Page 27 - 1961-07

N r. 2032
C[)t la mbimLaeiia. o&hmtav-â
Cu pianul lunar
depăşit
Avîntaţi în „ întrecerea socia­
listă pe profesii, şi în luna iu­
nie minerii din Ghelar au de­
păşit sarcinile de plan. Brigă­
zile de mineri de la mina vest
au extras peste sarcinile de plan
928 tone minereu, cele de la Va-
'dul Dobrii 360 tone, iar cele din
raionul I — 389 tone. In acelaşi
timp, conţinutul de metal ă
crescut pe întreaga întreprinde­
re cu 1.279 tone peste prevede­
rile planului.
In fruntea întrecerii socialiste
se află brigăzile conduse de Ioan
Şoit, Vasile Onciu, Nistor Dodu,
Ioan Adam şi altele.
MARIA ALIC
îndrumător de producţie ţionări tehnice. Dintre acestea,
Economii de materiale
Unul din obiectivele principa­
le ale întrecerii socialiste este şi
lupta pentru economisirea mate­
rialelor. La I. M. Ghelar, în
fruntea acestei acţiuni se află
brigăzile de producţie ale tine­
retului. Folosindu-se metoda de
rambleiere în vatră, în cursul
semestrului I, s-au economisit
913 mx. lemn de mină. La acest
rezultat s-a ajuns prin folosirea
la înaintări a cadrelor de lemn
de pe vatră după evacuarea lo­
cului de muncă. In acelaşi timp,
au fost realizate şi importante
economii de exploziv, valoarea
cărora se ridică la 11.336 lei.
Pe întreaga întreprindere, eco­
nomiile realizate la materiale se
titrează la 102.636 lei.
In fruntea întrecerii pentru
realizarea de cît mai multe eco­
nomii de materiale se află bri­
găzile de tineret conduse de Ni-
colae Cazacii, Victor Jalbă, Ioan
Şoit de la corpul nou, Ioan
Poporul sovietic luptă cu abnegaţie
pentru îndeplinirea înainte de termen
a septenalului. Un aport substanţial
la rezolvarea acestei sarcini nobile îl
aduc energeticienii şi constructorii de
centrale electrice. In cursul septena-
lutui se prevede darea în exploatare
a unor noi capacităţi energetice cu o
putere de 58-60 milioane kW, ceea ce
reprezintă mai mult decit s-a dat în
exploatare în ultimii 40 de ani. Ca
urmare, în 1965 puterea instalată a
centralelor electrice din U.R.S.S. se va
ridica la U0-U2 milioane kW, iar pro­
ducţia de energie electrică va fi de
500-520 miliarde kWh, adică va depăşi
de peste două ori nivelul anului 1958.
In primii doi ani ai septenalului,
planul producţiei de energie electrică a
a fost depăşit. Anul trecut s-au produs
292 miliarde kWh, — cu 24 la sută mai
mult decit în 1958 — iar anul acesta
se vor produce peste 327 miliarde kWh.
Constructorii de centrale electrice
traduc in viaţă indicaţiile Congresului
a! XXI-Iea al P.C.U.S. cu privire la
construirea cu precădere a centralelor
termoelectrice. Ei luptă cu perseveren­
ţă pentru construirea unor giganţi ener­
getici, folosind cu curaj metode a-
vansate de construcţie. Pe scară tot
mai largă sînt folosite elementele pre­
fabricate din beton armat, ceea ce a
permis ca într-o perioadă scflrtă de
timp să fie puse ;n funcţiune ase­
menea mari centrale electrice raionale
de stai cum sînt cele de la Simferopol
şi din regiunea Balticii, de Ia Starobe-
şovo, Dobrotvor, Tom-Usin, Emisvka.
In primul trimestru al anului 1961 a
dai curent primul agregat al centralei
electrice raionale de stat de Ia Naza-
rovo.
fu sel de-ai treilea an nJ septena-
din Qk
Ciungu şi echipa lui Ioan Na-
rită de la mina Mihail.
NICOLAE FLOREA
secretarul comitetului U.T.M. aplicarea celor 15 inovaţii, sînt
feste 1.100.000 lei
ecenemii antecalculate
Mişcarea de inovaţii şi raţio­
nalizări a luat o mare amploare
în acest an la I. M. Ghelar. Ca
urmare a preocupărilor munci­
torilor. inginerilor şi tehnicieni­
lor, se îmbunătăţesc procedeele
tehnice care, implicit, duc la o
mai mare rentabilitate a între­
prinderii.
