Page 22 - 1961-07
P. 22
DRUMUL SOC!AL1SMU LUI Nr. 2031
D ae1 i— n— bb— m— arnt— «naaaw w n
Se dezvoltă Nici un bob s i nu se
mişcarea de inovaţii p ia r d ă !-.
In acest an la Atelierele de re lui a constat în ajutorarea inova Sala mare a căminului cultural lui pentru a mobiliza şt mai mult
parat material rulant din Simeria torilor pentru realizarea propuneri „Nicolae Bălcescu“ din Şibot e colectiviştii la executarea în condi-
mişcarea de inovaţii a luat o am lor lor. In acest scop au fost ţi plină de oameni. Ioan Mara, Sil- ţii optime şi la timp a lucrărilor
ploare deosebită. Dacă în anul tre nute în semestrul I a.c. conferinţe
cut, de pildă, au fost aplicate în cu caracter tehnic şi economic, s-au viu Bacita, ioan Viorel, Sabina agricole din campania de vară.
procesul de producţie 116 inovaţii, organizat schimburi de experienţă,
care au adus economii de 77.105 au fost prezentate la cabinetul teh Lugojan şt mulţi alţi colectivişti au — Şezătoarea de astăzi — a
lei, în primele 6 luni din acest an nic filme şi diafilme adaptate spe
cabinetul tehnic a primit pentru cificului de muncă al atelierelor. ţinut să participe neapărat Ia şeză- spus tov. Ioan Maniu — este un
studiu peste 60 de dosare de Ino
vaţii din care au fost aplicate pînă Au fost ţinute în faţa inovatori toarea organizată la cămin, de prim pas în activitatea pe care
în prezent 42, obţinîndu-se o econo lor 4 conferinţe tehnice însoţite de oarece ea tratează problema zilei: vrem s-o desfăşurăm în campania
mie antecalculată de peste 136.640 filme şi peste 90 diafilme care au gospodăria colectivă şi campania de vară. Recoltarea orzului de pe
lei. Au mai fost aplicate prin gene tratat exclusiv probleme privind agricolă de vară. ŞL iată-i acum cele 17 ha. durează doar cîteva zile,
repararea materialului rulant.
ascultînd cu interes expunerea teh- apoi începe recoltarea griului, care
nlcianului agronom Ioan Igna inti- esemănat pe o suprafaţă de 236
tulată „Recoltarea şîpăstrarea ha. Paralel cu aceste lucrări se
produselor agricole“. face şi praşila Iî-a la porumb. Că''
ralizare 3 inovaţii şi se află în curs Tot în anul acesta, cabinetul teh Tehnicianul agronom, după ce a mlnul cultural, pe toată perioada1
de realizare şi studiu încă 20. nic de la Atelierele R.M.R. Sime făcut încă odată . recoltatului şi a
Printre inovaţiile aplicate în pro ria a organizat două schimburi de v"iştiTlor idVata linice'- Câm-nut cultur.a! blica la panoul pe
cesul de producţie în anul curent experienţă la fabrica „Metalica“ şi
amintim : „Maşină de sudat prin perii recoltării or- ^ C a m p a n ia a g H C O .ă care.ţ puteţi ve-
punctare” care înlocuieşte nituirea Atelierele „Griviţa Roşie“ din Bu
cureşti şi unul la zului de toamnă, dfî V a ră dea ]a intrarea
tablei pînă la
Uzinele „Ghior- a arătat partid- ~ în cămin, grafice
grosimea de 4 T'măra Marict Varuara.
