Page 17 - 1961-07

\ R6g'í3,,u \

P R O L E T A R I D IN T O A T E ŢĂRILE', U N IŢ I-V A I mMĂ R E Ţ P R O G R A M

oaBsuw^ec-^rtiiÄOKnuHBBBBBK&siiJiiiDDDBei.utfaceiü-wwÄaBiaEBa’.BBnitanBiMaKStuiafcüVffc.Äoaafiici

DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII
uc.u,./r»naSBHDKBananoMtuU[ÎQSP:ttttEMBHHüreOBOEOE3HKHUSOHKLBIIODEMHEZBOBaSitäCHnDüS<2CSB fCaKRQDatBaSUBBBflBMBBDHMBBBBBBIiaBBaBB

<xx>o CXXsOOOOOOOGOOQG oooooooooooooooooo
a
o
Muncitorii din gospodăriile agricole de stat, din S.M.T. şi colectiviştii de pe cuprinsul v.

regiunii noastre au luat cunoş tinţă cu viu interes —- de la f a dio sau din presă — despre Ra- L

portul tovarăşului Gheorghe Gh eorghiu-Dej asupra mersului înd eplinirii Directivelor Congresu­

lui al III-lea al partidului priv ind construirea socialismului la sate şi dezvoltarea agriculturii.
Lucrătorii de pe ogoarele regiunii noastre apreciază Raportul ca pe un document important in
dezvoltarea pe mai departe a agriculturii socialiste şi pentru ridicarea nivelului de trai at tu­

Anul XIII. Nr. 2030 Miercuri 5 iulie 1961 4 pagini 20 bani turor oamenilor muncii.
Luînd cunoştinţă de măsurile preconizate in raport pentru dezvoltarea agriculturii, ei
Se dezvoltă
işi manifestă hotărlrea fermă de a munci cu tot mai multă ins ufleţire pentru a îndeplini cu suc­

ces sarcinile ce le revin.

mişcarea Toate forţele la recoltatul paioaselor °oooooooooooooooooo • >oo<xx>ooooooooooooc (.

Vom dezvolta continuu creşterea animalelor

— inovatorilor w v \ v w v w v 1 La O. A. C. Apoldui cie Sus — Raportul prezentat de tovarăşul Anul trecut, spre exemplu, de la pul realizării angajam entului luat
3.^100 kg. orz la ha. Gheorghe Gheorghiu-Dej la plena­ fiecare vacă furajată am obţinut şl conştienţi fiind de însem năta­
ra Comitetului Central al partidu­ în medie cîte 2.800 litri lapte. în ­ tea înfăptuirii sarcinilor trasate da

