Page 26 - 1961-07

DRUMUÉ SOCIALISMULUI Nr. 2032

REVEDERE întrecerea mecanizatorilor Din activiM ea

„Elevul“ de serviciu s-a în­ In curtea Şcolii medii teh­ ginerul Ştefan Cornea, a venit Gheorghe Zidu, Ioan Pirîianu piepteni uriaşi printre spicele de la V, M. C. Zlatna
dreptat spre clopoţel şi a su­ nice siderurgice din Hunedoa­ tîrziu, direct din uzină. S-a a- şi Augustin Drăghifă sînt me­ aurii ce poartă bob greu, sănă­
nat. In curtea pustie a şcolii ra — şcoală nou înfiinţată — nalizat calitatea oţelului şi la­ canizatori la G.A.S. din Apol- tos. Odată „pieptănate“, spicele Fruntaşi în î n t r e c e r e a socialistă pe profesii
cufundate in monotonia vacan­ s-au adunat viitori elevi. Ve­ minatelor. A început să vorbea­ dul de Sus. Primii doi lucrează sînt aşezate pe masa transpor­
ţei, clinchetul melodios al bron­ niţi din uzină, după ucenicie, scă, la cererea generală, des­ ca tractorişti in gospodărie de toare pentru ca după citeva cli­ Anul trecut, prin luna iulie, co­ nii trecuţi şcoala profesională. Prin­
zului modelat, cirema nerăbdă­ de la alte şcoli, puteai citi pe pre lupta oţelarilor şi lamina- circa 5 ani. Al treilea insă nu­ pe puzderie de boabe să se re­ mitetul U.T.M. de la U.M.C. Zlat­ tre fruntaşi se numără şi alţi tineri
tor, precipitat: „La cladă, la feţele lor setea de învăţătură. mai anul acesta a trecut „di­ verse în sacii -aşezaţi anume na a lansat chemarea către toate veniţi de la alte şcoli, sau care
clasă!“. Şcolarii, docili, şi-au Au urmat 3 ani de muncă cu organizaţiile de bază U.T.M. din u- s-au calificat în uzină. Printre a-
stins ţigările şi au intrai in cartea în oraşul ce se ridica ca torilor .pentru ridicarea calită­ rect în producţie“. Pînă acum pentru a le culege. Iar după ce zină pentru ca fiecare tînăr să se ceştia sînt tinerii Ioan M agda —«
clasă. Era aceeaşi ca in urmă şi ei la o viaţă nouă. Catalo- încadreze în întrecerea socialistă cel mai bun mecanic, Ioan Tuţ —
ţii producţiei. A avut ce po­ fusese rutierist. Se ocupa mai au fost umpluţi „virf“, platfor­ pe profesii. un bun metalurgist, Dumitru Jurj
cu 10 ani. Altele erau doar gul cu coperta decolorată vor- — iscusit operator la centrifugă şi
vesti l mult cu transportul în interio­ mele transportoare de saci abia La chemare au răspuns toţi ti­ alţii.
băncile, tabla, catedra. Cu uşu- beşte şi astăzi la fel de eloc- rul, ori în afara unităţii. de rezistă pînă la locul unde nerii, angajîndu-se să dea produ­
...Catalogul s-a închis după autocamioanele aşteaptă gata se peste plan şi de bună calitate, Tinerii fruntaşi în întrecerea so­
rinţă, parcă ar fi venit după o vent ca şi atunci. Toţi elevii ultima filă. Profesorul dirigin­ Odată începută campania de să Încarce şi să expedieze noua să realizeze economii cît mai în­ cialistă pe profesii cresc, la rindul
te şi-a început lecţia vădit emo­ recoltare şi treieriş din vara a- semnate. lor, şi alţi fruntaşi în producţie, Iar
ţionat. A învăluit intr-o privi­ ceasta, toţi trei au luat în pri­ recoltă. alţii au devenit responsabili ai bri­
Rezultatele muncii au fost ur­ găzilor de producţie, cum sînt to­
scurtă vacanţă, şi-au ghicit lo­ primei promoţii de la şcoala re caldă, prietenească, foştii mire cîte un tractor şi o comj- In primele două zile de între­ m ărite zi de zi. Printre fruntaşi se varăşii Ioan Magda şi Dumitru
num ără Traian Micu — cel mai Jurj, care s-au angajat să munceas­