mm., „Noul sis P ro gre s ul f e h n i c — ghi Dimitrov“ din lucrează ca muncitoare la
Arad, la care au fabrica „Sebeşul“ din Se panţilor la şezătoare în ce locuri care să oglindească zilnic situaţia
tem de turnare a la ordinea zilei participat 10 ino beş. şi cum va trebui recoltat orzul, a întrecerli brigăzilor de cîmp. Apoi
cuzineţilor“ la tur vorbit apoi despre avantajele me vom continua să expunem o serie
Lucrlnd cu atenţie şi sîr- canizării recoltatului, despre felul de conferinţe alcătuite de către co
nătorie, care în vatori fruntaşi. Un guinţă, lună de lună îşi în care va trebui păstrată recolta. lectivul nostru de conferenţiari pe
lătură prelucrarea cuzineţilor la depăşeşte planul cu circa Expunerea, atrăgătoare cu refe baza datelor din comună, care să
strung, „Dispozitiv pentru trans ajutor preţios au primit inovatorii 25 la sută. riri în exclusivitate la situaţia fie de un ajutor preţios colectiviş
portul materialului incandescent de din partea cabinetului tehnic şi a existentă în gospodăria colectivă
comitetului sindicatului prin orga Produsele realizate de din localitate, a ţinut atît de încor tilor în munca ce o depun.
ea sînt de bună calitate. dată atenţia celor din sală incit,
la cuptor la ciocanele mecanice“, nizarea a mai multe cursuri de ri Pentru transportul ore de muncă patriotică la amena cîteva clipe bune după terminarea In programul artistic al şezăto
care face munca lucrătorilor mai dicarea calificării ţinute la secţiile Pentru hrana jarea parcului -din faţa şcolii, la el, a fost linişte deplină. Apoi co- rii de astăzi, brigada artistică da
uşoară şi înlătură accidentele. Mal de vagoane şi atelierul de cazan- animatelor minereului lucrările de construire a noii case
amintim „Dispozitivul pentru gău de cultură din Sebeş, la plantatul agitaţie nu apare. Pentru brigadă
rit simultan cu 4 burghie“ care re gerie. A în c e p u t rnsitozaroa In ziua de 29 iunie a.c., pe poar pomilor pe marginea şoselei etc.
duce preţul de cost Ia operaţia de Frecventînd cu regularitate aces ta întreprinderii miniere Telluc au pregătim un text nou, axat tot pa
furajelor intrat 6 autocamioane basculante Printre cel evidenţiaţi în aceste
găurlre a planşelor patrate cu 400 te cursuri inovatorii au putut acu noi de tip „fatra“. Autocamioanele lucrări sînt şi elevii N. Ciornei, I. problemele campaniei agricole da
Furajele îrisifozate, contribuie acestea care deocamdată se află Pletăîanu, Elena Nîchita, Mihai Ca-
la sută, îmbunătăţind în acelaşi mula noi cunoştinţe în domeniile în eea mai mare parte la spo în rodaj, împreună cu altele ce vor zimir şi alţii. lectlvlştli au pps întrebări: „Cu ce vară. Odată cu începerea recoltării
rirea producţiei de carne şi lap mai sosi, vor înlocui locomotivele
timp calitatea lucrului, „Dispoziti de muncă .respective. te. Pentru a asigura o cît mai şi vagoanele în transportul mine NICOLAE IONIŢA fel de combine se va face recol griului vom da scurte programe cu
mare cantitate de nutreţ însilo- reului de la sectoarele întreprinde elev tarea „Unde va fl depozitată re acest text în ‘cămin şi la cîmp. Mă
vul de tăiat hîrtie gudronată“ prin O preocupare de seamă a avut zat, în multe gospodării colec rii la staţiile de antezdroblre. colta acestui an care, cu siguranţă, bucur că elevii ce sînt în vacanţă
tive din raionul Sebeş a înce La colţnt roşu va fi foarte bogată ?“ etc. s-au oferit să ne dea tot sprijinul
aplicarea căruia se reduce la ma cabinetul tehnic şi în ce priveşte put însilozarea. Astfel, la G.A.C. Se lucrează Intens la amenaja în această privinţă. Scopul muncii
„Uie Pintilie“ din Daia Romî- rea drumurilor din Incinta între al şantierului Cu răbdare, tehnicianul agronom desfăşurate de către căminul cul-
ximum efortul fizic al muncitorilor. propaganda tenhlcă. In acest sens nă s-au însilozat 50 vagoane de prinderii, pentru ca transportul mi a răspuns, pe rînd tuturor.