La C om binafu! siderurgic H unedoara Lucrătorii gospodăriei agrico­ păioase, lucrătorii se preocupă lui, constituie pentru noi, oamenii sufleţiţi de sarcinile trasate ţără­ recenta plenară, noi am luat de pe
le de stat din Apoldui de Sus, intens şi de asigurarea bazei muncii de pe ogoare, un bogat iz­ nimii muncitoare de cel de-al acum măsuri pentru însilozarea ă
In acest an inovatorii Com­ respunzătoare a anului trecut. raionul Sebeş, au început recol­ furajere necesară hranei anima­ vor de învăţăm inte. Traducerea în III-lea Congres al partidului, în cel puţin 375.000 kg. m azăre fura­
binatului siderurgic din Hune­ Totodată, volumul economii­ tatul orzului în ziua de 30 iunie. lelor în perioada de stabulaţie. viaţă a sarcinilor cuprinse în Ra­ planul de producţie pentru 1961, jeră şi întreaga producţie ce o vom
doara au obţinut succese re­ lor post calculate a crescut, In prima zi, ei au sfrîns recolta In acest scop, lucratorii acestei port ne va ajuta să dezvoltăm am prevăzut să realizăm o produc' realiza de pe cele 62 ha. cultivata
marcabile in activitatea lor. raportlnd suma la aceeaşi pe­ de pe 5 ha. obţinînd în medie la gospodării, au însilozat pînă în continuu unitatea noastră, să fa­ ţie de 3.000 litri lapte pe cap de cu porumb pentru siloz.
In primul semestru ei au de­ rioadă a anului 1%U, cu peste hectar 3.100 kg. orz. prezent peste 4U0 tone mazăre cem din ea un adevărat centru de vacă furajată. Dar nici această
pus la cabinetul tehnic 287 180 la sută. verde si trifoi. atracţie pe calea agriculturii socia­ cifră n-a răm as prea mult timp în Hotărîţi să contribuim într-o mă­
propuneri de inovaţii şi ra­ Paralel cu strinsul recoltei de liste a întregii ţărănim i munci­ picioare. In cadrul şedinţelor de sură tot mal mare la realizarea sar­
ţionalizări. Aceste rezultate sînt rodul toare. producţie ce au avut loc la înce­ cinilor stabilite de Congresul al
Muncă însufleţită putul anului, muncitorii noştri s-au III-lea al P.M.R. cu privire la dez­
Important e şi faptul că din muncii neobosite a grupelor Prin specificul ei, gospodăria noa­ an g ajat să sporească producţia de voltarea creşterii animalelor, noi
numărul propunerilor au fost Pe ogoarele gospodăriei agri­ S.M.T. Pînă in ziua de 4 iulie stră are dezvoltate, mai ales, sec­ lapte la 3.600 litri pe cap de vacă vom depune eforturi şi mai sporita
aplicate cu circa 2b' la sută de inovatori din secţii, orga­ cole colective din Rapoîtu! Ma­ colectiviştii, ajutaţi de combină, toarele zootehnic şi legumicol. Apli- furajată. Acum, începînd de la în- astfel îneît pînă la sfîrşitul anului
mai mult decit în perioada co­ re, colectiviştii desfăşoară o au recoltat aproape Întreaga su ­ cînd pe scară tot mai largă regu­ grijltorul-m ulgător şi pînă la şe­ Ţg65 gospodăria noastră să deţină
nizate in cadrul cercului ino­ muncă intensă la recoltatul pă- prafaţă cultivată cu orz. lile agrotehnice în lucrarea pămîn- ful unităţii, sîntem preocupaţi să cel puţin 400 vaci de lapte, fiecare
ioaselor, cositul furajelor şi în tului, noi am reuşit să livrăm sta­ asigurăm celor 100 vaci de lapte cu cîte o producţie anuală de apro­
vatorilor pe combinat. treţinerea culturilor prăsitoare. Concomitent cu recoltatul or­ tului, an de an, producţii tot mai pe care le avem o îngrijire şi hră- ximativ 4.000 litri lapte. Vom dez->
zului, membrii gospodăriei co­ mari de legume şi zarzavaturi, sâ riire cît mai atentă. Şi, eforturile volta de asemenea creşterea păsă­
Fruntaşi pe bazin Pe cele 12 ha. cultivate cu lective din Rapolt au prăşii în asigurăm în felul acesta o apro­ rilor, producţia de pui, ferma da
întregime a doua oară porumbul
Colectivele de inovatori din Prin apucarea acestor ino­ porcine, ramuri de producţie deo­
Valea Jiului, sprijinite de ca­ vaţii se obţin economii ante- sebit de rentabile pentru unităţile