curile. Mai greu a fost pe urmă. de tehnicieni siderurgişti au elevi, alături de care, astăzi, bină şi au fost repartizaţi să cere, in fişa Iui Gheorghe Zidu bun operator chimist, Pavel Moldo- că tot mai bine şi să dea lucrări
van — cel mai bun laborant, Iosif de bună calitate şi la un preţ ?6
Băncile s-au dovedit prea mici promovat şi mulţi dintre ei cu participă l a .construirea Hune­ lucreze la recoltatul orzului pe s-a trecut cifra 62.784 kg., iri Negrini — cel m ai bun electrician. cost tot mai redus.
doarei socialiste. Timid parcă, cele 204 ha., ale gospodăriei de cea a Iui Ion Pirîianu 61.322 kg. Toţi aceşti tineri au absolvit în a-
şi prea incomode pentru şcola­ rezultate excepţionale. Gheor- ca un elev în faţa unui nemăr­ la secţia Miercurea. iar în cea a Iui Augustin Dră-
ginit auditoriu, a început să ghiţă 52.706 kg. orz recoltat.
rii de acum 10 ani, ajunşi as­ ghe Vasiu, Valentin Râileanu, vorbească. Despre ce 7 Despre Toţi trei sint comunişti şi toţi
chimie ? Ce le-ar fi putut spune vor să ocupe un loc de frunte Cel care a dat „tonul“ bătă­
tăzi în plină maturitate. Ştefan Cornea, Petre Vodă şi unor ingineri ca şi el ? Şi to­ in campania agricolă de vară. liei pentru a termina în cel mai
tuşi a vorbit. Despre prezentul scurt timp recoltarea orzului,
Cind uşa s-a deschis, în cla­ alţii s-au îndreptat spre facul­ şi viitorul chimiei noastre ro- — Vă chem la întrecere a s-a clasat în fruntea celorlalţi.
să s-a aşternut liniştea. Diri­ tăţi. Simion Armas şi Iuliu mîneşti ce se dezvoltă intr-un spus Gheorghe Zidu, cu o zi La -aceasta-# contribuit mai ales
gintele clasei şi-a făcut apari­ Hanke s-au dus în uzină. ritm rapid. Despre cibernetică faptul că el foloseşte la maxi­
şi zborul in Cosmos. Despre de- înainte de a intra cu. combina mum fiecare oră bună de mun­
ţia. Purta sub braţ un ctitalog Fiecare din cei prezenţi, la săvîrşirea construcţiei socialis­ în recolta de orz. Cine va recol­ ca, iar înainte de a termina lu­
mului in patria noastră, la care crul verifică, atît {factorul, cit
de un albastru nedefinit, deco­ revederea după W ani de la ab­ et, „şcolarii“ din băncile prea ta mai mult şi va tace numai şi combina pentru a nu-i face B rig a d a a d evenit fruntaşa
surprize in timpul lucrului.
lorat de şederea îndelungată în solvirea şcolii, are ceva de po­ mici şi incomode, participă ală­ lucrări de calitate, acela să fie Deocamdată în frunte-i Gheor- Un num ăr de 14 operatori chi- rale. Responsabilul brigăzii tov.
•primul. Vş prindeţi ? ghe Zidu. miştii din cadrul U.M.C. Zlatna, con­
arhivă. Pe etichetă se putea vestit. Despre drumul parcurs turi de întregul popor sub con­ stituie o brigadă de producţie. Toţi Vaier Florea, împreună co
— De acord- — au răspuns Cine ştie dacă pînă la sljrşit tinerii din brigadă dau dovadă de
desluşi cerneala aşternută caii- în facultate apoi în uzină, des ducerea aceluia care i-a ridicai nu va fi pe primul loc Pirîianu m ultă dragoste pentru meseria a-
la rangul de oameni noi — ceilalţi doi. , leasă.
grafic: „Şcoala medie tehnică pre familie şi prieteni, partidul. Ihtrecerea a pornit. Fiecare Gheorghe Puşcău, secretarul or­
De la constituirea ei brigadă o-
siderurgică Hunedoara. Clasa Inginerul Valentin Răileanu, L. MAGUREANU tractorist se !străduieşte să fo­ peratorilor chimişti a depăşit în­ ganizaţiei de bază U.T.M. al sec-
totdeauna planul de producţie lu­
IV-a 1950-1951“. după terminarea facultăţii s-a losească ‘ la maximum timpul nar în medie cu 45 la sută. ţiei, se pregătesc pentru examenul