masă verde, la G.A.C. din Ră- nereului cu i autocamioanele să se Muncitorii, inginerii şi tehnicienii
Este în curs de experimentare ino trebuie amintit faptul că în acest hău 10 vagoane, iar Ia G.A.C. execute în cele mai bune condiţi- din cadrul şantierului electrotehnic
„Drumul lui Lenin“ din Sebeş uni. Pînă în ziua de 29 iunie a.c., al I.C.S.H. participă cu regularita
vaţia „Vopsirea saşlurilor la va an biblioteca atelierelor s-a îmbo 12 vagoane. circa 70 m. de drum a fost aco te la activităţile desfăşurate Ia col In timp ce formaţiile artistice ale tural în această perioadă coincide
perit cu pavele de piatră. ţul roşu al şantierului.
goane cu pulverizatorul“, adusă în găţit cu circa 90 volume şi bro La & . A . S. O r ă ş f i e căminului (corul, echipa de dan cu al colectiviştilor: nici un bob
RF.MUS CISMAŞ Aici sînt organizate întreceri de suri populare, soliştii şi recitatorii) să nu se piardă. Şi sîntem con
urma unui schimb de experienţă de şuri, ceea ce a ridicat numărul to Pentru a asigura atît calita şah şi tenis de masă, recenzii ale se pregăteau şă continue progra vinşi că, cu cit vom desfăşura o ac*
tiv cît şi cantitativ furajele ne excavatorist romanelor din literatura noastră mul şezătorii, l-am întrebat pe di tivitate mal bogată, pe timpul cam
Ia Uzinele de vagoane „Gheorghi tal al volumelor şi broşurilor la cesare hranei animalelor, la contemporană şi din literatura so rectorul căminului cultural, tovară paniei, cu atît şt contribuţia noas
G.A.S. Orăştie se 5ă importan Cu planul de producţie vietică. Ultima recenzie a fost aceea şul Ioan Maniu, ce activităţi inten tră Ia succesul colectiviştilor va fi
Dimitrov“ din Arad. Prin aplicarea peste 1.120 bucăţi. De asemenea, ţa cuvenită recoltării lor. Ast a romanului „Povestea unui om ţionează să organizeze împreună cu mal mare.
fel, s-a recoltat şi s-a aşezat în depăşit adevărat“ de Boris Polevoi. consiliul de conducere al cămlnu-
ei se va realiza o economie de vop tot în scopul îmbogăţirii nivelului şire trifoiul de pe întreaga su V. CH1Ş
prafaţă (40 ha.), începîndu-se Membrii cooperativei meşteşugă Tot la colţul roşu colectivul cul
sea de circa 25 la sută. tehnic şi de cunoştinţe generale ale totodată şi recoltarea borceagu- reşti „Retezatul“ din Haţeg au ob tural al şantierului pregăteşte în
lui de pe cele 119 hectare. ţinut frumoase rezultate în cursul prezent un program de brigadă,
Printre inovatorii cu cele mai inovatorilor, s-au făcut abonamen trimestrului II a.c. program ce reflectă realizările ob
in acelaşi timp a început şi ţinute în procesul de producţie şi
bune rezultate se numără Viorel te la 22 reviste tehnice de speciali însilozarea furajelor. Din su Astfel, la ramura industrială, pla critică unele aspecte negative ce
prafaţa de mazăre însămînţată nul valoric al producţiei globale a mal există în activitatea şantie
Cimpoieşu, Vasile Socol, Emil Mă- tate romîneşti şi străine. pentru furajarea animalelor s-a fost realizat în proporţie de 103,5 rului.
recoltat şi însilozat peste 8 ha. la sută, iar la ramura nelndustria-
guţă, — electricieni, Irinca Dumi Jn scopul de a face mai accesibi lă. în proporţie de 101,87 la sută. VASILE POP
n ...
