Page 21 - 1961-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt
i g Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la recenta plenară a C. C. al P. M R a
Anul XIII. Nr. 2031
Pentru dezvoltarea continuă
aagriculturiinoastresocialiste
' Oamenii muncii din agricul­
tură, întregul nostru popor au
luat cunoştinţă cu un mare in­
teres şi cu deosebită satisfacţie
, fte lucrările plenarei G. G. al
, P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie a.c.
, Plenara a dezbătut şi aprobat
, in unanimitate Raportul prezen­
tat de tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej asupra mersului
îndeplinirii Directivelor Congre­
sului al IIMea al partidului pri­
vind construirea socialismului
la sate şi dezvoltarea agricultu­
rii, precum şi sarcinile pe care toare. Sectorul socialist s-a dez­
le stabileşte pentru organele şi voltat considerabil, nivelul teh­
• organizaţiile de partid, organele nic al agriculturii s-a ridicat
centrale de stat şi staturile popu­
lare. Raportul prezentat la ple-
. nară constituie un document de
bază pentru dezvoltarea mai de­
parte a agriculturii noastre so-
: cfaliste, pentru întărirea econo­
miei naţionale şi continua îm­
bunătăţire a nivelului de trai al
poporului; el însufleţeşte pe oa­
menii muncii, le mobilizează pu­
ternic iniţiativa, talentul şi hăr
nicia in lupta pentru realizarea
obiectivelor stabilite de partid.
' Pornind cu elan şi înalt spirit
de răspundere la realizarea pla­
nului de şase ani de dezvoltare
a economiei naţionale, clasa
j muncitoare, ţărănimea şi inte­
lectualitatea au obţinut succese
deosebit de importante. In 1960
planul de stat a fost realizat şi
'depăşit, iar anul acesta planul
producţiei globale industriale pe
primele 5 Tuni a tost îndeplinit
în proporţie de 103,4 la sută.
Producţia industrială a crescut
faţă de perioada corespunzătoa:
re a anului trecut cu 17 la sută.
1Se dau m folosinţă oamenilor
muncii un număr tot măi mare"
'de apartamente, populaţia este
1mai bine aprovizionată, au cres-
| cut din ce în ce mai mult vînză-
; rile de produse necesare confor­
tului casnic şi .satisfacerii cerin- la colectivizare şi de transfor­
| ţelor de cultură.
Intemeindu-se pe aceste reali­
zări care dovedesc dezvoltarea
sănătoasă, proporţională a eco­
nomiei naţionale, tără salturi
spectaculoase, pe o linie mereu
ascendentă, plenara a scos cu
putere în evidenţă condiţiile fa­
T o a te f o rţe le la seceriş
C o le ctiviştii din B îrcea Mică
: r Colectiviştii din Bîrcea Mică,
' ’(oraşul Deva) au început sece­
rişul orzului în ziua de 26 iu­
nie. Primii care au ieşit la se­
ceriş au fost colectiviştii din
echipele conduse de Alexandru
Chiş, Antal Francisc, Alexandru
Gara, Ioan Cara, Sigismund
Cara, Sigismund ' Stoica şi -Sa-
moilă Cara.
Secerişul orzului de .pe cele
. Au terminat recoltatul orzului
Membrii gospodăriei agricole
colective din Alba Iulia obţin în
această campanie agricolă' suc­
cese remarcabile. Muncind neo­
bosiţi, colectiviştii au strîns re­
colta de orz de pe 10 ha. obţi-
nînd o producţie de 2.940 kg.
or2 .a ha. cu 740 kg. mai mult
RifmP* pjtq„areie gospodăriei de- stat din Mintia secerişul orzului este pe terminate
W u ! 'tw ţy lş ţu i Ioan Alba recoltează ultimele spice de pe terenul de la sectorul
i Lăpuşnic.
Joi 6 iulie ISO!
vorabile care există pentru înde­
plinirea cu succes a obiectivelor
planului de şase ani. Plenara a
dezbătut şi a aprobat în unani­
mitate proiectul planului de stat
pe 1962, stabilind măsurile or­
ganizatorice şi tehnice necesare
pentru a se crea condiţii cit mai
bune îndeplinirii sarcinilor pre­
văzute.
