Page 25 - 1961-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢIM A /

MECANIZAREA AGRICULTURII 1

100.000

w m u Al rnMITFTIIIHI RFfilflHALP.M.R.HUHEDQARASI Al SFATULUi POPULARREMANAL

Anul XIII, Nr. 2032 Vineri 7 iulie 1961 4 pagini 20 bani

T o a t e fo rţe le la s trîn s u l r e c o lte i!

<>o<x >qq<xxxxxxx>ooooooooooooooooooooooqoo<x x x >o<x x x >o<x x >!XXXX>o<x x x >oo<x x >oooo «xx>oooooooooqoooooooooc

In două zile La seceriş

ţlnmănind îndeaproape Secerişul celor 20 ha. a lia Delean — care au

etadiul de coacere a pă- fost terminat în numai 2 ajutat la legatul griului Pe marginea lanului ce se cite o cheie şi diferenţialul

Joaselor, colectiviştii din zile. Brigadierul Dumitru în snopi — au muncit cu întinde Ungă albia Riului Ma­ tractorului a făcut imediat
.Şolmuş au hotărit ca în Nicolae, colectiviştii loan multă însufleţire alături
eiua de 5 iulie a.c. sâ Draia, b a n Pogan, Pe- de ceilalţi la strînsul re- re, una după alta, înaintează cunoştinţă cu miinile lor is­
înceapă recoltarea griului
încet, cinci combine. In urma cusite. Au trecut cîteva minu­

din soiul Ponca de pe tru Tihian şi colectiviste- colitei de grtu, ceea ce a lor rămin grămezi de paie şi te, cel mult un sfert de ceas

20 de hectare. le Victoria Jura şi Roza- asigurat succesul. saci plini cu boabe. Deodată şi mecanicul Ion Nistor urcat

se dude un zgomot suspect. pe tractor, , a dat comanda: „Dotarea în continuare a agriculturii cu tractoare şi maşini agricole, ajungîndu-se în
Motorul tractorului bate alt­ — Porniţi motoraşul... o 1965 la 100.000 tractoare, peste 70.000 semănători, 43.000 combine de cereale păioase, peste
S e ce ră de zor 8.000 combine de porumb şi altele, pentru ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor agri-
fel, iar paletele combinei din sucitură, două pe şaibă cu cole, extinderea mecanizării în legumicultură, pomicultură, viticultură şl zootehnie“. ’
La gospodăria agricolă lia strîngerii la timp şi podării, lucrează în lanuri
faţă se infepenesc şi rămin sfoara groasă de un deget, şi
de stat din Apoldul de {?j-j pierderi a recoltei 6 combine. Gombaineril
fixe. Maşina argintie se opreş­ UTOS-ul prinde viaţă. Apoi, (din Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorg hiu-Dej la Plenara G.G. al P.M.R.).
Sus. munca se desfăşoară j,og.aite cereaie păioase. au recoltat din cele 204
în aceste zile cu şi tna> te. Din şeaua UTOS-ului co­ o apăsare pe ambreaj şi la 1
mult spor. Lucrătorii a- La secţia Miercurea, a* ha. cultivate cu orz mal
cestei unităţi dau bâtă- parţinătoare acestei gos- mult de jumătate. boară tractoristul Pavel Se- comanda mecanicului, combi­

key. îşi pune mîinile in şol­ na se supune ascultătoare. In interiorul
ziarului
duri, priveşte la Paletele prind