tru, Vasile Petraru — maiştri si lă citirea acestor cărţi şi reviste, Dintre secţiile fruntaşe, care au muncitor Clubul din Deva
Cărţi apărute adus cea mai însemnată contribu
Ernest Fridman — muncitor. cabinetul tehnic a dislocat o parte ţie la realizarea şi depăşirea sar Expoziţie de grafică
M. EM1MESCU : Luceafărul ,— cinilor de plan, pot fi amintite cele
La baza acestor succese a stat din ele şi le-a repartizat în cele poezii. Prefaţă de Ion Rota- de reparaţii şi comandă — încăl militantă să-şi îmbogăţească activitatea!
riu, 200 pag. 6,10 lei. ţăminte, confecţii pentru femei, con
o muncă susţinută. Cabinetul teh două sectoare de activitate ale ate fecţii pentru bărbaţi, coafură, vul La Muzeul regional din Alba Iu-
HONORE DE BALZAC: Stră canizare etc. lia s-a deschis recent, în colaborare
nic şi-a îndreptat atenţia spre atra lierelor. In acest fel,' fiecare mun lucirea şi surerinţele curteza cu Muzeul „Brukenthal” din Sibiu, De Ia întiinţarea sa. cuibul sindica disciplinei socialiste a muncii, clubul
nelor. In romîneşte de B. NICU SBUCHEA o expoziţie de grafică militantă. telor din oraşul Deva s-a bucurat de din Deva nu şi-a prevăzut nimic.
gerea de cît mai mulţi muncitori, citor, maistru şi inginer a putut Theodor. Cuvint înainte de planificator sprijinul comitetelor sindicale şi îndru
Valentin Lipatfi. Note de In expoziţie sînt prezentate as marea comitetului orăşenesc de partid. Educarea tineretului" treouie de ase
maiştri şi ingineri în colectivul de lua la timp cunoştinţă de cele mai Theodosia loacbimescu. 584 2.000 ore de muncă pecte din trecutul de luptă al par După cum este de aşteptat, la club ar menea să constituie o preocupare im
pag. — 14,20 lei. tidului, precum şi aspecte ale en trebui să se desfăşoare o intensă acti portantă a clubului. Conducerea aces
Inovatori. Cu sprijinul conducerii noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii patriotică tuziasmului cu care oamenii mun vitate multilaterală şi atrăgătoare, ca tuia nu a găsit însă alte lorme in a>
KAREL CAPEK: Război cu sa cii traduc în viaţă istorlclle hotă- re să vină In sprijinul ridicării nive fara foilor de tineret, organizate în co
atelierelor şi al comitetului sindica In al doilea semestru al acestui lamandrele. Hordubal — ro Cele trei brigăzi de muncă pa rîri ale celui de-al IlI-lea Congres lului de cunoştinţe politice, profesio laborare cu Comitetul orăşenesc IJ.T.M.
mane. In romîneşte de Mihai triotică formate din elevii Şcolii teh al P.M.R. nale şi de cultură generală al oameni şl a programelor de dans din tiecara
tului, sub îndrumarea comitetului an colectivul de Inovatori de la Pop şi C. Ţoiu. Prefaţă de nice de contabilitate din Sebeş au lor muncii. Dar treburile nu merg toc sîmbătă, care, se zice ca vor li prece
Ov. S. Crohmălniceanu („Cla efectuat de ia începutul anului şi De remarcat, că pe lîngă grafi mai aşa. E auevârat. ca în ultima date de conferinţe educative, dar care
de partid, cabinetul tehnic a întoc Atelierele R.M.R. Simeria este ho- sicii literaturii universale“ ). pînă ia încheierea cursurilor, 2.000 cienii cu renume, la această expo vreme aotivitatea a stagnat şi din pri nu sînt planificate. Directorul clubului
280 pag. — 12 lei; 20,70 lei ziţie participă şi graficieni tineri. cina reparaţiilor, dar ar îi greşit dacă motivează această lipsă prin aceea că
mit planul tematic pe anul 1961 pe tărît să sporească numărul de ino (cartonat). practică am reduce cauza numai ia aceasta. tineretul nu intră in sala clecît atunci
OLGA SERAFIM cînd începe dansul. Dar cum ar intra,
baza căruia şi-a desfăşurat apoi în vaţii aplicate, ceea ce va duce la PETO FI: Versuri. In romîneşte Probabil cuprins de moleşeala lunilor cînd acesta nu ştie ce acţiuni se pre
de Eugen Jebeleanu. Prefaţă funcţionară de vară (I) directorul clubului, tov. zintă, cînd nu a tost popularizată din
treaga activitate. un nou avînt al progresului tehnic. de Eugen Jebeleanu („Cele Juverdeanu Mihai, şt-a întocmit pentru timp acţiunea culturală respectivă.
