Page 20 - 1961-07
P. 20
pa g. m mmm mumm m$Twsmmui
3535
ULTIMELE Ş T l 'l • U LTifífU E ŞTIR r I I S r r ’T T ra ta tiv e le de la N a M on
sînt tot în im pas
PIRET NA MON. 4 (Agerpres). — unui guvern provizoriu de coHV
iNißji la 3 iulie n-au avut ilioio tiţie al LaoŞului.
Ifv -Irartati-ve politice şi militare la’
I ÎNa Mon între cele trei părţi1 Şeîii delegaţiilor guvernului
din Laos. Deşi reprezentanţii regal al haosului şi partidului;
U I_T iM lLr$T lßl * ULTIME LE ŞTIRI1 micii Fumi Nosavan-Bdun Oum Neo Lao Haksat au propus din.
TÍ’VfW'/.i .. au sosit >1a Na Mon, ei continuă nou să se reînceapu imediat’,
să insiste asupra cererii nefun- conferinţa militară a celor tre i’
Congresul oraşelor „Tehnica nonă şl Inllnenfa împotriva bazelor străine din Anglia clainentate ca reprezentanţii Co părţi pentru discutarea activii
misiei internaţionale de supra ţăţii Comisiei internaţionale dai,
europene vidime materialelor noi In arhitectură“ Demonstraţii de masă organizate de partidul veghere şi control să participe supraveghere şi control pot
ale fascismului comunist da tratative. front. Şeîii acestor delegaţi' au
Congresul Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor declarat de asemenea că vor,
şi*a încheiat lucrările LO N D RA 4 (Agerpres). — In monstraţie de masă care s-a în Delegaţiile guvernului regal pune lă dispoziţia Comisiei itu
al haosului şi partidului Neö iernaţiohale mijloace de cortul-'
ROM A 4 (A gerpres)1. LO N D RA 4 (A gerpres)’. hitect şef al oraşului Bucureşti, numeroase localităţi din Anglia cheiat printr-un miting în cadrul Lao H afeât au declarat din Uicaţie în timpul în oare ea vă'
mem bru în Biroul U niunii Arhi au loc demonstraţii organizate de căruia a luat cuvîntul W illiam njolu că nu vor pţu|tea saltisîace inspecta poziţiile de front alo'
Congresul oraşelor europene La 3 iulie, s-a dteschis la L on tecţilor din R.P.R. partidul comunist sub lozinca li Lauchlen membru al Comitetului această cerere. Ei au propus să celor două părţi. Reprezentanţii
victim e ale fascism u lu i’, care a d ra cel de-al V H e a C ongres al chidării bazelor americane clin Executiv al Partidului Comunist se reînce'a'pă imediat tratativele
a v u t loc în m icu l o’ră şe î ita lia n ÎM iţjiU internaţionale a Arhitec- După deschiderea oficială a A nglia şi împiedicării creării de din M area Britanie. şi, pe baza princip iilor prevă clicii Fumi Nosavari-Boun Ouni
.Grugliasco, în apropiere de To Îljd r pe iem.a ,,T eh n ica nouă şi congresului au fost ascultate trei baze pentru Bundeswehr pe teri au refuzat însă să reînceapă!
rino, şi-a încheiat lucrările. influenţa m aterialelor noi în a r referate: „Privire generală asu toriul englez. La Glasgow a avut loc o mare zute în comunicatul cu privi conferinţa militară.