A început ora de clasă. Intîi reîntors la Hunedoara. A regă- bun de seceriş. $0boţii celor trei Brigada tineretului primeşte un de admitere în îacultate.
combine se înfig asemenea unor ajutor preţios din partea tinerilor
apelul, apoi lecţia. Nou şi nea- sit-o in plină înflorire. La fa- ingineri Ştefan Puşcaşu şi Aurel îndrum aţi de biroul organizaţiei
Guşat, care deseori sînt văzuţi în de bază U.T.M., tinerii acestei bri­
bişnuit era doar felul în care brica de aglomerare unde lu- mijlocul operatorilor chimişti, aju- găzi organizează cu regularitate
tîndu-i să înlăture unele deficienţe consfătuiri pe teme de producţie,
dvea să se desfăşoare ora. La crează ca tehnolog, tinărul in- ce se ivesc pe parcurs în procesul urm ăresc planul de lucru ai fie­
de producţie. cărui membru.
apelul profesorului, fiecare fost giner a fost primit cu drag de
Unul din 4obiectivele importante
şcolar se ridica şi după obişnu- colectivul muncitorilor. A mun- ce stau în faţa brigăzii este reali­
zarea de economii ia materii pri­
Hui „prezent“ începea să po­ cit şi munceşte alături de acesf ori Drăghiţă. Rămine de văzut. me şi auxiliare, la energie elec­
vestească. Şi cîte nu sînt de trică şi la prelungirea duratei de Fruntaşii brigăzii sînt pînă a-
povestit du/râ 10 ani... colectiv. A fost primit în rtn- tljwnii funcţionare a instalaţiilor. La acest cum Traian Micu, care a obţinut di­
durile partidului. capitol, brigada a economisit 56.000 ploma de onoare în întrecerea so­
* In momentul de faţă însă fieca­ lei. cialistă pe profesii pentru titlul d«
Şi Petre Vodă, după termi­ cel mai bun operator chimist, şi ti­
Era în toamna lui 1948. în­ C ercuri de ciMf în G . A . C . re se străduieşte să realizeze o Aproape toţi membrii brigăzii sînt nerii Vaier Florea, Hendrea Aurel,
cepea primul an şcolar, intr-o narea facultăţii, s-a întors tot viteză cit mai mare de lucru. Şi încadraţi în diferite cursuri şi şcoli Petru Hora, Traian Cornea şi alţii,
m enite a le ridica nivelul de cu­ care răspund cu m ult drag Ia toate
şcoală nouă, reorganizată de la Hunedoar* El a devenit in­ Biblioteca comunală din eel de-a'l frdifpa la ferma de ani­ aceasta nu numai pentru faptul noştinţe. De pildă tînărul Aurel
male?. că sînt în ihtrecere' pentru re­ Hendrea, care a term inat recent
partid pe baze noi, socialiste, giner mecanie, îşi aduce apor­ Miercurea desfăşoară o activita­ In prima sâptămînă de acti­ coltarea la timp a ‘Orzului,, dar 7 clase elementare, se va înscrie
griul şi arăturile de vară fac Ia toamnă la cursurile serale ale
începea primul an de şcoală in tul la ridicarea marilor agrez te bogată. Recent, prin grija vitate agitatorii din colectivul . parte tot din complexul lucrări­ şcolii medii, iar tinerii Nlcolae
lor din campania de vară, şi fie­ Domnaru, Iacob Morar, Gheorghe
care copiii de muncitori şi ţă­ gate siderurgice ale Hunedoa­ acesteia, au -fost înfiinţate trei bibliotecii au citit colectiviştilor care vrea să ocupe un loc frun­ Mazilu, sînt elevi ai şcolii medii se- acţiunile întreprinse de brigadă.
taş pe gospodărie la toate acţi­ In cinstea zilei de 23 August,
rani aveau să păşească pe un rei. După batereia a IV-a de cercuri de citit în cadrul gospo­ Raportul prezentat de tovarăşul unile ce se desfăşoară.
drum nou, să devină noii inte­ cocs, a trecut la montarea fur­ brigada de producţie a operatorilor
dăriei colective. Unul din ele Gheorghe Gheorghiu-Dej la ple­
lectuali ai societăţii, intelectu­ nalului nr. '/. funcţionează la grădina de le- ¦ nara C.C. al P.M.R., iar în alte chimişti şi-a mărit angajam entul
iniţial.
alii legaţi de popor. La revederea de 10 ani, in- Zile s-a citit despre nL-îV;
iz, formarea precipitaţiilor, în­
gume şi zarzavaturi, unul la Iată motivele pentru care briga­