De la cel de-al lll-lea Con­
gres al P.M.R. pe frontul cons­
trucţiei socialiste la sate s-au
înregistrat rezultate îmbucură­
neîncetat, au crescut producţia
agricolă globală şi producţia
marfă, au sporit cantităţile dş
produse intrate în fondul cen­
tral al statului, a crescut con­
tinuu nivelul de trai material şi
cultural al ţărănimii. Agricul­
tura socialistă cuprindea la în­
ceputul lunii iunie 83,1 la sută
din suprafaţa agricolă şi 85,3
Ia sută din suprafaţa arabilă a
ţării. Din numărul total al fa­
miliilor ţărăneşti, 84,2 la sută
fac parte din unităţile agricole
socialiste. Trecerea ţărănimii
spre gospodării colective a că­
pătat din ce în ce mai mult un
caracter de masă, gospodăriile
colective devenind dominante în
cadrul sectorului - cooperatist.
Aceasta este o puternică de­
monstrare a încrederii maselor
ţărăneşti în politica partidului,
ea reflectă creşterea conştiinţei
lor socialiste, justeţea politicii
partidului nostru de întărire
continuă a alianţei muncito-
reşti-ţărăneşti.
Aqalizînd stadiuRr'acţual al
procesului de- colectivizare' a
agriculturii, Raportul prezentat;
la plenară a apreciat că, avîn-
du-se în vedere ritmul tot mai
puternic de trecere a ţărănimii
mare a întovărăşirilor agricole
în gospodării colective, există
depline posibilităţi de a se rea­
liza chiar mai devreme sarcina
trasată de Congres cu privire
la terminarea colectivizării.
(Continuare In pag. 'Şa)
5 hectare s-a terminat în ziua
de 29 iunie, obţinîndu-se o re­
coltă de circa 2.400 kg. la hec­
tar.
In dimineaţa zilei de 5 iulie,
colectiviştii din Bîrcea Mică au
început seceratul griului de pe
cele 8 ha. ¦ ' -'
’ IOAN GHILEA.
preşedintele G.A.C. „Drum nou”
Bîrcea Mică
decît era prevăzut în planul de
producţie.
Colectiviştii din Alba Iulia
se preocupă şi de întreţinerea
culturilor prăsitoare. Cartofii,
floarea-sonrelui, au fost prăşiţi
de 3 ori, iar la porumbul pen­
tru boabe şi silo/ ?.<¦> efectuează
praşila a III-a..
m M ĂREŢ PROGRAM
Muncitoarele Victoria Marcu şi Lucreţia Vasiu de la fabrica
de marmeladă din Haţeg obţin in fiecare zi- o depăşire de nor­
mă in proporţie de 10— 12 la sută.
IN CLIŞEU : Cele clodă muncitoare dină zor'!pentru ter­
minarea unui nou lot de cutii cu produse zaharoase.
De ce e apreciată
brigada Iui Mi hai Flagner
Două din blocurile cu magazine —
129 şi 130 — din noul cvartal din
Hunedoara abia începuseră să se înal­
ţe. Zidăria era de-abia la primul etaj,
cînd pe taţada unuia a apărut o pan­
cartă : „Constructori, urmaţi exemplul
brigăzii de zidari condusă de Mihai
Flagner, care execută lucrări în ritm
rapid şi de bună calitate!“
De unde vine aceastăapreciere a
rezultatelor brigăzii ? Care sînt fap­
tele ei ?
...In 1959, cînd comunistul Mihai
Flagner a preluat conducerea brigă­
zii, erau doar cîţiva oameni cu cali­
ficare, restul lucrau pe baza celor
prinse de ici de colo sauerauneca­
lificaţi. Prima grijă a comunistului
Mihai Flagner a fostaceea de a ri­
dica pe toţi meseriaşii la nivelul ce­
lor fruntaşi. Zile şi luni de-a rîndul
i-a ajutat, i-a sfătuit, le-a demonstrat
¦practic. Pe unii din cei slab califi­
caţi, i-a îndrumat să se înscrie la
şcoala de calificare din cadrul I.C.S.H
Astăzi toţi cei 14 zidari din brigadă
ca şi betoniştii şi dulgherii lucrează
unul ca altul.
Pe comunistul Mihai Flagner nu-l
mulţumea" numai faptul că brigada Iui
lucra bine. E drept că şi alte brigăzi
Fier vechi ofelăriilor
patriei
Mobilizaţi de comitetul U.T.M.
al uzinei şi de organizaţiile de
bază U.T.M. din secţii, tinerii
de la U.M;C. Zlatna, au colec­
tat de la începutul anului şi pînă
în prezent 95.745 kg. fier: şi
fontă veche. In această acţiune
s-au ‘evidenţiat organizaţiile de
bază nr. 2, 3 şi 4, ai căror se­
cretari sîht tovarăşii Gheorghe
Puşoău, Marin Voiculescu şi Si-
mion Stanciu. Fruntaşi în ac­
ţiunea patriotică de colectare aj
fierului vechi sînt şi brigăzile’
de muncă patriotică conduse de
tovarăşii Pavel Moldovan, Ioan
Poaleş şi Nicolae Cocos.
