbunătăţirea sistemului de sa­
larizare a mecanizatorilor din S.M.T.
ţinută pe terenurile lucrate;
— perfecţionarea continuă a maşi­ sistematic pînă jos, în gospodării de nilor muncii,-.. întărirea economiei so­
nilor agricole;
— extinderea electrificării rurale; du-le un ajutor concret, operativ în ac­ rioară alianţa dintre clasa muncitoare
folosirea cît mai largă a energiei o- tivitatea lor s economică şi organiza­
lectrlce pentru nevoile producţiei a- torică. Este necesar să se dea o deo­
gricole;
8. îmbunătăţirea activităţii de cer­ > turilor populare, care trebuie să se
cetare ştiinţifică în vederea sporirii preocupe îndeaproape de întreaga acti­
contribuţiei institutelor ştiinţifice la so­ vitate a unităţilor agricole socialiste,
luţionarea celor mai importante pro­
bleme ale creşterii producţiei agricole;
— ameliorarea plantelor şi a rase
lor de animale existente şi crearea de
eS
in unităţile comerciale sînt tot mai căutate şi apreciate produsele fabricii „Sebeşul“ din Sebeş. Aceasta ca
urmare a calităţii produselor realizate de întregul colectiv.
Iată-le în clişeul nostru pe muncitoarele fruntaşe Marfa Adorian, Matilda Aldea, Elena Popescu şl Angels
Rotam din secţia lenjerie, discutînd despre calitatea produselor fabricii.
Nr. 202g
Comitetele regionale şi raionale de IN PLINĂ CAMPANIE
DE RECOLTARE A ORZULUI
de educare, şi mobilizare a tineretu­
— definitivarea planului unic de lui şi femeilor Care reprezintă o u-
perspectivă al cercetărilor ştiinţifice în riaşă forţă în lupta pentru înfăptuirea
agricultură, potrivit sarcinilor de creş­ măreţelor obiective stabilite de Congres întreaga suprafaţă recoltată
tere a producţiei agricole. sul al lll-lea al partidului în con­
9. Pregătirea numărului de cadre de strucţia socialistă ia sate. Ele trebuie In întreaga regiune recoltatul orzu­ 2.400 kg. orz la hectar. In aceeaşi si­
lui este în toi. Unele gospodării co­ tuaţie se află şi gospodăria colectivă
specialişti necesare agriculturii : 12.069 să pună în centrul preocupărilor îm­ lective sînt pe terminate, altele au re­ din Răhău, care de pe cele 6 hectare
coltai întreaga suprafaţă însămînţată însămînţate, a obţinut o producţie me­
—13.000 cadre cu studii superioare, bunătăţirea muncii organizaţiilor de cu această cultură. Printre gospodăriile die de 1.800 kg. orz la hectar.
din ultima categorie se află şi cea din
35.000—40.000 cadre cu studii medii. bază din gospodăriile agricole colec­ Pianul de Jos, care a recoltat întrea­ In ambele gospodării colective re?
ga suprafaţă însămînţată de 20 de hec­ coltatul s-a efectuat cu ajutorul com­
60.000 mecanizatori ; tive şi din gospodăriile de stat pentru tare, obţinînd o producţie medie de binelor.
— pregătirea cadrelor de conducere ca acestea să-şi îndeplinească pe de­
pentru gospodăriile colective ; ridica­ plin rolul de conducător politic în în­
rea nivelului de cunoştinţe agrozooteh­ treaga activitate a unităţilor agricole
nice ale masei de colectivişti. socialiste.
10. Ministerul Agriculturii, Comite­ Comitetele raionale de partid să se Peste 2800 kg„ o r z ia hectar
tul de Stat al Planificării, Ministerul îngrijească îndeaproape de repartiza­
Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, rea membrilor şi candidaţilor de partid In G.A.G. Gistei, iniţiatoarea între­ suprafaţa de 15 hectare, însămînţată
cerii dintre gospodăriile colective, a cu orz, în mai puţin de o zi, cu o
Ministerul Industriei Petrolului şi Chi­ din gospodăriile colective în brigăzile început recoltarea orzului. singură combină, au recoltat peste 7
hectare, obţinînd o producţie de peste
miei, Ministerul Minelor şi Energiei de cîmp, în fermele zootehnice, la Harnicii colectivişti s-au dovedit a fi 2.800 kg. orz la hectar.