L u crări de reparaţii brigăzile de la cultura mare, iar grijirea grădinilor. A. DAVID da celor 14 tineri a fost declarată

brigadă de producţie fruntaşă pe u--

Prin grija întreprinderii de crează intens la zugrav,rea şco­ zină şi pentru care Ia propunerea'
gospodărire orăşenească Brad, lii elementare din Crişcior, la o
au început de curînd lucrările grădiniţă şi un cămin de zi din comitetului U.T.M. al uzinei, bri­
de reparaţii la un număr însem­ oraşul Brad etc. iJrin această
nat de şcoli, grădiniţe şi cămi­ gada a primit diploma de onoare
ne de zi din raion. Astfel s-au acţiune se urmăreşte ca odată cu
ren arat şi zugrăvit localul şco­ în cadrul întrecerii socialiste pe pro­
lii elementare din Vaţa şi al şco­ inceoerca noului an şrn ar, co­ fesii.
lii de pe strada Malinovski din pii oamenilor muncii din raion
oraşul Brad. In prezent se lu­ In producţie şi în acţiunile
să aibă asigurate condiţii cit
Life
mai bune de învăţătură.

culturale

In atenţia, absolve* Utemista Maria Barbu, lucrea­ In cadrul comisiei culturale,
ză in cooperaţia meşteşugăreas­ din care face parte şi tov. Bar­
ş€ © iil« M 8 m e d i i ' că din Alba lulia numai de 2 bu, ea se interesează în perma­
ani. Ea este insă bine cunoscu­ nenţă de formele noi în muncă
Plenara Comitetului Central veterinară, mecanizarea agricul­ Se înalţă încă tă mai ales pentru faptul că cu cartea, pentru ca roadele
1 P.M.R. din 30 iunie — 1 iu­ turii şi îmbunătăţiri funciare. un bloc cu 24 de lună de lună depăşeşte planul muncii să devină tot mai boga­
te a.c., a stabilit ca într-un apartamente in de producţie. In luna iunie, de te. Cărţile din cadrul bibliotecii
!mp cit mai scurt să se asigu- înscrierile pentru concursul de oraşul Deva. 'pildă, Maria Barbu a depăşit sint deseori schimbate, activea­
t necesarul de specialişti în a- bursă acordate de sfaturile planul cu 15 la sută. In acelaşi ză aici un cerc de lectură, se
ricultură, cadre capabile să a- populare se fac prin comisia timp, lucrările efectuate de ea
lice cele mai avansate metode din cadrul Sfatului popular re­ sint de calitate superioară. ţin recenzii, dintre care unele
ehnice în vederea sporirii pro- gional, pînă la 30 iulie a.c. sînt prezentate chiar de Marfa
Maria Barbu nu este numai Barbu.
ucţiei vegetale şi animaîe. Candidaţii care doresc să se fruntaşă in producţie, ci şi in