A început recoltatul grîului tractor, la corn- / t ^ / n / i să se învîrteas-

Pentru stringerea la fire, ei au reuşit să 6trîn. şi Bretea Mureşană, aju­ bina care a in- 'Lli'/jj/Avmspomtm/Lui scpăl.ceilendemanpînUd. ^ Gadre temeinic pregătite pen­
ţepenii. -

timp şi fără pierderi a gă recolta într-Un timp taţi de S.M.T. Dobra ou — Păi, tocmai acum ifi faci ce către cuţitele de pe banda tru agricultură (pag. 2-a);

recoltei de cereale păioa­ scurt. combine, au început re­ de cap? Intr-adevăr, motorul : rulantă. $ Revedere (pag. 2-a) ;

se, colectiviştii din llia Stadiul de coacere a coltatul grîului. mersese bine şi deodată, a tu­ Cinel •comunişti şi-au zîtn- ^ De la subredacţia voluntară

şi Bretea Mureşa-nă s-au griului a fost de aseme­ Pînă în prezent, ei au şit de citeva ori răguşit şi bit. Cinci combine au pornit din Ghelar (pag. 3-a); Realizările minerilor din Teliuc şi Ghelar

pregătit intens, in felul nea urmărit permanent recoltat peste 7 ha. cu gata. S-a oprit (I?). din nou in rină. Pe una din ^ Capacităţile energetice ale sep-
acc-.ta, an avut posibili­ pentru a nu se pierde mo­ grîu. Producţia depăşeşte
tatea să înceapă recolta­ mentul optim de recoltare 2.000 kg. Ia hectar. Din spate se apropie cele­ ele, muncitoarea Eugenia Pă- \ tenalului (pag. 3-a). S-au scurs 6 luni de cînd cele tone minereuri de fier şl au r
tul orzului de îndată ce Gu două zile în urmă, două colective de mineri se dus de circa 2 ori sterilul viz
lalte combine. duraru, care lega sacii plini află în întrecerea pentru a extra­ bil. Cit priveşte conţinutul t
ge minereu mai mult şi de bu­ metal în minereu, angajamenti
— Hai, Pali, dă'-î bătaie. cu boabe, îi spune tovarăşei Turnătorii nă calitate. In această perioa­ anual a fost deja îndeplinit
din C ă la n dă, minerii din Teliuc şi Ghe- planul de metal a fost depăş
spicele s-au copt. Mun­ membrii gospodăriilor a- TOMA SILVIA Ce te-ai oprit că nici n-ai ter­ sale de muncă. iar au extras în afara planului cu aproape 20.000 tone.
cind cu deosebită insufle- gricole colective din Mia de producţie mai mult de 19.000
corespondentă minat şi nici vremea prim u­ — Au greşit socotelile la

P e ste 3.20 0 kg. orz la h e c ta r lui nu-i —- i-a strigat in glu­ birou. Colectivul de muncă de la sec­

Colectiviştii din Sintan- păioase. Drept rezultat, Ia a dat o producţie de pes-. mă de pe celălalt tractor, Ion — ...? torul turnătorie al uzinei „Vic-
dret au întreţinut cu deo- recoltarea cu combina, te 8.200 kg. la hectaţ,
«ebită atenţie culturile de orzul de pe cele 25 ha. Ivaşcu. — Au scris In hîrtii că or­ toria"-Că!an a depăşit planul în

Pali ;— cum ii spun priete­ zul ăsta va da 2.300 de kile luna iunie cu 27 la sută, iar Bilanţul siderurgiştiloî hunedoreni

nii tractoristului Pavel Sekeij la hectar. Dar pe uşor dă rebutul a fost redus cu 0,26 Ia

de la G.A.S. Sintămăria Or- 2.500. Vezi ce spice şi ce boa­ sută sub admis. Productivitatea