şi de această dată Ia înălţime. Din
Electrice, Ministerul învăţămîntuiui şi construcţii, acolo unde se hotărăşte
Culturii şi celelalte organe de stat să soarta planurilor de producţie.
elaboreze şi să pună îri aplicare mă­ Organizaţiile de bază trebuie să acor­
surile pentru înfăptuirea sarcinilor ce le de în continuare atenţia cuvenită primi­ Pri mele rez uitate
revin în lupta pentru aplicarea Direc­ rii tn partid a ţăranilor muncitori co­ Pe suprafaţa de 23 ha. însămînţată
cu orz, dintre care 17 cu orz de toam­
tivelor Congresului al IlI-lea al Parti­ lectivişti şi întovărăşiţi, care luptă nă şi 6 cu orz de primăvară, para­ nelor, harnicii colectivişti au recoltat
lel cu efectuarea lucrărilor de între­ 12 ha. din cultura de orz de toamnă.
dului Muncitoresc Român cu privire pentru înfăptuirea politicii partidului ţinere a culturilor şi de strîngere a
furajelor, în G.A.®. din Şibot a în­ Producţia medie obţinută pînă acum
la terminarea construcţiei socialiste la de transformare socialistă a agricul­ ceput recoltatul. depăşeşte 2.300 kg. orz la hectar.
sate şi sporirea producţiei agricole. turii şi care dovedesc prin întreaga In primele zile, cu ajutorul combi­ In această săptămînă colectiviştii
vor transporta la baza din Orăştie în­
Tovarăşi, lor activitate şi comportare că sînt treaga cantitate de orz contractată.
îndeplinirea cu succes a Directive­ demni de înaltul titlu de membru dc
lor Congresului al lll-lea al partidu­ partid. Munca de primire în partid la
lui privind încheierea colectivizării a- sate să fie condusă şi orientată spre
griculturii, întărirea economico-organi- întărirea organizaţiilor de bază slabe
zatorică a gospodăriilor colective, din punct de vedere numeric şi cali­
creşterea continuă a producţiei vege­ tativ şi spre crearea de organizaţii Din realizările muncitori lor
tale şi animale impune ridicarea pe o de partid în toate gospodăriile agrico­ de la U. M. C. Zlatna
treaptă mai înaltă a conducerii de le colective. De asemenea trebuie să
partid a agriculturii. îmbunătăţirea îmbunătăţim munca de primire tn
continuă a întregii activităţi a orga­ partid a celor mai valoroşi ingineri
nelor şi organizaţiilor de partid, or­ şi tehnicieni agronomi, mecanizatori,
ganelor centrale de stat şi a sfaturilor zootehnicieni, medici veterinari şi a al­ In primul semestru
populare. tor specialişti din agricultură. Ca urmare a desfăşurării în­
trecerii socialiste pe profesii, or­
Pentru realizarea sarcinilor de ma­ O atenţie deosebită trebuie acordată ganizată pe brigăzi, echipe şi sortimente în medie cu 21 Ia
oameni, muncitorii de Ia U.M.C. sută.
re răspundere ale construcţiei socia­ ridicării nivelului politic al membri­ Zlatna obţin succese de seamă
liste la sate, sporirii sistematice a lor şi candidaţilor de partid şi al ca­ în realizarea şi depăşirea sarci­ O contribuţie de seamă la ob­
producţiei agricole, rolul hotărîtor îl drelor de partid. înarmării lor cu ho- nilor de plan. ţinerea acestor succese au a-
are munca organizatorică. In această fărîrile partidului şi guvernului şi cu dus-o echipele conduse de comu­
privinţă îndatoriri de importanţă deo­ probţemeie economiei agrare. Organele Pe primul semestru al acestui nistul Petru Tămătaş de la sec­
sebită îi revin Ministerului Agriculturii. şl organizaţiile de partid să se preo­ an, producţia globală a fost rea­ ţia metalurgică, care a cîştigat
Conducerea sa trebuie să tmbunătă cupe mai îndeaproape de educarea co­ lizată în proporţie de 102 la su­
ţească cu hotărîre metodele şi stilul muniştilor în spiritul întăririi discipli­ tă, redueîndu-se în acelaşi timp locul I în întrecerea socialistă
de muncă al ministerului, corespunză­ nei de partid, al îndeplinirii sarcinilor ''¦ 'nsum ul specific la principalele pe profesii, şi cea condusă de
încredinţate. prăjitorul Tanislav Constantin,
tor cu cerinţele dictate de faza actuo Sarcinile care ne stau în faţă cer care de asemenea s-a situat la
lă şi de perspectivele de viitor ale loc de frunte în întrecere.