h ite c tu ră “ . pra schim bărilor în arhitectură demonstraţie şi un miting la care
La Congres au participat re determ inate de apariţia tehnicii D upă mitingurile şi demonstra secretarul general al Partidului re la tratativele de la Zürich Şefii delegaţiilor celor trei
prezentanţi ai oraşelor din La lucrările congresului, p ar noi şi a m aterialelor noi“ ţiile de masă care au avut loc Comunist din Marea Britanie; părţi au ajuns la înţelegerea că
U.R.S.S., Italia, M area Britanie, ticipă delegaţi din' 46 de ţari'. ’(S.U .A .)’, „Tnfluenţa betonului la 2 iulie la Londra, demonstra Gollan, luînd cuvîntul a condam ’dintre cei trei prinţi, să se dis şedinţa fixată pentru 5 iulie să
Grecia, Albania, Franţa, Iugo ţii similare au fost organizate şi nat politica guvernului conserva fie amînată pentru 7 iulie. ;
slav ia, R. D. G e rm a n ă şi B el D in p a rte a R. P. Romîtţe’.p a r arm at şi a progresului tehnico-1 în alte oraşe şi centre populate. tor de subordonare a intereselor cute concret problema lormării
ticipă delegaţia secţiei romîtfe a naţionale ale Angliei in favoarea
gia Uniunii Internaţionale a A rhi ştiinţific asupra arhitecturii de O mare dem onstraţie a avut Ioc Statelor U nite şi G erm aniei oc Conferinţa anuală a sindicatului naţional
Cu prilejul încheierii C ongre tecţilor alcătuită din arhitect la Manchester, unde sute dc oa cidentale. al minerilor britanici
Anton M oişescu, secretar al U- azi şi de mîine“ (Italia) şl „In meni au trecut prin centrul ora
sului a avut loc un1 m are m iting niunii A rhitecţilor din' R.P.R. şi şului spre Csnsulatul american, In ovaţiile aprobative ale celor
îa care au lu at cuvîntul nume prof. arhitect H orîa M aieu, ar-' fluenţa industrializării asupra depunînd o scrisoare în care se prezenţi, G ollan a d e c la ra t: „Ne
roşi participanţi la lucrările Con cere lichidarea bazelor americane Vom opune prin toate mijloacele
gresului. In cuvîntările îor p ar arhitecturii“ (Polonia). din A nglia şi evacuarea trupelor la debarcarea trupelor vest-ger
ticipanţii au subliniat necesita-
tea unor mai strînse legături fră '« « « • ' mane în ţara noastră“ . E l a spus LO N D RA 4 (Agerpres). englez. Conducerea sindicatului n a '
ţeşti între popoarele întregii La 3 iulie în staţiunea balneară ţional al minerilor a hotărît la
lum i. Clasa m uncitoare din F ra n ţ9a de asem enea: „Nu vom înceta Rotsay (Scoţia) s-a deschis con şedinţa sa din ajunul conferinţei
sprijină lupta ţărănim ii ferinţa anuală a Sindicatului na să se pronunţe împotriva acestor
lupta pînă nu vom obţine ca sub ţional al minerilor britanici care trei rezoluţii.
reuneşte 600.000 de membri.
P. C. din Germania PARIS 4 (Agerpres). tul Franţei. Din cauza continuă americane. Demonstranţii au în marinele am ericane îm preună cu La conferinţă a fost prezentată In cuvîntarea rostită la deschi
cheamă la luptă Clasa m uncitoare din F ranţa rii m anifestaţiilor ţărăneşti', p ri conjurat clădirea scandînd „E va rachetele lor „Polaris“- să fie tri spre examinare o rezoluţie din derea conferinţei, preşedintele Sin
sprijină cu tărie lupta ţărănim ii mul m inistru Debré, a renunţat cuaţi bazele şi trupele voastre din mise înapoi în America“. partea minerilor din W ales-ul de dicatului naţional al minerilor;
pentru înfrîngerea ofensivei m o la căjăt'oria pe care urm a s-o ţara noastră“. sud în care este sprijinită hotărî- Sidney Ford, a atacat pe membrii
La mitingul de la Goolle rea conferinţei partidului laburist sindicatului care protestează îm
de la Scarborough în problemele potriva înarmării nucleare a An-1
îmootriva înarmării nopolurilor îm potriva nivelului facă în provincia Touraine. La Liverpool a avut loc o de- (Yorkshire) organizat de Federa apărării, hotărîre care prevede re gliei şi a căutat să sprijine în fel
atomice a R. F. G. de tra i al oam enilor m uncii. D u ţia din Yorkshire a Consiliilor nunţarea unilaterală de către A n şi chip linia lui G aitskell. D ecla
pă puternica m anifestaţie de so =.®©e©- sindicale delegaţii, reprezentînd glia la arma nucleară. Organizaţia raţia lui Ford a stîrnit proteste
lid a rita te a m u ncitorilor şi ţăra'-' din Scoţia a Sindicatului naţional puternice din partea multor dele
al m inerilor se pronunţă cu hotă- gaţi la conferinţă.