înscrie la concursul general (ne­ munca cultural-artistică. Este La concursul „Cine ştie, ciş-
in vederea îndeplinirii acestei bursier) îşi vor întocmi dosarul una dintre componentele frunta­ tigă“, care a avut loc in acest
conform indicaţiunilor Ministe­ şe ale echipei de teatru a coo­ an în cadrul cooperativelor meş­
arcini este recomandabil ca îiii peratorilor din localitate. Acea­ teşugăreşti, Maria Barbu a do<
rului Agriculturii şi-l vor depune stă echipă a dat mai multe spec­ vedit că posedă cunoştinţe des­
olectiviştilor, muncitorilor din la secţiile agricole raionale pînă
cel tîrziu la data de 30 august
ospodăriile agricole de stat şi

..ALT., absolvenţi ai şcolilor me­ a.c. tacole in oraş, în localităţile tul de bogate, tapf pentru care
iii, să se înscrie pentru învă- Orice inlormaţiuni cu privi­ apropiate, a participat la con­ a obţinut premiul 1 la concurs,
ămîntitl superior agricol în spe- cursuri, fiind clasată pe locul I di-nd cele mai frumoase răspun­
ialităţile : agricultură generală, re la condiţiile de admitere la pe regiune. Maria Barbu a in­ suri.
concurs se pot primi de Ia sec­ terpretat unul din rolurile prin­
ţiile agricole ale sfaturilor popu­ Nu are deoit 20 de ani, dar

orticuttură, zootehnie, medicină lare raionale. cipale ale piesei. este respectată în secţie, iar

Secţia de croitorie pentru fe­ munca ei este mult apreciată.

Directivele ceiui de-al IIMea Cadre temeinic pregătite vernului au fost create studenţi­ mei nr. 2 a cooperativei „Mure­ Pentru meritele ei în produc­
Congres al P.M.R. pun in faţa pentru agricultură lor condiţii deosebite de studiu şul“ din Alba lulia este frun­ ţie şi In activitatea culturală, fo<
muncitorilor din agricultură şi de trai. Majoritatea studenţi- taşă în deservirea populaţiei. tografia tovarăşei Maria Barbu
sarcini importante in vederea . lor noştri sînt bursieri. In anul Această secţie este fruntaşă şl este expusă la panoul de onoare
sporirii producţiei agrozooteh­ trecut, spre exemplu, 65 la sută In munca cu cartea. Există aici
nice. O condiţie esenţială pen­ o bibliotecă mobilă a cărei res­ al cooperativelor meşteşugăreşti
tru dezvoltarea agriculturii so­ din numărul studenţilor noştri ponsabilă este tovarăşa Maria din Alba lulia.
au primit burse de stat, burse
Barbu. MARIA BOLDURA