binetele tehnice, aduc un a- calculate în valoare de orz, lucrează combina de Ia pentru boabe si siloz. . vizionare din ce în ce mai abun­ noastre au început să dea rezul­ • H aliste ale agriculturii.
port substanţial la introduce­ 1.317.000 lei. Colectivul de S dentă oamenilor muncii de la ora­ tatele dorite. Pînă la ora actuală
rea tehnicii noi in procesul de inovatori de la mina Lupeni < Au terminat secerişul orzului şe cu produse agroalim entare. Re­ producţia de lapte se ridică la NICOLAE LĂNCRANJAN
producţie, la realizarea de im­ se numără printre cele frun- > zultate bune am obţinut şi în ceea aproxim ativ 3.400 litri lapte anual
portante economii la preţul de taşe pe bazinul carbonifer. In l De hărnicie şi buna organi­ cosaşii, ajutaţi de temei la le­ ce priveşte creşterea anim alelor pe cap de vacă furajată. In sco- director al G.A.S. Mintia
cost. In perioada7 ianuarie— acest an, el a prezentat la ca­ zare a muncilor agricole au dat gatul snopilor, au recoltat nu--
25 iunie a. c. la cabinetele binetul tehnic 21 propuneri Cu trei zile în urmă am ascul­ Cu paşi siguri
tehnice ale exploatărilor mi­ de inovaţii din care 19 au ifost dovadă şi colectiviştii din Sîn- mai în citeva zile orzul de pe tat la radio o parte din Raportul
niere au fost înregistrate 378 aplicate, aducînd exploatării tuhalm. îndată ce orzul a in­ 5 ha. Spicul auriu şi bobul plin, tovarăşului Gheorghe - Gheorghiu- s-a ridicat la peste 300, din care kg. floarea-soarelui şi 18.000 kg^
propuneri de inovaţii, din ca­ attual economii antecalculate trat în pîrgă, cosaşii au şi por­ promit o recoltă de peste 2.000 Dej, prezentat la ultima plenară 148 vaci şi juninci, al oilor la peste cartofi la ha.
re 217 au fost aplicate in pro­ in valoare de peste 350.000 nit la lucru. Muncind cu spor. kg. orz la hectar. a C. C. al P. M. R N-am reu­ 800 (toate num ai cu lînă fină şi
cesul de producţie. lei. sem ifină); avem 30 de scroafe, 200 Conducerea gospodăriei noastre,
porci la în g răşat şi 600 de gîşte. P ro­ îndrum ată de organizaţia de p ar­
tid, şi-a făcut un plan de perspec­

M unea ® mai uşoara şit să-l audiem în întregime, de­ ducţia anuală de lapte a crescut tivă pentru urm ătorii ani. Astfel,
oarece tocm ai sosiseră m ecanizato­ de la 1.400 la 2.300 litri pe cap pînă la sfîrşitul anului 1965 vom

Mult timp ia atelierul de drea, Pavei Cozma II s-au rii de la S.M.T. pentru recoltatul de vacă furajată, cea de carne de ajunge la cel puţin 220 vaci de

zonă C.F.R. Alba lulia, unde consultat cu şeful de atelier orzului. De aceea, am aşteptat cu la 25.000 la 50.000 kg., iar pro­ lapte, 800 de oi-matcă, 1.000 gîşte,

se execută reparaţii la vagoa­ Mihai Bocăneţ, şi au făcut di­ multă nerăbdare ziarele în care a ducţia de .lînă a crescut de la 2 iar producţia de cereale va atinge

nele de marfă şi călători, ferite propuneri pentru intro­ fost publicat textul Raportului. kg. !a 2,350 kg. pe cap de oaie. 3.000 kg. grîu şi 4.500 kg. porumb

munca necesita mult efort fi­ ducerea unor dispozitive me­ L-ara citit cu atenţie. El constituie O dată cu sporirea num ărului de boabe la ha. In felul acesta valoa­
zic. Pentru schimbarea unui canice menite să uşureze mun­
pentru toţi oamenii muncii de pe anim ale am extins m ult şi su p ra­ rea unei zile-muncă va depăşi 50

arc, tampon, sau alte repara­ ca. După multe căutări ei au ogoare un bilanţ bogat în reali­ faţa cultivată cu plante furajere. Iei.