BERLIN 4 (Agerpres). nilor care a avut loc la SainÎ 250.000 de membri ai sindicate rire în rezoluţia sa împotriva am
plasării în Anglia a submarinelor Autorităţile americane
P artid u l Com unist din German N azaire, în F ran ţa se sem nalea lor, s-au pronunţat împotriva atpmice americane înarm ate cu ra
chete ;,Polaris“. M inerii din K ent interzic vizitarea
ni a deşi interzis îrt mod satna- ză n o i m a n ifestaţii de' so lid ari- punerii la dispoziţia forţelor ar au prezentat o rezoluţie în care Cubei
mate vest-germane a oricăror protestează împotriva înarmării
volnic dc a u to rită ţile de Ia late ale clasei m u ncitoare cti baze în Anglia. E i au cerut Con trupelor vest-germ ane cu arm a WASHINGTON 4 (Agerpres)’;
siliului General al Congresului nucleară şi a acordării de baze După cum anunţă agenţia
Bonn desfăşoară în Germania m işcarea ţărănească. copreşedinte ad-interim al Con Sindicatelor Britanice să organi militare de instrucţie pe teritoriul Reuter, departam entul de stat a
siliului de M iniştri pînă la for zeze o campanie de masă îm publicat un „avertism ent adre-.
occidentală o campanie pentru a Astfel în oraşul Blois din de MOSCOVA. M areşalul Mali- m area noului guvern de către potriva bazelor vest-germane. im sa t tuturor cetăţenilor S.U.A.
novski, m inistrul A părării al parlam entul finlandez, aflat în care doresc să viziteze C uba fă-i
face cunoscut populaţiei1 p ro g ra partam entul Loir-et-Cher, cincf U.R.S.S., s-a înapoiat la Mos privind asocierea Algeriei la Fran ră autorizaţia guvernului amei
cova venind din Finlanda, unde vacanţă. ţa “. Aceasta cu atît mai m ult cu rican“. Cei care nu vor respecta
mul său în legătură cu alegerile mii de m uncitori şi ţărani s-au a făcut o vizită de prietenie cît ultimele evenimente din A l acest ordin sînt am eninţaţi cu
din septembrie în Bundestagul adunat la 2 iulie în centruî o ra Ha®«®: geria au arătat - că poporul alge pedeapsa cu închisoarea mer-i
vest-germ an. şu lu i în cadrul unui1 m are mii-' MOSCOVA. Tradiţionala ex rian este ferm hotărît să continue gînd pînă la cinci ani şi cu a
ting. Cu această ocazie în aceşjt poziţie de vară de lucrări ale ti tpiiia piWici iraaccift lupta de eliberare şi să nu se la am endă pînă la 1.000 de d olari.
P otrivit agenfiei A.D.N., în ul- oraş a lu at fiinţă un comitet nerilor artişti plastici din M os ir. eraiimentelc iii se prins în mrejele unor noi for După cum se vede, autorităţi
1iţim u i tim p la H am b u rg au fost m uncitoresc-ţărănesc. cova s-a deschis la 3 iulie în me de colonialism. însuşi de lor S.U.A. nu le surîde ca ame
’difuzate mii de m anifeste în c a pavilioanele Parcului de cultură Gaulle, arată agenţia France ricanii să vadă cu proprii lor
in acelaşi timp în întreaga şi odihnă „Gorki“, suscitînd in Presse, a fost nevoit să recunoască ochi înfăptuirile revoluţiei cuba-:
ic populaţia este chemată să teresul am atorilor de artă plas eşecul politicii franceze în A lge ne, ci preferă ca ei să fie „in-<
tică. La expoziţie sînt prezentate ria. ;,Am fost depăşiţi de eveni fo rm a ţi“ de cele ce se în tîm p lă
lupte îm potriva înarm ării ato Franţă ţăranii continuă demon aproxim ativ 400 lucrări de pic mente, a declarat de Gaulle. T im în Cuba doar din presa reacţio
tură, sculptură, grafică, pancar pul a lucrat împotriva noastră. nară.