cialiste şi obţinerea unei pro­ creştere substanţială a produc­ Prof. EMIL NEGRUŢIU este in aşa tel organizat, incit de la staturile populare şi de la Zenaida Pally şi Lia Recenzii
ducţii din an în an tot mai bo­ ţiei agricole. Astfel, pînă la după pregătirea generală din întreprinderile agricole socia­
gată este asigurarea acesteia cu sfirşitul perioadei 1960-1965, rectorul Institutului agronomic primele patru semestre să per­ liste. Hubic la Hunedoara Colectivul bibliotecii centra­
specialişti capabili să aplice in producţia globală agricolă va mită specializarea la alegere in le regionale —- Deva, a ţinut
practică cuceririle ştiinţei şi ex­ spori cu 70-80 la sută faţă de „Dr. Petru Groza“ Giuj una din cele două secţii (secţia Locuind In cămine noi, con­ Joi 6 iulie 1961, un mare în faţa salariaţilor Sfatului
perienţa fruntaşilor. Inginerii şi cea a anului 1959. Pe această de agricultură şi secţia de zoo­ fortabile, studenţii Institutului număr de oameni ai muncii popular regional şi ai Spita­
tehnicienii agronomi şi zoove- cale, se va asigura un belşug de populară. Laboratoarele, catedre­ tehnie). In cadrul invăţămintu- agronomic din Cluj, au totoda­ din oraşul Hunedoara a au­ lului unificat din Deva, recen­
terinan — sc arată în Raportul produse agro-alimentare, nece­ lor celor două secţii — secţia lui, studenţii frecventează cursu­ tă la dispoziţie o bibliotecă bo­ diat un concert la care şi-au zia volumului „Primăvara pe
prezentat de tov. Gheorghe sar ridicării continue a nivelu­ de agricultură şi secţia de zoo­ rile şi seminariile, execută lu­ gat înzestrată şl numeroase săli dat concursul Zenaida Pally, Ttrnave“ de Lucia Demetrius
Gheorghiu-Dej la recenta plena­ lui de trai al populaţiei. tehnie — au fost din ce in ce crări practice pe teren sau in de lectură. Asistenţa medicală artistă emerită a R.P.R., lau­ şi referatul „Topîrceanu —
ră a C.C. al P.M.R., sînt da­ mai bine înzestrate. laborator, întocmesc proiecte la este gratuită, iar studenţii care reată a Premiului de Stat, şi omul şi opera“.
tori să îndrume cu dragoste şi La îndeplinirea acestor sar­ unele discipline de specialitate. s-au evidenţiat în muncă sînt tri­ Lia Hubic, artistă emerită a
pricepere unităţile agricole so­ cini măreţe absolvenţii institu­ Aparatura de laborator, utila­ La cristalizarea mai temeinică a mişi în timpul vacanţei în ta ­ R.P.R., prim-solistă a operei Ambele acţiuni au fost ur­
cialiste. Pentru ca la încheierea tului agronomic îşi aduc contri­ jul, animalele de înaltă produc­ cunoştinţelor ei primesc un aju­ bere de odihnă, In staţiuni bal- din Cluj. mărite cu viu interes de că­
procesului de colectivizare a buţia muncind cu tragere de tivitate, gospodăria didactico-ex- tor substanţial din parte# cadre­ neo-climaterice. In timpul liber tre participanţi.
agriculturii fiecare gospodărie inimă in gospodării agricole de perimentală Mănăştur, dau po­ lor didactice prin orele de con­ studenţii agronomi au posibili­ Programul a cuprins arii
colectivă să aibă cel puţin un stat, gospodării colective, staţi­ sibilitatea studenţilor să îmbine sultaţii. Practica premergătoare tatea de a desfăşura o bogată din operele „Traviata“, „Cio- Seminar
inginer agronom, institutele uni de maşini şi tractoare, insti­ armonios cunoştinţele teoretice care are loc in primul an de stu-1 activitate culturală şi sportivă. Cio-San“, „Carmen", „Mig­