lea — le-a arătat că tracto­ be pline ! muncii a fost în luna iunie cu 1.868 tone cocs, 7.947 tone a condus la ridicarea indicilor
aglomerat, 20.933 tone fontă, de utilizare a agregatelor. De
rul lui are toane. S-a urcat ...Combinele îşi continuă 100 la sută mai mare decît la 12.450 tone oţel şi o apreciabilă pildă, Ia furnalul nr. 5, s-a ob­
cantitate de laminate, toate pes­ ţinut un indice de 1,124 tone
din nou in şea, a ambalat, drumul. Au început secerişul începutul acestui an. te plan — iată ce raportează si- fontă pe m.c. volum util.
derurgiştii hunedoreni la sîîr-
dar degeaba: tractorul nu vineri şi l-au conlinu’at fără Schimb fruntaş este cel con­ şitul primului semestru al aces­ Important este de asemenea
tui an. Succesul este o urma­
mai cupla combina şi aceasta răgaz in celelalte zile. Marii dus de Ion Danciu, care a de­ re firească a continuei îmbună­ faptul că metalul produs în
tăţiri a procesului tehnologic şi
nu mai asculta de tractorist. seara, bilanţul arăta că in păşit planul cu 2,1 tone radia­ a organizării muncii, fapt care acest semestru Ia C. S. Hune­
doara este de:bună calitate. Re­
Ca la comandă i-au sărit cinci zile de lucra au fost se­ toare. -O —
butul este în continuă scădere.
în ajutor comuniştii Francisc cerate peste 140 ha.
Varga, Nicolae Munteanu şi Au fost primele zile in cam­
Ion Nistor şi candidatul de pania de seceriş, !primele boa­ Muncă patriotică

partid Ion Ivaşcu. N-au dis­ be culese din noua., recoltă. Cetăţenii din,, circumscripţia
cutat nimic. Au pus nuna pe electorală nr. 35 a satului Go-
PETRE FĂRCASlU vîjdia (oraşul Hunedoara), mo­ C ă rb u n e d e b u n ă c a llé a te

Ssifriiamise^ează oa®aştil bilizaţi de către deputatul loan La Lupeni
Fătăciune, au întreprins mai
Zilele trecute, un grup de sala­ peste 27 m.c. de pămînt. Curînd multe acţiuni pentru înfrumuse­ Aplicind pe scară tot mai lar­ prezintă depăşirea angajamen
riaţi al Trustului minier Deva, mo­ aici vor fi amenajate rondourl cu ţarea satului. gă metoda puşcării separate a tulul.
flori şi zonă verde. intercalaţiilor sterile, îmbunătă­
bilizaţi de către organizaţia de Printre altele, ei au transpor­ ţind sistemul de podire a aba­ Echipele conduse de comuniş
partid şi comitetul sindicatului, a Prin munca depusă s-au eviden­ tat pe drumul comunal 160 to­ tajelor frontale din stratele groa­ tii Sabin Ghioancă, Petru Spî
prestat peste 100 ore de muncă ne 'pietriş din cariera Tulea, au se, curăţind bine vagoneteie la nu, Vasile Feher, loan Sfitlic ş
patriotică la amenajarea parcului ţiat mai ales tovarăşii Nicolae Hal­ confecţionat o balustradă din descărcare, preetîm şi ca urmare Petru Sălceanu, care au îmbră­
„Filitnon Sîrbu" din localitate. bare de fier pe care au montat-o a altor măsuri luate recent, mi­ ţişat iniţiativa „Nici un vago
da, Aurel Raţiu, Demlan Florlca, pe marginea drumului şi au pre­ nerii din Lupeni au redus în lu­ net de cărbune rebutat", au ex­
Ei au nivelat o mare porţiune Teodor Creţu, Maria Duna şi Ni­ tras cel mai curat cărbune.
de teren pe care au aşezat apoi colae Dragomlr gătit o porţiune de teren desti­

nată amenajării unei zone verzi.

na iunie cenuşa din cărbune de I. CARPEN

prietenul muncitorilor forestieri la 33 la 32 ia sută, ceea ce re- corespondent
La Uricani
Desfăşurînd tot mai larg în­ aici au reuşit' să reducă cu 4,8