mice a R.F.G., pentru încheierea straţiile exprim îndu-şi protestul te, artă aplicată si scenogra PARIS (Agerpres). rii Algeriei — n.r.) pun noi pie Nu am luat la timp măsurile ne
îm potriva refuzului guvernului fică. Opinia publică franceză îşi ex dici în calea realizării unui ase cesare şi rezultatul a fost acest Declaraţia Partidului
cît mai g rab n ică a tra ta tu lu i de de a lua m ăsuri eficace în sp ri primă o vie îngrijorare în legătu menea acord cu guvernul provizo război crud care provoacă mari progresist din iran
pace cu G erm ania. jin u l rev en d icărilor l'&r. I'n sud- DJAKARTA. După ce s-a în a ră cu evenimentele sîngeroaşe cate riu al Republicii Algeria. vărsări de sînge“.
esl'ul tării, spre care se în d re a p poiat dinlr-o călătorie în nume s-au petrecut în ultimele zile în TEHERAN 4 (Agerpres).
Ziarul „Freies Volk“, organul tă în prezent' m ulţi turişti stră roase ţări, preşedintele Sukarno Algeria. . Această îngrijorare este Referindu-se la urmările poli Referindu-se la situaţia din A l La 3 iulie Partidul progresist
central al P.C. din Germ ania, a declarat la 3 iulie că succesele accentuată1’ şi' de faptul că decla tice ale ultimelor declaraţii ale lui geria, ziarul „L’H um anité“ arată din Iran a dat publicităţii o de
subliniază că în prezent sînt dobîndite de guvern în lupta raţiile făcute de preşedintele de de Gaulle în problema algeriană, că numai încăpăţânarea cercurilor c la ra ţie în leg ătu ră cu a re sta re a
îm potriva urm ărilor rebeliunilor G aulle în timpul recentului său ziarul scrie : „Prima consecinţă conducătoare franceze, care se liderului său, Ahmed Ararneş.
necesare acţiuni îm potriva înar ini, ţăran ii au blocat şoselele şl în domeniul economic, au con turneu în Lorena nu lasă să se este că reluarea tratativelor cu cramponează pe perimatele poziţii Potrivit legii, se subliniază în
solidat considerabil situaţia ţă întrevadă nici o perspectivă de colonialiste stă în calea instaurării declaraţie, autorităţile n-au drep
m ării atomice, îm potriva legis principale. M anifestaţii ţărănteştî schimbare a politicii franceze me reprezentanţii guvernului provizoriu păcii în Algeria. „Reprezentanţii tul să reţină pe cetăţeni mai m ult
nite să modifice situaţia din Al al Algeriei va întîrzia. A doua Algeriei au arătat lumii întregi că de 24 de ore fără ap ro b area o r
laţiei ex trao rd in are a> re v a n ş a r au mai avut loc în departam en consecinţă este că războiul din sînt gata să colaboreze cu Franţa ganelor judiciare. In privinţa lui
Algeria va continua să facă zilnic pentru exploatarea bogăţiilor Sa- Ararneş, însă, care este arestat
zilor şi m ilitariştiior, îm potriva tele Indre, H erault, Doubs şl harei şi să acorde populaţiei al de opt zile, legea nu se respectă
geriene de origină europeană ga şi răspunderea pentru aceasta
celor de teapa lui Globke, Fi- Var. A genţia Reufer anunţă că ranţiile necesare de îndată ce p o revine pe de-a-ntregul guvernu
porul algerian va deveni stăpîn în lui.