agronomice au datoria de frun­ tute de cercetări etc. cu practica. In curînd va începe dii şi practica de producţie din non" şi altele. Sub conduce­ cu a c tiv ul cu ltural
te de a pregăti cadre calificate. construirea unei noi clădiri me­ anii următori este organizată Institutul agronomic „Dr. Pe rea dirijorului 1. Ungureanu,
Tinerilor ingineri agronomi, nite să contribuie Ia lărgirea pe grupe de studenţi şi se exe­ tru Groza“ din Gluj, care are o orchestra simfonică a clubu­ Duminică 9 iulie a.c. in co­
In formarea de cadre califi­ în funcţie de profilul de pregăti­ spaţiului didactic, la îmbunătă­ cută In unităţile agricole socia­ frumoasă tradiţie ştiinţifică şi muna Hăşdău, oraşul Hune­
cate pentru agricultura noastră re, li se asigură condiţii optime ţirea continuă a procesului de liste, iar in ultimul an practica de pregătire a cadrelor necşsare lui „Siderurgistul“ a inter­ doara, se va ţine seminarul
socialistă un rol important îi re­ de lucru. La locul de producţie invăţămînt. se face în mod individual, în pe< agriculturii ii aşteaptă cu porţi­ pretat simfonia în Sol major cu activul cultural.
vine şi Institutului agronomic ei sint intimpinaţi cu deosebită rioada dinaintea examenului de le deschise pe noii studenţi.
din Cluj. dragoste şi încredere de munci­ Documentele Congresului al stat. — „Sibiana" de Haydn şi Vor participa toţi directorii
torii din unităţile agricole socia­ IlI-lea al P.M.R. cit şi recenta Avem nevoie de tineri bine „Ciobănaşul“ de P. Constan- de cămine culturale şi biblio­
In anii şesenalului şi ai pro­ liste, de stat sau de colectivişti, plenară a C.C. a lt P.M.R. trasea­ In scopul de a-i deprinde cu pregătiţi, dornici de a-şî consa­ tlnescu. tecarii salariaţi. In cadrul se­
gramului economic de perspec­ pentru ca împreună să utilizeze ză sarcini importante cadrelor cercetarea independentă şi pen-* cra avi’nful, energia şi aptitudi­ minarului se vor discuta sar­
tivă, prin munca creatoare a în­ mijloacele moderne ce le oferă tehnice din agricultură în dome­ tru a le. dezvolta interesul pen­ 'Astăzi, concertul va fi pre­ cinile muncii culturale iti
tregului popor se va asigura un ştiinţa agronomică (mecaniza­ niul sporirii producţiei şi pro­ tru munca creatoare, studenţii nile lor muncii măreţe de dez­ campania agricolă de vară,
rea, chimizarea, irigările, dese­ ductivităţii muncii în agricultu­ noştri pot activa In diferitele zentat pentru fruntaşii în pro­
snare avint tuturor ramurilor cările ş.a.). Cadrele de ingineri ră, al mecanizării complexe ă cercuri ştiinţifice, elaborind &• voltare a agricultiirii socialiste. ducţie.
agronomi sînt chemate să ajute desea lucrări, remarcabile, bucu-
economiei naţionale şi în primul muncii şi organizării producţiei, In special, pentru tinerii absol­
la sporirea producţiei agricole. a aplicării ştiinţei şi practicii rîndu-se în această direcţie de
rînd industriei socialiste. In a- înaintate. venţi din mediul rural, studiul
Institutul agronomic din Cluj tot sprijinul corpului didactic
gricultură se va încheia procesul Pentru a răspunde cu succes ştiinţelor agricole înseamnă po­
a cunoscut o mare dezvoltare în Prin gri}a partidului şi gu­
de colectivizare, ceea ce va per­ acestor sarcini, procesul cfe în- sibilitatea dezvoltării nelimitate
anii regimului de democraţie văţămint din institutul nostru
mite o şi mai puternică dezvol­ a talentului şi aptitudinilor lor

tare a forţelor de producţie şi o ca factori activi în progresul

agriculturii noastre .socialiste.