Pornind de la Zătoniul Ta- picioare au rămas insă cei mai pădure, pe minerele căruia pal­ trecerea socialistă pe profesii, la sută procentul de cenuşă în
lienilor, o potecă ne conduce viguroşi, mai falnici. Sint lă­ mele bătătorite ale muncitori-\ minerii de la Exploatarea Uri­ cărbune. Imbrăţişînd iniţiativa
către creasta (Jăvurii. Stinci saţi pentru regenerarea natura­ lor se Încleştau amarnic în' cani, obţin noi succese în pro­ minerului Popa M. loan din
prăvălite, copaci smulşi de fu­ lă a pădurii. lupta cu copacii, dispare din{ ducţie. Principalul obiectiv al Teliuc, „Nici un vagonet de mi­
ria vînturilor, ne îngreunează pădurile noastre. Locul lui 1-aS întrecerii fiind îmbunătăţirea ca­ nereu rebutat“, unele din bri­
urcuşul spre parchetul fores­ Pe măsură ce înaintăm, pă- luat „Drujba", minunatul fie-\ lităţii cărbunelui, ei au căutat găzi au reuşit să reducă com­
tier. Deodată, din mijlocul co­ cănitul se aude tot mai clar, răstrău mecanic, dar frăţesc aţi să folosească cele mai eficien­ plet sterilul din cărbune. Prin­
drilor seculari ai exploatării apoi se opreşte, in inima pă­ oamenilor sovietici pentru me-' te metode pentru a se putea a- tre acestea se numără brigăzile
Gîrbovu, un păcănit de motor durii, dăm de un om robust. canizarea celor mai grele munci < chita cu cinste de această sar­
cuprinde împrejurimile. Stă în apropierea unui brad din pădurile patriei noastre. conduse de minerii Nicolae Şte­
falnic, pe care-l cercetează cu cină.
— „Drujba" — anunţă mai­ multă atenţie. Calculează în Muncind cu „Drujba", bri-l Printr-o mai bună organiza­ fan, Stancu Teodorescu şi loan
strul de pădure care ne înso­ gind direcţia in care va cădea gada compelxă a lui Vasiley
ţeşte. copacul. Fierăstrăul mecanic Costea de la exploatarea Gîr- re a muncii, utilizînd metoda Nicolae de la sectorul I.
’ — ??? din apropierea lui, pare o ju­ bovu, a realizat pină acum un^ puşcării selective şi alegînd cu
cărie. Il ridică şi-l propteşte randament de 0,777 m.c. pe om\ atenţie şistul vizibil, minerii de VASILE COCONET
— „Drujba" I — întăreşte apoi în tulpina lemnului. După şi zi, dind peste plan sute de*
două minute copacul se prăvă­ metri cubi material lemnos de{ artificier
maistrul, vâzind nedumerirea leşte cu un vuiet surd, exact in sorturi superioare.
Colectivişti harnici Tînăra muncitoa­ direcţia calculată dinainte. Din
re Elisabeta Mihăl- noastră. Acuşi o să-l cunoaşteţi patru în patru metri, colosul e In întrecerea socialistă, bri-\
Gatul Carpeni, raionul ţan prin conştiin­ secţionat in buşteni. Cinci tăie­ găzile lui Nicolae Roba de ¦la''
Sebeş, numără doar 21 de fa­ ciozitatea cu care — continuă el, câlăuzindu-ne turi, cinci minute. Valea de Peşti, a lui Todea\
milii. Toate familiile salului lucrează îşi depăşeşte zil­
suit înscrise in gospodăria nic sarcinile de plan cu 19 prin verdele întunecat al pădu­ — Aţi făcut cunoştinţă cu loan II din parchelul Valea'
agricolă colectivă. la sută. „Drujba" — ne spune¦însoţito­
rii peşte care cernea, o ploaie rul, după ce muncitorul Lazăr Mării şi cea a lui Costea Va-'
Deşi puţini la număr, co-, IN CLIŞEU: Tov. Elisa­ sile, s-au angajat să obţină un
lectiviştii din .Carpeni dau beta Mihălţan de la fabri­ rece- şi măruntă. Şerban trecu cu. fierăstrăul
dovadă de multă hărnicie. Ei ca „Sebeşul" din Sebeş, mecanic la un alt copac: randament mediu de 1 m.c. ma­
au terminat cele două prăşi­ lucrînd la maşina de în­ Printre !agi desluşim doi oa­
te la culturile de primăvară, cheiat ciorapi. Această minunată unealtă terial lemnos de om şi zi.(
au recoltat trifoiul pe o su­ menii O echipă. Ionel Grecu şi mecanică taie, unul după altul,
prafaţă de 16 ha. „Drujba", fierăstrăul mecanic,\
loan Cojocaru. In parcela lor, intr-un timp uimitor de scurt
In frunte cu preşedintele va fi principalul mijloc ce va*
gospodăriei, tovarăşul Cornel 1. puzderie de copaci doboriţi. In copacii pe care apoi îl imbucă-
Maties, colectiviştii loan Ma-. contribui din plin la respecta
tieş, Melenie Moga, Saveta I
rea angajamentului luat de cele{
Săliştean, Susana Dămian şi :