ţii era nevoie de ridicarea va­ reuşit să confecţioneze prin zări, un plan măreţ de dezvoltare Avem cultivate acum 45 ha. cu po­ Membrii gospodăriei noastre co­
gonului, operaţiunea aceasta eforturi proprii, vinciuri me­ a agriculturii noastre socialiste. rumb pentru siloz, 135 ha. trifolie- lective sînt hotărîţi să muncească
făcindu-se manual cu două canice ce funcţionează cu aer ne, 15 ha. sfeclă furajeră şi 50 ha. orz. tot maibine, pentru a-şi aduce
vinciuri de circa 100 kg. greu­ comprimat, prin adaptarea u- La noi, în Pricaz, grija pentru din plin contribuţia la realizarea
tate. nui furtun la compresor. Aces­ făurirea unui trai îmbelşugat s-a O creştere sim ţitoare am înre- sarcinilor reieşite dip Raportul to-i
făcut simţită- din plin. După în-

In faţa acestei situaţii cei te vinciuri, montate pe căru­ filnţarea gospodăriei colective am gistrat şi la celelalte culturi vege- varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej,

mai buni inovatori din atelier, cioare, sint mînuite cu uşu­ fost îndrum aţi şi ajutaţi s-o în tă ­ tale. Dacă în 1959 am obţinut doar fiind convinşi că sub îndrum area'
rim din punct de vedere economl- partidului m erg cu paşi siguri pe
ca Petru Piesa, Gheorghe U- rinţă de un singur om. co-organizatoric. Rezultatele bune 1.800 kg. grîu, 3.000 kg. porumb un drum tot mal fericit.

--vaJ obţinute în 1959 i-a convins pe toţi boabe, 1.600 kg. floarea-soarelui şi ION POPA
ceilalţi ţărani muncitori să se în­ 13.000 kg. cartofi de pe fiecare ha.
întâlnire cu 40.000 de spectatori scrie în gospodăria colectivă, aşa cultivat cu aceste plante, anul aces­ preşedinte

Cu mai puţin de o lună în Prospeţimea şi calitatea pro­ că suprafaţa de teren a crescut de ta vom realiza cel puţin 2.400 kg. ANTON TEODORESCU
urină, o îniormaţie lăcea cunos­ gramelor prezentate au fost sus­ la 215 ia 720 ha. grîu, 3.500 kg. porumb boabe, 2 000
infif. zootehnist la G.A.G. din
Am ayut ca avere comună (în'
Pricaz

cut oamenilor muncii din regiu­ ţinute şi de orchestrele simfoni­ i JmiPm 1959, înainte de a fi satul complet
nea noastră că Ansamblul de că şi populară sub conducerea colectivizat) 160 bovine, din care

cintece şi dansuri al M.A.L competentă a dirijorilor Ioan 80 vaci şi juninci, 300 ol şi 12

„Ciocîrlia“ va prezenta specta­ Hirţan şi Tudor Pană. Numele La i pU;:l '.ir c a ­ scroafe. Astăzi, numărul bovinelor
cole in citeva localităţi. Şi in celor care s-au străduit să pre­ litate superioara contribuie şi
zinte un spectacol bun alături tînăra tehniciană laborantă Szasz A început însilozarea furajelor
decurs de numai IU ..zile, V a n de cele ale tovarăşilor M. Corni­ Rica care dă dovadă de multă
prezentat 12 spectacole pe sta­ şa, regizor, Tamara Cap şi I. conştiinciozitate în muncă.
dioanele din Uurabarza, Orăştie,