In cursul semestrului I, la ca­
binetul tehnic al I. M. Ghelar
s-au înregistrat 34 propuneri de
inovaţii, raţionalizări şi perfec­
Î5 propuneri acceptate au şi
fost aplicate în procesul de pro­
ducţie.
Un colectiv format din sudo­
rul Nicolae Lăscuţoi, lăcătuşii
Traian Lucaci şi Anton Lupu, a
propus modificarea maşinilor
pneumatice de încărcat tip „U-
nio“, pentru a încărca materia­
le în vagonete tip „Ghelar“. Mo­
dificarea, care constă în schim­
barea trenului de roţi şi rea­
daptarea cupei la încărcare, se
aplică în producţie încă din lu­
na aprilie a.c. S-a mărit astfel
viteza de înaintare în galerii
prin scurtarea, timpului ,1a în­
cărcări.
Ioan Furdui şi Ioan Dogaru,
elevi ai Şcolii de maiştri din
Ghelar, au făcut o modificare a
sistemului de manevrare a vago-
netelor în staţia de funicular,
schimbînd şina de rulare a va-
gonetelor din plan orizontal în
plan înclinat. In acest fel a fost
eliminată munca manuală a ma-
rievranţilor. Prin aplicarea a-
cestei inovaţii se realizează a-
r.ual o economie de circa 50.000
lei.
Şi la atelierj.il de reparaţii al
întreprinderii există preocupare
din partea muncitorilor pentru
îmbunătăţirea perfecţionărilor
tehnice. Maistrul Lăscuţ Motoc
şi lăcătuşul lancu Toma, spre
Umplând luliu
Giifo conduce o e-
chipă de tineret în
cadrul secţiei mobi­
lă a I.I.L. .,1 Mai"
din Deva. Depăşin-
du-şi planul cu 30-
35 la sută şi dind
lucra de bună cali­
tate, această echipă
este fruntaşă în ca­
drul întreprinderii.
IN CLIŞEU : tov.
luliu Ciifo la locul
de muncă.
Capacităţile energetice
ale septenalului
lului, gospodăria electro-energetică a
U.R.S.S. va tace un nou pas înainte
pe calea progresului tehnic. Au şi fost
construite turbine cu o putere de cîte
300.000 kW, cum nu există altele în
Europa. Ele vor fi instalate in bloc
cu cazane cu o capacitate de cîte
950 tone abur pe oră, debitat sub o
presiune de 240 atmostere. Proiectan­
ţii sovietici lucrează Ia realizarea unor
turbine cu aburi cu o putere de 500.000
şi 800.000 kW.
Succesele obţinute de constructorii
de centrale electrice şi de maşini e-
nergetice permit să se construiască
termocentrale supraputernice, cum nu
există în ţările capitaliste. La hotarul
dintre regiunile Moscova şi Kalinin, pe
malul Volgăi, a început construirea
centralei electrice raionale de stat de
Ia Konakovo. Primul grup generator
al acestei centrale va avea o putere
de 2.800.000 kW. Aici vor fi instalate
agregate de cîte 800.000 kW. Numai a-
ceastă centrală va produce anual 18
miliarde kWh de energie electrică —
de nouă ori mai mult decît produ­
ceau toate centralele electrice din Ru­
sia prerevoluţionarâ. In regiunea Pa-
vlodar (R.S.S. Kazahă) se construieşte
de asemenea o centrală electrică raio­
nală de stat supraputernică — La Er-
mak, care va folosi drept combustibil
cărbunele ieftin furnizat de zăcăminte­
le din EkibastUz. Un gigant energe­
tic similar se Construieşte şi în Ucrai­
na — pe Nipru.
Goncomilent cu construirea de pu-
m v m ft SOCIALISMO LVI
exemplu, au adus modificări la
dispozitivele pentru perîorajul
umed.
Economiile antecalculate, prin
de peste 1.100.000 lei anual.