mai frumoase poezii“ ), 6 lei luna iulie un plan de activitate super
Uri obiectiv important al muncii I. DUMITRU (cartonat). ficial. Astfel, pentru informarea politică Pentru ca totuşi clubul să tie „activ*",
a oamenilor muncii nu s-a prevăzut tov. Juverdeanu a rezervat în această
Munca intensă pe şantier bazată pe nimic. Nici un comentariu, nici un jur lună 5 zile comitetului orăşenesc al te-
nal vorbit sau cronică săpTârriJnală. meilor care sâ-şi organizeze în acest
Pe şantierul T.R.G.H. — noua casă texasit. La fel mozaicarii şi dulgherii timp diferite acţiuni culturale. Dar nici
raională de cultură din Sebeş — se conduşi de Giobanu G. şi Groza Si- Popularizarea sarcinilor reieşite din
munceşte intens. rriion. comitetul orăşenesc al femeilor nu a
documentele celui de-al lii-lea Con
Pe parcursul lucrărilor, zidarii con In prezent se munceşte la ultimele dat dovadă de zel şi nu a comunicat
duşi de Hăprean Oh. au făcut însem linisaje interioare şi instalaţii electrice. gres al P.M.R. s-a prevăzut a se face nici azi clubului ce anume acţiuni cul
nate economii la cărămidă, mortar şi doar printr-o conferinţă, iar a realiză tural-educative pentru temei se vor or
V. IOAM ganiza.
rilor regimului democrat-popular tot
corespondent Consiliul local al sindicatelor i-a re^
printr-o singură conferinţă. Acţiunile
De la Consiliul regional U.C.F.S. comandat tov. Juverdeanu anumite ac
cu cartea tehnică, (în colaborare cu ţiuni cultural-educative interesante car*
Analizind contestaţia depusă U.C.F.S. a găsit-o ca întemeiată. să ducă Ia îmbogăţirea activităţii cliL
de echipa Corvînul Deva, in me Drept urmare a hotărit cfştiga- A.S.I.T.) şi beletristică (in colaborare bului. Rămine doar ca aceste recoman
ciul cu Ştiinţa Petroşani, meciul rea meciului de către Corvinul dări să fie puse în practică Iar Coiu
de volei din cadrul campionatu Deva cu 3—0. Astîel, Corvinul cu biblioteca centrală regională, au fost siîlul local al sindicatelor să exercite
lui republican de calificare, faza Deva a devenit campioană regio un control mai riguros asupra îndepli
regională, Consiliul regional nală. complet neglijate). Nu sînt prevăzute nirii lor.
nici un fel de acţiuni care să populari D. G.
zeze tehnica nouă, inovaţiile sau raţio
nalizările iar în ce priveşte întărirea
Cerceiarea ştiinţifică
Recent a avut loc la Simeria rilor forestieri, a participanţilor a metodelor de combatere folo ductivităţii pădurilor şi încă
prima sesiune de reîerate şi co din partea colectivului Florei site. multe alte probleme forestiere.