Cugir, Lupeni, Petroşani şi pe Bru-mer, conducători coregrafi, IN CLIŞEU: U. T. M.-ista Pentru asigurarea unei puter­ cole colective s-a început însi­
scenele din Deva, Petrila şi’ H u­ Szasz Rica de Ia fabrica de pîî- nice baze furajere, în vederea lozarea furajelor. Pînă în pre­
nedoara. Au fost 12 spectacole nu s-ar termina piuă la cifra de ne „1 Mai“ Deva, determinînd întăririi continue a sectorului zent, la G.A.G. „Ilie Pintilie“
pe care publicul le-a primit cu circa 240 de oameni, cîţi are an­ umiditatea fainei. zootehnic, în gospodăriile agri- din Daia Romînă s-au însilozat
entuziasm şi dragoste. samblul bucureşiean.. 50 vagoane masă verde, la
Bibliotecă activă GA.C. din Răhău — 10 vagoa­ Raportul tovarăşului Uheorghe G heorghiu-Dej Ia plenara C.U. al P.M.R.
Ce a plăcut la aceste specta­ La plecare, spre regiunea Ol­ ne, iar la G.A.G. „DrUmul lui a fost citit cu vm interes de către to (i lucrătorii de pe ogoarele regiunii
cole ? Se poate afirmă cu sigu­ tenia, conducătorul ansamblului, Bibliotecii raională din Sebeş opere citite. In bibliotecile de ca­ Lenin“.din Sebeş — 12 vagoane. noastre.
ranţă : totul, lncepind cu corul maiorul C. Zincă, şi-a exprimat a fost înzestrată in semestrul / să, — in număr de 15 — s-au
şi soliştii, purtători ai cintece- in numele colectivului mulţumi­ al ^ncestui an cu 623 volume, citit pînă în prezent 300 de vo­ In multe alte gospodării co­ IN FO IO : un grup de colectivişti de la Sîntandrei asculîîhd-o In pauza
ior de masă, continuînd cu co­ rea pentru felul în care orga­ mărindu-şi astfel fondul de cărţi lume. lective din raionul Sebeş a înce­ de prînz pe agitatoarea Aurelia Munt eanu, care le citeşte raportul.
lectivul de dansatori virtuoşi, nele de partid şi de stat ale re­ la 21.361. Datorită unei acttvităti
care au entuziasmat publicul giunii noastre,.Ms-au îngrijit de rodnice cu cartea, numai in acest Expoziţie şcolară put însilozarea furajelor, ceea ;•••« ¦ « * * •
prin „Dansul rusesc“ şi „Suita reuşita organizării spectacolelor. semestru au fost înregistraţi în
de dansuri din Moldova şi Mun­ ce constituie o garanţie sigură
tenia“ şi terminind cu soliştii de Intilnirea ansamblului . Cio­
muzică populară romînească, a- cîrlia“ cu cei aproape 40.000 de a sporirii producţiei de carne
devă-raţi promotori ai folclorului spectatori, oameni ai muncii din
nou. regiunea noastră prezenţi Ia şi lapte.
spectacole, a fost fructuoasă. Fa
Fiecare spectacol 'a creat im­ a scos în evidenţă înalta pre­ De curind, la Şcoala medie D E VEGHE. ©*
presia unei discitţii apropiate ţuire de care se bucură în rin- din Sebeş, s-a organizat in sala
între artişti şi publicul nostru
dul oamenilor muncii arta noas­

asupra frumuseţii artei populare tră nouă, socialista. fişele bibliotecii un număr de de festivităţi a şcolii o expozi­ Centrala termoelectrică — Ia pulsul turbinei dere este şi munca celor serie, Niţă a cuplat linia
romînoşti. U. ERNEST 2.208 cititori, cu peste 22.300 a tineretului, inima — explică şeful de tură care deservesc complexa de rezervă a distribuirii

ţie cu diferite obiecte executate gigantului organism in­ Viorel Bera — nu-l află instalaţie de la masa de curentului, micşorînă ia