LEON ' ISAILA
corespondent
4 pagini 20 bani
obţineau rezultate asemănătoare, dar
multe din ele aveau randamente scă­
zute. Atunci, într-una (fin şedinţele
organizaţiei de partid, ţinută la înce­
putul acestei an, Mihai Flagner a pro-,
pus organizarea unui schimb de ex­
perienţă între brigăzile de zidari. Sco­
pul era, împărtăşirea experienţei acu-,
mulate de fruntaşii şantierului. Schim­
bul de experienţă a avut loc. A fost
organizată şi o demonstraţie practică
fa locul, de muncă. D.n el au avut
multe lucruri bune de învăţat toţi con­
structorii grupului IV, I.C.S.H, Cu acest
^prilej, pe baza rezultatelor obţinute s-a
făcut o clasificare a echipelor. Bri­
gada comunistului Mihai Flagner s-a
clasat pe primul loc.
Succesului de atunci i-au urmat al­
tele
La începutul anuiui brigăzii lui Mi­
hai Flagner i-a revenit sarcina de a
construi blocurile cu magazine din pia­
ţa Teatrului nou — blocurile 129 şi
130. In prima zi de lucru Ia noile
blocuri, constructorii din brigadă au
hotărît să termine complet lucrările
de zidărie cu 5 zile mai de vreme şi
să realizeze economii de materiale.j
In privinţa calităţii, să nu aibă nici
o reclamaţie. Au urmat apoi zile de
entuziastă întrecere între zidarii bri­
găzii. Fiecare căuta să facă mai mult
decît celălalt. Şi iată bilanţul: lucră­
rile de zidărie au fost terminate cu 7;
zile mai devreme, deci angajamentul a
fost depăşit cu două zile, iar ca eco­
nomii s-au realizat circa 6 m.c. nisip,
6.000 bucăţi cărămizi şi 2.000 kg. ci­
ment. Cît despre calitate, ea a fost
foarte bună, nefiind nici o reclamaţie.
Este rodul muncii întregii brigăzi, a
hărniciei acestora. Iată de ce este
apreciată pe şantier brigada de ?idari
condusă de comunistul Mihai Flagner.
V. F.
De 100 de zile pe acelaşi drum
Puşcătura a icnii surd, fre-
mătîndu-şi ecoul, din ce în ce
mai slab, prin galerii. Minereul,
neputincios in faţa exploziei,
s-a năruit în bulgări. Oamenii
s-au reîntors la frontul de lu­
cru. Ioan M. Popa, şeful brigă­
zii, a rotit pîlpiiala lămpii peste
piatra grea. de fier, smulsă, a-
dincurilor, apoi, după o scurtă
cumpăneală, si-a îndemnat or­
tacii la lucru. Bulgăre cu bul­
găre, numai siderită curată, pe
alese parcă, vagonetul s-a um­
plut. Primul vagonet. Apoi în­
că unul- şi încă unui...
La rostogol, de unde minere­
ul reîncărcat o ia spre „ziuă“
controlorul de calitate urmăreş­
te atent. „E bun. n-are steril“...
Spre pul, un vagonet oarecare
este răsturnat. Printre bulgării
împrăştiaţi se caută sterilul.
Dar vagonetul porneşte mai de­ bine şi. comunistul Popa. ¦El
parte fără să-i lipsească nimic însă mai ştia că în brigada lui
din încărcătură. Nu există ste­
ril' vizibil in minereul pe care
brigada comunistului Ioan M.
Popa de la;l. M: Teliuc, îl tri­
mite furnalelor.