chmanp şi com pania din aparatul la 3 iulie ţăranii au ocupat cen ţara sa. Aceasta înseamnă că de „V ina“ lui Ararneş constă în
fapt nimic nu împiedică autodeter faptul că el a ap ărat interesele
de stat şi din economie. trul oraşului' Caen din nord-ves- minarea, pacea, stabilirea unor re Iranului şi a dem ascat diferite
laţii de înţelegere reciprocă între aspecte ale dom inaţiei americane
ee ţările noastre, în afară de setea în ţară.
de profituri a băncilor şi a trustu Partidul progresist îşi reafir
Rezoluţiile sesiunii Consiliului rilor franceze care jefuiesc Alge mă hotărîrea de a continua
r ia 1“ . lupta îm potriva dominaţiei stră
N afio n al al Păcii din Franja rii şi, în felul acesta, lupta In geria. noi şi noi victime“. ine în ţară şi cheamă poporul
doneziei pentru realip irea Iriai- ;,Cînd vor trage oare cercurile Ziarul „Com bat“ subliniază că să-f acorde sprijin.
PARIS 4 (Agerpres). — Se Germania, se spune într-una ntilui de vest in tră în faza d e
siunea Consiliului Naţional al din rezoluţii. cisivă care, în cel mai scu rt tim p conducătoare franceze concluzii guvernul francez, după ce a pro-
JPăeii din Franţa oare a avut va fi încununată dc victorie. din acţiunile de masă ale poporu njis în mod form al că v a acorda
)loc la 1 şi 2 iulie, a| adoptat în In rezoluţia referitoare ta Al lui algerian ? — se întreabă zia independenţa Algeriei, ameninţă a-
!Unanimitate o serie de rezoluţii' geria se arată că tratativele HELSINKI. Ca urm are a ac rul „Liberation“. Cînd vor înţelege cum cu dezm em brarea ţării şi
I Evenimentele au confirmat eă franco-algeriene trebuie reluate, ceptării de către preşedintele Re ele că în Algeria nu se poate face strămutarea populaţiei. „Poate oa
! ţările care au luptat împotriva Că Frainţa este datoare să în publicii F in lan d a U. Kckkonen nimic fără acordul guvernului pro re cineva să-şi facă iluzii că m a
IfGermaniei hitieriste şi au fost cheie cu guvernul provizoriu ăl a demisiei prim ului m inistru şl vizoriu al Republicii Algeria ? Din sele poporului algerian vor sta
victimele agresiunii naziste tre păcate, însă, trebuie să constatăm cu braţele încrucişate atunci cînd
buie să se întrunească pentru a Republicii Algeria un acord care a cabinetului său, la 3 iulie pre că ultimele declaraţii ale lui de li se va spune să-şi părăsească
! ;semna Tratatul de pace cu re- şedintele U. Kekkonen l-a num it Gaulle (care nu a oferit poporu locuinţele, mai ales după ce le-au
’ prezentanţi aii celor două state să garanteze înfăptuirea unei pe E. Luuka, m inistrul A faceri lui algerian* decît alternativa „a- fost date asigurări că vor deveni
/ care există astăzi realmente în lo r Interne ca prim -m inistru ad- socierii“ cu F ranţa şi dezm em bră- stăpîne pe destinele ţării lor ?
adevărate autodeterminări pe tot interim , iar pe K. Kleemola, vi- îm părţirea Algeriei nu poate fi ac
ceptată nici măcar ca o soluţie
teritoriul algerian inclusiv Să- provizorie“, scrie în concluzie zia
ha>ra.
rul.