lărgirea activităţii politico-educative în
transformării socialiste a satului, sâ rîndul maselor, un contact viu, per­ Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor
combată spiritul de rutină, conserva manent al cadrelor de partid şi de
torismul, concepţiile îiiapoiate ce se stat cu oamenii muncii, pe care să-l Pentru îmbunătăţirea calităţii mai bine pregătiţi au predat 14
manifestă la unii lucrători din agri­ lămurească asupra problemelor princi­ produselor, conducerea uzinei lecţii legate de buna desfăşurare
cultură, să studieze temeinic probleme­ metalo-chfmice Zlatna, sub con­
le economice, tehnico-ştiinţifice. orga­ pale ale construcţiei socialiste la sate ducerea Comitetului de partid a procesului tehnologic, accen-
nizatorice ale agriculturii socialiste, e- şi ale sporirii producţiei agricole. Tre­ a organizat pe secţii fn-acest an tulndu-se în special pe calitatea
laborînd măsuri bine fundamentate buie să se acorde o mal mare aten­ cursuri de reîmprospătarea cu­ produselor. La cursuri au parti­
ţie răspândirii realizărilor ştiinţei agri­ noştinţelor profesionale. cipat toţi muncitorii, tehnicienii
pentru rezolvarea lor. şl inginerii.
Conducerea ministerului trebuie să-şi cole şi a experienţei gospodăriilor frun­ Cu acest prilej-, inginerii cel
îndrepte toate (foiiţefeyspţe.^îndrijbiareo taşe, organîzîndu-se vizitarea gospodă-
şl acordarea w l ,a&&ţi& (telfe'Kă'!'ţ'ii' Mftlpr ?blective cu bune rezultate de că­
tre membrii gospodăriilor rămase în Cei mai buni în întrecere
organizatorică limlţăţilor agricole socia­
liste, spre întărirea'’'economică a gos­ urmă şi de către ţăranii întovărăşiţi Utemistii de la U.M.C. Zlatna, rezultatele obţinute în ultimul
iantrejîcfţi în întrecerea socialistă timp, a constatat că cea mai
podăriilor agricole?,colective, să ur­ şi individuali; să se folosească mal bună brigadă de producţie
mărească folosirea cu simţ de răspun­ mult tn munca politică de masă co­ rofesii, desfăşoară o largă U.T.M. este brigada condusă de
dere a investiţiilor, ‘ întărirea discipli­ lectiviştii din gospodăriile fruntaşe. activitate în producţie pentru cu­ tînărul Valer Florea de la secr
cerirea titlului de „Cea mai bu­ ţia I, care şi-a îndeplinit planul
nei financiare, reducerea preţului de Tovarăşi, nă brigadă“ şi „Cel mai bun tf- de producţie pe primul semes­
năr în meserie“. tru cu 8 zile mai devreme.
Faptul că fiecare brigadă se Printre cei care au obţinuf
dăriile de stat ; să se preocupe în punerea de faţă va asigura realiza­ întrece in acelaşi timp cu o altă titlul de „Cei mai buni tineri fn
brigadă, a dat un . caracter şi meserie“ se numără operatorul
mod perseverent de pregătirea şi justa rea cu succes a măreţelor sarcini pu­ mai viu întrecerii socialiste, sti- chimist Traían Micu, metalurgis­
folosire a cadrelor necesare agricul­ se de Congresul al lll-lea în dome­ mulînd în acelaşi timp lupta tul loan Ţuţ, centritugistul Du­
turii, de aplicarea în practică a re­ niul construcţiei socialiste la sate şi brigăzilor de producţie U.T.M. mitru Jurj, mecanicul loan Mag*
comandărilor ştiinţei agricole. în dezvoltarea agriculturii. Avem toa­ pentru obţinerea de rezultate cit da, electricianul Iosîî Negrini şf„
te condiţiile necesare ca măsurile pro­ mai frumoase. laborantul Pavel Moldovan. ^
Comitetele regionale şi raionale de puse să fie traduse în viaţă.