. . . :mm de elevi. Au fost expuse: fuste, dustrial al combinatului starea de loc. B ca ar­ comandă a centralei. felul acesta tensiunea, de
Iw m m m ăi rochiţe, bluze, broderii, şorţuri, liunedorean. De aici, din gintul viu. Cînd parame­ 10 MW. ce se scurgea
împletituri cu cîrlige, lucrări de staţiile de distribuire, e- trii aburului şi tempera­ Timnul se scurgea în­ prin bara de aluminiu.
. ,, > pictură, obiecte din lemn pentru nergia electrică se scurge turii deviază de la nor­ cet, pe nesimţite.
'7 ' d uz casnic etc prin miile de cabluri şi mal, Viorel ia de îndată Iulian Niţă, şef de tură După ce a executat
fire metalice la consu­ măsurile necesare. la masa de comandă, mei toate operaţiunile necesa­
.v /X vX vX 'ivX 'X vIr/X 'i: Schimb de experienţă maiori. n-a avui cînd să vadă că re şi situaţia s-a norma­
Peste iot, in centrală, jumătate din schimb tre­ lizat, Iulian Niţă a ra­
In scopul popularizării meto­ VW Ma turbinelor. Zgo- oamenii, la posturile lor, cuse. Făcea controlul nu portat dispeceratul de
delor bune de muncă cu cartea, I I moi înăbuşit de or­ veghează cu mare atenţie. ştiu pentru a cita oară serviciu: „Pericolul din
biblioteca raională din Sebeş, in gă, conducte vopsite in Cocoţat la 20 m. înăl­ staţiei centrale de distri­ staţia de 6 kW. a fost
colaborare cu comitetul orăşe­ culori diferite ce se îm­ ţime, utemisiul Constan­ buire a curentului. Deo­ înlăturaţi Totul e nor­
nesc al femeilor, a organizat zi­ pletesc înlr-o încrucişare tin Hapcci, na părăseşte dată observă că în ce­ mal". Aşa a evitat Iulian
lele trecute un schimb de expe­ ciudată, tablouri de co­ sticla de nivel a cazanu­ lula S.P.C., o bară con­ Niţă pericolul unei avarii.
mandă şi aparate care lui. îşi face datoria cu Fapta de eroism şi curai

rienţă la care au participat res­ indică întregul proces de multă conştiinciozitate. ductoare de aluminiu, a tinărului Niţă a fost

ponsabilii cercurilor de citit şi producere a energiei e- La turbină sau cazane, vopsită galben, se înro­ apreciată de întregul co­

bibliotecarii de casă din locali­ lectrice. la epurarea chimică sau şise. Un moment de în­ lectiv.

[IulevuruO,’n bulasarduTRepublicii, pînă sus, sub dealul Chizid, fa Hunedoara s-a construit un nou tate. Deşi e noapte şi zum­ masa de comandă, acti­ cordare şi în mintea lui a temperatura înaltă
i ică nat. n zeci de blocud. cu apartamente confortabile. De cu rină aici s-au dat in folosinţă In cadrul schimbului de expe­ zetul constant al turbinei vitatea fiecărui om este Niţă a străfulgerat ideea a focului, In proce­
predispune somnului, Oa­ la fel de importantă, fie­ pericolului. Nu mai ~era sul muncii de fiecare zi,
locuri. rienţă mai multe tovarăşe, prin­ menii veghează. Cu ochit care post incumbă ace­ timp de pierdut. Perico­ se plămădesc şi modelea­
i'U : Noile blocuri date de curind in folosinţă la Hunedoara. tre care Ana Vinţan, profesoară, aţintiţi asupra aparatelor eaşi răspundere. Aici, mai lul nu permitea nici o ză caractere noi. Tineri
Arsinia Filimon, educatoare, şi- de măsură şi control, ei mult ca oriunde, munca aminare. Cea mai mică cu înalte trăsături mora­
au împărtăşit metodele prin care urmăresc buna funcţiona­ nu igăduie nici o gre­ intirziere putea duce la
re a centralei. şeală. O neglijenţă cit de explozia staţiei şi oprirea le, specifice omului nou,
au reuşit să atragă cit mai mulţi mică poate da naştere turbinei, periclitind astfel crescut şi educat de par­
membrii în cercurile de citit. Tînărul Viorel Dăvîncă,
e numai ochi şi urechi. unei avarii. bunul mers at întregului tid, care ştie să-şi înde­
Pentru îmbunătăţirea activi­ Nu mai puţin impor­ plinească cu cinste înda­
tăţii in cercurile de citit partici­ Dă ttreoate turbinei şl combinat. Fără să-şl piar­
turbogeneratorului, plea­ tantă şt plină de răspun­ toririle.
panţii la schimbul de experienţă dă cumpătul, cu siguran­
au făcut numeroase propuneri. că urechea şi ascultă. T. OVIDiU
ţa omului slăpîn pe me­
IOAN VLADUŢU

corespondent