it. verificat cu sînge prietenia oame Subliniind că ultimele declaraţii
nilor sovietici! D ar eu însumi aş ale lui de G aulle „nu au adus nici
U M U !L fi în stare să-mi dau chiar viaţa un element nou“ în problema al
şi pentru- Reşetov, şi pentru Roş- geriană agenţia France Presse ara
liakov şi pentru lliaşenko, pentru tă că de fapt preşedintele insistă
fiecare dintre tovarăşii de regi acum asupra soluţiei împărţirii
ment. Algeriei ;,cu scopul de a pregăti
opinia publică franceză pentru eşe
M -am gindit m ult la ceea ce cul alternativei preconizate de el
urma să scuti în cererea niea pen
(Urmare din ziaful de iu ri Gagarin un ofiţer de frunte al unităţii. tru a fi primit in partid. D ar sen NO T XT
i,Drumul socialismului“ nt. 2028) A re nivel politic ridicat... A luat tim entele mă năpădeau şi dacă
parte activă la acţiunile obşteşti şi le-aş fi sc/is pe hîrtie, acopeream
1 In tim pul antrenamentelor la pilot-cosmonaut al U.R.S.S. sportive... Angajam entele luate şi m ulte pagini. M i-a m amintit apoi Trăiesc din datorii... Studiul lui Black nu ia o po care a avut loc recent la P a la
centrifugai eu, ca şi ceilalţi to Erou al Uniunii Sovietice le-a îndeplinit cu cinste..!'. In re despre povestirile celor care fuse tul sporturilor din capitala F ran
varăşi, mă obişnuiam treptat cu comandarea secretarului organiza seră pe front şi care spuneau că Din cînd in cînd în. p resa oc ziţie fermă îm potriva modului ţei. Este vorba de „marea litur
viteze din ce in ce m ai mari, su Cu siguranţă că nicăieri nu se ţiei de partid, Anatolii Pavlovici în asemenea situaţii soldaţii scriau cidentală răzbat unele m ateriale în care este m în u it sistem ul de ghie a rock-and-roll-ului“, oum
portam suprasolicitări tot mai în studiau cu alita entuziasm ştiinţa Rosliakov; se sp u n e a : .,U cunosc expresiv, dar concis. A m scris pe despre „binefacerile“ sistemului cum părări pe credit, de pe urm a denum eşte acest „spectacol“ cu
delungate. D e centrifugă a fost şi tehnica, cum se întim pla acest pe I. A . Gagarin ca un ofiţer o filă ruptă d in tr-un caiet şcolar : capitalist', care se răsfrîn g asu căruia „prin prom isiuni false şi am ară ironie ziarul, la care au
fixat un aparat electrofiziologic lucru în grupul nostru. Intre noi conştiincios şi disciplinat... Zboară „Rog organizaţia de partid să mă pra nivelului de trai al oam eni tentante şi prin folosirea a tot asistat „5000 de adolescenţi".
complicat, care înregistra cu mare domnea spiritul într-ajutorării to bine şi cu încredere. A fost m em primească ca membru al P.C.U.S... lor muncii. Astfel, analizînd în- soiul de tru cu ri“ afaceriştii ob „Spectacolul“ s-a desfăşurat „în
precizie starea fizică şi posibilită vărăşeşti. Cînd unul întîmpina bru in biroul organizaţiei de com Doresc să \iu un membru activ al tr-un studiu recent apărut, unele ţin p ro fitu ri uriaşe. In acest' sens faţa efigiei monumentale a iul
ţile de funcţionare ale întregului greutăţi la ceva, toţi îl ajutau şi somol din unitate... Sarcinile de P.C.U.S., si iau parte activă la aspecte ale scăderii nivelului de trebuie a ră ta t că există uiiele Elvl9 Priesley, dum nezeul viu a!