partid—trebuie să ia măsuri organiza­ Comitetul U.T.M,, analizfnd
torice pentru'a asigura oa toate for­ încheierea colectivizării agriculturii
ţele din "agricultură-tă acţioneze după va schimba întreaga viaţă a satu­
un pian unic, în 'firecţia înfăptuirii lui, modul de organizare a agricul­
sarcinilor trasate de partid, "s^Ve- turii, va determina’ un puternic aVfiît
să exercite un control permanent şi bunătăţire a nivelului de trai al oame­
stat şi gospodării colective, acordîn- cialiste, va ridica pe o treaptă supe­
şi ţărănime. Acesta va fi un eveni­ PO R
ment de însemnătate hotărîtoare pen­
tru desăvîrşirea construcţiei socialis­
mului în ţara noastră.
sebită atenţie îmbunătăţirii muncii sfa-
Ne exprimăm' convingerea că or­
ganele de partid şi de stat, oamenii Lupte clasice
Bă rezolve la timp şi cu competenţă muncii de la oraşe şi sate vor mun­
toate problemele legate de dezvoltarea ci cu avînt, perseverenţă şi entuziasm Duminici dimineaţa au avut laţi 9-7; Dinamo Galaţi—G.S.M.
multilaterală a gospodăriilor agricole pentru realizarea acestei sarcini Is­ loc in grădina de vară „Filimon Baia Mare 16-0; Corvinul Hu­
colective. torice. Sfrbu“ din oraşul Hunedoara
semifinalele campionatului repu­ nedoara—Dinamo Galaţi 13-3 ;
blican de calificare pentru cate­ Rulmentul Braşov—C.S.M. Ba­
goria A la lupte olasice- La ia Mare 12-2; Corvinul Hune­
întreceri au participat luptători
reprezentînd asociaţiile G. S. M. doara—Rulmentul Braşov 8-8.
Baia Mare, Rulmentul Braşov, In urma rezultatelor obţinute
Dinamo Galaţi şi Gorvinul Hu­
nedoara. Iată rezultatele înregis­ clasamentul general pe' echipe
trate pe echipe: Corvinul Hune­ se prezintă astfel: 1. Corvinul
doara—C.S.M. Baia Mare 14-2; Hunedoara 35 puncte; 2. RuP
Rulmentul Braşov—Dinamo @a-
mentul Braşov 29 puncte; 3. Di­
namo Galaţi 26 puncte ; 4. C.S.M.
Baia Mare 4 puncte.
V. FĂNICA
FOTBAL
Minerul Deva —
Corvinul Hunedoara 0 -0
înaintea începerii barajului pentru ză o bună ocazie trăgînd de aproape
calificarea în categoria B ta fotbal, alături. In mtn. 30 Tătarii şutează pu­
echipa campioană a regiunii noastre ternic, portarul Ştefan scapă, d a r. re­
Minerul Deva a susţinut duminică vine şi reţine pe linia porţii. Patru
un meci amical cu Gorvinul Hune­ minute mai târziu, Nlstor vrea să dea
doara. Jocul, cu toate că nu s-a ridi­ „acasă“ dar nu este atent şi Ştefan,
cat la nivelul aşteptat, a oferit totuşi ieşit din poartă, reţine spectaculos min­
faze frumoase. Primele minute de joc gea ce se îndrepta spre gol. Dacă pri­
aparţin Minerului Deva care constru­ ma repriză a oferit mai multe faze
ieşte acţiuni spectaculoase. In acest de fotbal, cea de-a doua a fost mal
timp Gorvinul joacă slab, fără ori­ slabă din punct de vedere al calităţii.
zont, înghesuind jocul pe centru. Oas­ In min. 69 Izghireanu (Gorvinul) este
peţii l-au căpiat prea mult pe Goij- eliminat pentru joc periculos. Destul
stantinescu (de departe cel mai bun
din 22). In apărare Izghireanu joacă
dur. In mln. 24 Vaida este faultat pe
linia de 16 m., dar lovitura liberă
executată de Enderle rămîne fără re­
zultat. Ocazii bune ratează şi Belea.
După 3 minute Constantinescu ratea­
de uşor a fost eliminat şi Sebastian
(Minerul). Meciul se termină cu sco­
rul de 0-0. i
A arbitrat cu multe scăpări N. Fio-
rea (Deva).
D. NAN
Petroşani.