alţii s-au dovedit cei mai har­ Se îm bunăfăfeşte iluminatul public

nici ia lucrările agricole din Zilele 'trecute -in oraşul Brad I Pînă în prezent s-au săpat tâţeşte, scutind de eforturi trei brigăzi.
au început lucrările de repara­ gropile şi a Început plantarea grele pe muncitorii forestieri. TITUS CORNEA<
perioada actuală.
ţie capitală la-reţeaua electrică.i icelor .78 .stilpi, in mare parte loagărul, vechea unealtă de corespondent
Dezvoltînd sectorul zooteh­ Astfel, .circa 4 km.' de reţea de :din beton. Odată cu terminarea
Sectoare fruntaşe
nic, gospodăria agricolă co­ pe străzile Avram lăncii, Horia, .acestor lucrări, iluminatul pu-

lectivă din Carpeni a cumpă­ Moţilor şi altele var îi pusă la blic din oraş se va îmbunătăţi
tensiunea de 2'20 volţi. ' 1 ' - iconsiderabil.
rat pînă acum 10 vaci cu-lap-'
Noi locatari în cvartalul „23 August“ Aplicind o serie de măsuri în ce priveşte valorificarea su­ mw ym>&î. a*
te şi 4 viţele. Producţia zil­ tehnice şi organizatorice, creînd perioară a masei lemnoase.
din Deva front larg luptei pentru calitate,
nică pe cap de vacă furajată sporind indicele ‘de utilizare a Aşa de pildă, procentul de re­
este de 9 kg. De cîteva zile şantierul" de con-' apartamente au fost date în folo­ agregatelor de la 56 la 62 la' fuz la masa lemnoasă a scăzut Muncitorii de pe şantierul experimental nr. 2 din Capitală,
strucţie al noilor blocuri de locuinţe sinţa oamenilor muncii din oraş.. sută şi ridicînd continuu nivelul în acest an faţă de anul trecut
T&AIAN TOMUŢA din Viitorul centru al oraşului Deva profesional al muncitorilor prin execută zilnic 5 apartamente.
corespondent a cunoscut un eveniment deosebit. Peste cîteva zile un nou lot de cursuri de calificare, colectivul cu 50 la sută. Aspect de pe şantier FO TO P. DUM1TRESCU
Aici s-au mutat primii locatari. Pri­ 96 de apartamente din acelaşi cvar­ întreprinderii forestiere din Printre sectoarele fruntaşe în (Agerpres)
mele trei blocuri cu un total de 80 tal vor fi date în folosinţă. Orăştie a obţinut in semestrul I
al acestui an rezultate frumoase ce priveşte calitatea producţiei

se numără sectoarele ţOţăştie şi

Grădişte.