organism. N i se verifica atenţia, în vorbe, dar şi în fapte. Luîn- partid şi le-a îndeplinit la timp viaţa ţării“-.. In aceste cuvinte am trai al m aselor din Statele U ni case de vînzări pe credit, cafe rock-and-roll-ului“ şi a fost în
•perspicacitatea, trebuia să execu du-ne la întrecere, tui vedeam li exprimat totul ceea ce credeam te ale Americii, econom istul a- după cum spune „Die Tat", ob soţit de „urlete rituale, cagule
tăm mişcările ce ne erau indica nul în celălalt concurenţii ci tovarăşi şi cu conştiinciozitate... In şi doream. m erican Hillel Black se opreşte ţin „dobînzi de 36 Îa su tă “ ... roşii ale unor m uzicanţi deghi
te. In timpul vitezei turbate tre d e muncă care gîndesc la fel şi treia recomandare, dală de comu asupra unei practici căm ătăreşţî Black este totuşi nevoit să arate zaţi în executori ai Ku-KÎux-
năzuiesc spre acelaşi ţel. N o? nistul Anatolii Fedorovici lliaşen- In ziua hsorită de 16 iunie la rg răspîndite peste ocean în că nedesfăşurîndu-se pe o linie K fanuiuL .“ . C hiar de la primele
buia să numim şi să memorăm ho, era scris : „Gagarin I. A . este 1960 am fest chemat în adunarea cum părările pe credit. Folosind „norm ală“ sistemul cum părărilor „acorduri“ ale „m uzicii", „aceas
cifrele de la unu la zece, care a~ ştiam că pentru primul zbor va consecvent din punct de vedere de partid. Cum se obişnuieşte în sistemul cum părărilor în rate tă mulţime de tineri a transfor
păreau pentru scurt tim p pe o tă fi ales doar unul dintre noi. Dar ideologic, cu un moral ridicat, co asemenea stuaţii, m i-am povestit peşte 100.000:000 dte oam eni „a- pe credit este ap licat „în mo’d
bliţă luminată. In tim p ce creşteau ştiam tot atît de bine că şi pen rect în viaţa de toate zd-ele. Ca biografia. Ea s-a dovedit a fi flaţi la strîm foarş şi care nă- desfrînat şi fără scrupule“ şl m at sala într-iin infern, popuîaf
ca valoare numerică; ele se m ic tru ceilalţi se va găsi de lu'cru, student al universităţii serale de scurtă şi a încăput în cîteva fraze. | dăjduiesc să se menţină_ îa su provoacă nu îm bunătăţirea si de‘ copil tu rb a ţi, p o sed aţi“ ...
şorau ca dimensiuni. In viteză că ceilalţi vor face mai m ult decît N u era nmic deosebit, totul se p ra fa ţă “ , sîn t su p u şi spolierii de tuaţiei economice a milioanelor
m axim ă am reuşit să observ si să primul-, vor continua şi vor d ez marxism-leninism, a luat întotdea măna cu vata milioanelor de ti către afaceriştii dte to t soiul. Re rnfernul de la P alatu l sp o rtu
numesc corect cifrele 1 şi S. volta opera începută de el. Eram una parte activă la orele de se neri sovietrf. Cineva, dintre comu ferindu-se l'a cartea îu î Black, de americani, cum încearcă să rilor s-a term inat cum nici nu
un colectiv unit şi închegat ca şi minar... A participat activ la adu nişti m -a ntrebat: ziarul elveţian „Die T at“ arată demonstreze unii economişti
Noi, candidaţii cosmonauţi, fă cel al neînfricaţilor ostaşi sovietici nările de partid; şi-a îndeplinit că în anul 1959 peste 89.000 de burghezi ci „îndatorarea, s ă ră se putea altfel — o „vedetă“ a
ceam nu numai teorie şi antrena care au biruit stihia oarbă a na bine sarcinile d e partid primite-, — Cum îţi îndeplineşti slujba ? familii americane „s-au declarat cirea populaţiei şi n’eum ărate rock-and-roll-ului, Rlch’ard Ah-
mente, ci ne trăiam şi viaţa ob- turii în Oceanul Pacific. a fost redactorul -„Foii combati insolvabile ca urm are a cum pă thony, a fost a tacată cu cioburi
'’ştească. La noi, ca dealtfel peste — Servilul este principalul lu ră rilo r pe credit, ceea ce echiva tra g e d ii“ .,. ¦¦ ! 1 |.