municări ştiinţifice a staţiunilor R.P.R.-Cluj şi din cadrul servi
experimentale' forestiere’ Şimer. ciului de zone verzi al Capitalei. In comunicarea privind pagu- In cea de-a doua zi, partici
ria şi Cluj. La sesiune s-a tă ITeîe produse de iepuri şi căprioa panţii au vizitat Arboretumu-ul
cut bilanţul contribuţiei celor Lucrările sesiunii au fost con re In culturile forestiere, s-au a-
două unităţi de cercetare la re duse de ing D. Ivănescu, direc nalizat condiţiile in care vînatul Simeria, lucrările de ameliorarea
zolvarea sarcinilor trasate de torul Institutului de cercetări fo dăunează culturilor forestiere şi refacere întreprinse de staţiu
cel de-al II 1-lea Congres al restiere. din vestul ţării şi s-au elaborat ne in ultimii ani şi pepinierele
P.M.R. economiei forestiere, pri măsuri in vederea armonizării
vind ridicarea productivităţii pă Referatele prezentate au scos intereselor cinegetice cu cele fo cu un bogat sortiment de plante
durilor, introducerea speciilor in evidenţă activitatea ştiinţifică restiere.
repede crescătoare, extinderea a celor două staţiuni, rezultatul forestiere şi ornamentale pentru
lucrărilor de selecţie, semnala cercetărilor privind însuşirile şi Comunicarea privind împădu
rea şi combaterea dăiinătprilor cerinţele unor specii lemnoase rirea zonei nisipoase dintre Că îmbogăţirea zonelor verzi ale
exotice, puţin cunoscute dar im rei şi Valea Iui'Mihai, prezenta ţării.
pădurii, împădurirea terenurilor portante difi punct de vedere fo tă de ing. Z. SpîrcHez a cuprins
restier şi ornamental, 'precum şi rezultatul lucrărilor experimen Discuţiile şi concluziile trase
slab productive, producerea de tale iniţiate de autor, a demons
tehnica producerii de puieţi în trat. eficienţa economică a fixă Ia încheierea sesiunii au scos in
material selecţionat pentru îm rii nisipurilor prin culturi fores
păduriri şi zone verzi. pepiniere pentru extinderea în tiere, fiind primită cu mult in evidenţă utilitatea pentru pro
teres de lucrătorii'silvici din re
Referatele prezentate in prima cultură a acestor specii. De ase giunea respectivă. ducţie a temelor cercetate, nece
zi a sesiunii ca şi lucrările ex
menea s-au analizat criteriile La sesiune s-a scos In eviden sitatea de a fi introduse în pro
perimentale din arborete şi pe ţă activitatea ştiinţifică desfăşu ducţie în scopul ridicării fondu
privind selecţia şi alegerea ar rată de cercetătorii de la staţiu lui forestier.
piniere — vizitate in cea de-a
borilor plus de duglas — specie nea I.N.C.E.F. Simeria. Astfel s-a S-a subliniat de asemenea
doua zi — au fost intîmpiriate
exotică repede crescătoare şi comunicat că s-a« rezolvat 52 necesitatea întăririi staţiunii
cu un viu interes de cei peste 80
productivă — eu care in cadrul teme de cercetare referitoare la I.N.C.E.F. Simeria, prin extin
participanţi la sesiune din ca derea bazei sale experimentale
planului de 6 ani se vor face îm ameliorarea fondului forestier,
drul direcţiilor regionale ale e- şi a pepinierelor (care să pro
păduriri masive în întreaga ţa Ia cultura şi extinderea speciilor
eonomiei forestiere şi ocoalelor ducă material exotic selecţionat
ră. S-au expus de asemenea co forestiere exotice,, ridicarea pro
silvice din regiunile Hunedoara, pentru împădurit şi pentru zo
municări privind răspmdîrea şi
Cluj şi Maramureş, a. cerectăto- nele verzi ale regiunii şi ţării)
buyogia unor dăunători animali şi prin înfiinţarea unor labora
a i pădurii ş l eficienţa economică toare noi de cultură a speciilor
repede crescătoare. Pitorescul parc dendrologic din Simeria este vizitat zilnic de nenumărafi oameni ai munciţi
Colţul zoologic din acest parc atrage de fiecare dată vizitatorii, aşa după cum se poatâ
Ing. STELIAN RApU vedea din fotografia noastră, unde fazanii îngrijiţi de tov. Elena Covaci, sînt obiectul admP
şelul staţiunii I.N.C.E.T. raţiei.
>' Mmcria