. „Nici un .vagonet de minereu cău, Nicolae Rusu. Ion Mates,
¦B89afiBBBBneaiiaHBBCBB{SBB»&Be&a«;nLseafKnft'KBBcaagfiiBB(aaBBaBnz)aaBnae*l*K>r.'7aţ>a>.>
D E DEZVOLTARE A AGRICULTURII
.•••.•»aaatsncBEiSTS-BOR IBBK4BMB*BCH
H!3BBBBaBLLSBti3L(SSaa
# 000.00006 »OOOOOOOC,
o avut un răsunet larg şi în rîndal muncitorilor din G.A.S. şi S. M. T. din regiunea ' noastră
o Faptul că în următorii ani S. Al T.-urile şi G. A: S.-urile vor f i înzestrate cu maşini şi utilaje
$ noi care vor permite mecanizarea în proporţie .tot mal mare; a lucrărilor agricole, însufleţeşte
g în muncă pe toţi lucrătorii acestor unităţi. Prin mutica ce. o vor desfăşura zi de zi ei sînt hoiărUi
o să îndeplinească cu succes sarcinile ce ie revin. '
ooooooooc OOOOOOOO<
îndemn spre noi succese
Creşterea continuă a produc­ noastră sarcini noi în ridicarea fruntaşilor, au efectuat lucrări
de calitate şi şi-au depăşit pla­
ţiei agricole este strîns legată calificării .şi folosirii întregii ca­ nul zi de zi.
de mecanizarea pe scară tot mai pacităţi de lucru a maşinilor. Scopul nostru al mecanizato­
rilor este acelaşi ca şi al lucră­
largă a lucrărilor agricole, de Brigada noastră de tractorişti, torilor din G.A.S., al colectiviş­
tilor şi întovărăşiţi lor care ur­
ridicarea neîntreruptă a calităţii permanentizată pe lingă G.A.Ci măresc sporirea continuă a pro­
ducţiei agricole, în vederea rea­
acestora. In această direcţie din Teiuş, a efectuat anul aces­ lizării unei abundente de bunuri
agroalimentare.
Congresul al lll-lea al P.M.R. ta peste 1.250 ha. arătură nor­
Pentru noi, sarcinile izvorîte
şi recenta plenară a C. C. al mală. Acum a început recoltatul din Raportul tovarăşului Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej, prezentat la
P.M.R. au trasat mecanizatori­ orzului. recenta plenară a G. C. al
P.M.R., constituie un îndemn
lor sarcini importante. Priptr-o raţională folosire a spre obţinerea de noi succese.
Mecanizarea lucrărilor nece- tractoarelor, noi am reuşit să DIONISIE MUNTEANU
sare culturii griului în proporţie I !obţinem economii în valoare de şeful brigăzii nr. 4 din S.M.T.
de 80-90 la sută, a arăturilor şi ţ 2.1.35 lei, reducînd simţitor con­ Alba luiia
i semănatului porumbului în pro- sumul de lubreîianţi, combusti-
j porţie de 90 la sută şi a recol- bil şi piese de schimb.
1latului în .proporţie de 35 la La aceste rezultate a contri-
sută va ti asigurată prin în- buit în mare măsură ridicarea
1zestrarea. permanentă de către permanentă a calificării tracto-
j stat a S.M.T.-urilor cu tot mai riştilbr din brigadă. Tineri trac-
iinulte şi mai complexe .maşini torişti ca Ioan Vesa şi Gligor
agricole. Aceasta pune în faţa j Miron .ridieîndu-se Ia nivelul
Pe terenuri neproductive — mi şi livezi
Condiţiile specifice de climă cutăm şi lucrări de terasare pen­ dintre vii vom planta piersici pe
şi sol ău făcut ca gospodăria tru ca în următorii 10-15 ani 42 ha.).
noastră să fie profilată în pomi­ şă ajungem la o suprafaţă de
cultură şi viticultură. Viţa de circa 500 ha. plantate cu viţă Pentru buna depozitare a
vie nobilă de pe cele 386 ha. de vie, din care 25-30 la sută fructelor, am construit în anul
pe care am avut-o la înfiinţa­ pentru producţia strugurilor de trecut un siloz cu hală de sor­
rea gospodăriei a început în masă. tare. Capacitatea acestuia este
anii din urmă să nu mai dea o de 10 vagoane. In anul 1965, va
producţie prea mare. De aceea, In ceea ce priveşte pomicul­
îri toamna anului 1960 am de­ tura care în 1965 va cuprinde mai fi dat în folosinţă un com­
frişat suprafaţa de 15 h a.! la circa 22 Ia sută din suprafaţa plex de viniîicare avînd capaci­
trupul Gîrbova unde urmează, a agricolă a unităţii noastre, con­ tatea de 200 vagoane.