tot, apăreau „Foi combative“-. D e Doream neapărat să plec în zbo v e “. cru în viaţ\ mea — i-arn răspuns. lează cu o creştere de 3 0 0 Ja sulă de sticlă, cinci paznici au1 fost
numirile lor corespundeau cu stă rul cosmic ca membru de partid. A m recitit cu em oţie aceste re a falimentelor în curbul unui Nebunia
tea noastră sufletească ? „Luna“-, Este o tradiţie a oamenilor so — Este devotat partidului şi singur deceniu". „S-a clovedit„şl ele u rg en tă tra n sp o rta ţi h f f ’jp-yj,
p M a r t e y , V e n u s ”-. O dată s-a vietici ca în ajunul evenimentelor comandări. Tovarăşii mai în vîrs-- guvernului ţovietic. M erită să facă "« baza de statistici că fam ilia rock-and-roH-ului tai, ia r 85 de roe!<-anc,' r ° h 'iş ti
"scris despre m ine că am obţinut hotărîtoare din viaţă să intre în tă, comuniştii; aveau încredere în parte din Partidul lui L e n in ! —
'jezu lta te excelente la teorie, apoi rîndurile partidului leninist. La mine, spuneau cuvinte frumoase au spus comuniştii care au luat amJ S î U Î dte rîn ’d . se v a afla P resa apuseană relatează cu au fost duşi la p o l i ţ i e . . .
%ă m ă descurc foarte bine la an fel au procedat şi constructorii pri despre modesta mea activitate şi cuvîntul. peste tre i i tJni ţ n ţa\p_ u n ei ca regularitate despre felul în care „ L ’E xpress" nu pomeneşte
trenam ente. Deşi era scris de m î- melor cincinale şi eroii Marelui despre viaţa mea, cu nimic deose tastro fe finahu’^j.g su b lin iază în îşi petrece tim p u l liber o parfei
fhă şi numai intr-un singur exem Război de Apărare a Patriei, bită. N u -m i pot închipui ce m i-aş A p o i s-a, votat. T o ţi «>< ridicat continuare z l a r l s arătîn d că a tineretului din tarile capita să nim ic despre răspundere-«'PeTi'
p la r ce putea fi citit doar de un face mie însumi, dacă s-ar întim mina — p in tru ! Şi; deşi nu pentru a se putea salva, am eri liste, lă sa t în voia soarlel de so
'grup restrîns de oameni, mă mişca Perioada de stagiatură îm i e x pla ca printr-o faptă rea să-i fac recomandatul să aduci mulţumiri canii sîn t nevoiţi să se înglobe cietatea burgheză, „liber“ să-şi tru educarea acestoj,.
Încurajarea colegilor. pirase deja. "Tovarăşii cu care f u să regrete ceea ce au scris atunci într-o admxtre de partid; nu m-ani ze în noi şi noî datorii, to t m ai facă educaţia sub influenţa ne
sesem în acelaşi regiment la Polul cînd şi au dat pentru mine cuvîn putut stăpm pînă nu am sp u s; înrobitoare. fastă a diferitelor curente „la revine părinţilor ^ bineînţe
Trebuie notat că toţi obţineam Nord, m i-au trimis recomandări. tul lor de membri ai partidului. modă*1 în muzică etc. J n acest
rezultate bune la învăţătură şi la Fostul comandant de escadrilă M i- Ce lucru măreţ este încrederea to — Vă mulţumesc! Vă mulţu sens p u b licaţia pariziană „ L ’fix- les nici nu«/3® gândeşte' m ă c a r
"antrenamente-, deoarece fiecare îşi hail Reşetov scria: „In tot cursul varăşilor care ştiu despre •.¦ne t o mesc clin su fle t! V o i îndreptăţi în~ pr&ss“ descrie un „spectacol1
rdădea seama că mi era tim p de serviciului I. A. Gagarin a fost tul : şi cum trăieşti, şi ie gîn- crcdea voastră. Sînt gata să înde să vad^ ^ a s^ e1 m anTes-
deşti, spre ce năzuieşte, şl de ce plinesc orice însărcinare a parti
pierdut. eşti capabil! D e cile ori nu s-a dului şi a guvernului... ţ^z-E culturale“ sînt rodul ex
clusiv al orînduirii capitaliste
MIRCEA 10RDAGHF
(Va urma) -, -
Redacţia şi adm inistraţia z i.lu lu i: Deva str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembnc 1949. — Tiparul „6 August
4