se planta în 1962 viţă nobilă ducerea gospodăriei a luat mă­
care în majoritate va produce suri încă din anul 1954 de a se Raportul prezentat de către
struguri de masă. Totodată, au planta pe 161 ha. teren din Va­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
fost completate cu viţă golurile lea Dobîrcii, meri, peri, pruni, Dej la recenta plenară a C.C. al
dintre vii. Materialul săditor a piersici, cireşi şi vişini. P.M.R. constituie pentru noi un
fost asigurat din pepiniera pro­ îndreptar preţios în activitatea
prie ce se întinde pe 3 hectare. Astăzi, suprafaţa gospodăriei de viitor. De aceea, vom căuta
de stat din Apoldul de Sus, ocu­ să folosim cu chibzuinţă fiecare
Pînă în anul 1965, ne-am pla­ pată cu livezi, este de 250 ha. petec de pămînt fiind convinşi
nificat ca la trupul Gîrbova să Prin valorificarea terenurilor ne­ că numai astfel ne vom aduce
defrişăm şi să replantăm supra­ productive, vom ajunge ca în din plin contribuţia la traduce­
faţa de 105 ha. cu viţă nobilă. 1965 să avem o livadă de 350 rea în viaţă a directivelor ce­
ha. (numai în 1961 se vor lui de-al Ili-lea Congres al par­
In planul de perspectivă am planta pomi în Valea Dobîrcii tidului.
prevăzut de asemenea să exe­ pe încă 70 ha., iar în golurile
GHEORGHE MIHÂILESCU
inginer la G.A S. Apoldul de Sus
rebutat“. Iniţiativa a pornit pe toate brigăzile de mineri şi că de fier in nunereu a crescut ia
la începutul anului. Brigada întrecerea dintre ele, cu sigu­ 36 la suta.
comunistului /. M. Popa a ho­ ranţă va da rezultatele dorite.
tărît atunci să pornească bătă­ Au venit apoi lunile aprilie,
lia pentru ridicarea calităţii De atunci minerii din briga­ mai, iunie. încă trei luni în ca­
minereului extras. dă au început să stăruie mai re brigada comunistului Popa
mult cu privirea asupra bulgă­ nu numai că n-a dat nici un
vagonet de nunereu rebutat dar
Prima dată, iniţiativa „prea rilor puşcaţi selectiv. Bucăţi de a şi redus . sterilul vizibil la
cantităţi infime'. Toate brigă­
îndrăzneaţă“, cum o numeau u- steril, care altădată treceau ne- zile de la I. M. Teliuc, urmîtid
nii, părea de " "' ' ¦ .... ooservate nu dru,nul d ic h is de brigada lui
nerealizat. „Să
dai numai mine­ -— ¦ — ----------- - mai luau drumul p0P?’ f u reduf pro, c>.et}t'ji df
reu fără steril stenl la 2~ 4 la sută a â de
„ 'Nici un vagonet ' - , spre suprafaţă. 6—8 la sută cit era anul trecut.
vizibil, se spu­ d,e minereu rebuuJt.axtu“ 1In" aabbaattaaijee, mmii-
< ¦ ¦ ’ierii, tineri, fără Furnaliştii Hunedoarei culeg !
odată cu minerii roadele iniţia­
nea atunci, mer . experienţă, au tivei pornite cu luni in urmă.
In fonia de calitate dată' peste
ge o zi, două. Dar tot aşa, zile. învăţat să preţuiască alegerea plan, în indicii de utilizare ri­
dicaţi obţinuţi de furnaiişti se
săptămîni, luni în şir, e greii. sterilului. oglindeşte şi munca entuziastă. ,
a minerilor.
Foarte greu. E vorba doar de .. In prima zi, ieşiţi la suprafa­
sute şi sute de vagonete..." ţă după. terminarea schimbului, ?
cei din brigada lui 1. M. Popa
Că nu-i uşor să scoţi la su- au aflat că nici un vagonet n-a
prafaţă numai vagonete cu mi­
nereu de calitate, o ştia prea fost rebutat. Prima zi, a doua,
a treia. Martie s-a scurs fără „Prea îndrăzneala“ iniţiativă
nici un rebut. Din sute de vago­ s-a încetăţenit şi la Gheţar şi-n
nete nu era nici măcar unul Valea Jiului: La Teliuc brigada
comunistului . Ioan M. Popa,
sînt membri şi candidaţi de care să fi ¦avut'mai' niult steril care de 100 de zile merge pe
partid, că sînt oameni hărnici, vizibil decît procentul • admis, calea „Nici un vagonet de mi­
de nădejde.- Mai-; ştia Ion M. Dănilă, Enăşcău, Rusu şi alţii nereu rebutat“ îşi continuă n-
îşi conduceau brigăzile pe ur­ vîntatâ drumul.
" Popa că alături de brigada Iul mele lui I. M. Pona, Procentul
L. MAGUREANU
sînt cele conduse de Ion Enăş-