Ing. P. CONSTANTINESCU
responsabilul cabinetului tehnic
Economii la cheltuielii®
gospodăreşti
Sub îndrumarea organizaţiei
de partid şi cu sprijinul comi­
tetului sindical de secţie, mun­
citorii de la serviciul adminis­
trativ al I.M. Ghelar, au reali­
zat în ultima vreme 4.420 lei
economii. Economiile s-au rea­
lizat prin munca patriotică e-
fectuată la amenajarea parcului
cu ronduri şi flori, la plantatul
a peste 200 pomi ornamentali
şi fructiferi, curăţitul terenului
pentru recoltarea finului de la
funicularele Bunila, Vadrul Do­
brii şi de la I. M. Ghelar, şi
transportul a 20 m.c. pietriş care
s-a aşternut pe aleea din între­
prindere.
In aceste acţiuni şi-au adus
contribuţia tovarăşii Nicolae
Preda, Miron Ardeleanu, Sofia
Motoc, Petru Moldovan, Albert
Carol şi alţii.
CORNEL ALIC
şeful serviciului administrativ doara. Era criticată atitudinea ne­ dică încasa banii fără a da bilete
In Editura tehnică
AU A P A R U T :
„LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE
ŞI CONSOLIDĂRI IN CON­
STRUCŢII"
de S. TOLOGEA
In lucrare se arată necesita­
tea şi modul de executare' la
timp şi în bune condiţii, a di­
feritelor lucrări de întreţinere
şi reparare necesare conservării
fondului de locuinţe existent, in-
sistîndu-se în special asupra
lucrărilor de consolidare, care
constituie un aspect foarte im­
portant al acestor probleme.
Lucrarea se adresează tehni- ,
cienilor şi inginerilor construc­
tori care se ocupă cu întreţine- i
rea, repararea şi consolidarea
clădirilor de locuit.:
„ORGANIZAREA ÎNTREŢINE­
RII ŞI REPARĂRII LOCUIN­
ŢELOR"
de ŞT. RÂDULESCU, J. RĂ-
DUI.ESGU
Lucrarea tratează problema
C întreţinerii fondului de locuinţe,
analizînd-o atît sub aspectul e-
conomicităţii şi rentabilităţii re­
paraţiilor care se execută la
construcţii, cît şi a urmăririi
reducerii preţului de cost.
Lucrarea este completată cu
o culegere de normative şi in­
strucţiuni privind gospodăria lo-
. cativă şi se adresează atît or­
ganelor de specialitate din ca­
drul sfaturilor- populare şi în­
treprinderilor respective, cît şi
maselor de cetăţeni interesaţi în
păstrarea locuinţelor existente,
în bune condiţii.
de V. STEKLOV
ternice termocentrale se continuă con­
struirea pe scară largă de hidrocen­
trale. In decembrie 1960 a intrat în
funcţiune, cu un an înainte de termen,
ultimul agregat al hidrocentralei de
Ia Stalingrad, a cărei putere se ridică
acum la 2.415.000 kW. Ea este în pre­
zent cea mai mare centrală din lu­
me. Hidrocentrala de la Grand-Goolie
— cea mai mare din S.U.A. — cu o
putere instalată de 1.974.000 kW a
trecut acum pe locul al treilea.
6u doi ani înainte de termen a in­
trat în funcţiune cu întreaga sa ca­
pacitate hidrocentrala de la Kremen-
ciug de pe Nipru — prima hidrocen­
trală de tip descoperit. înainte de ter­
men a fost dat de asemenea în ex-
platare primul grup generator al hidro­
centralei de la Buhtarma de pe Irtîş.
Barajul ei de 90 de metri — cel mai
înalt din U.R.S.S. — formează un
imens lac de acumulare, care se în­
tinde pe o distanţă de peste 600 km.
A început construirea unei noi ve­
rigi a cascadei de pe Nipru a hidro­
centralei de la Kiev. Acest nod hidro­
tehnic va dispune dc o instalaţie cu
acumulatoPr de energie hidraulică —
prima de acest fel m U.R.S.S. In
timpul viiturilor, pompe puternice vor
debita apa în bazinul de acumulare
>hiat la o înălţime de apmvimativ 60
de metri şi în felul acesta, in perioa­
dele de vîrf ale consumului de ener­
Randamente sporite
Productivitatea muncii constituie
un indice important în realizarea
planului de producţie, fapt pentru
care muncitorii de la Exploatarea
minieră Uricani îi acordă toată a-
tenţia.
Printr-o bună aprovizionare cu
vagonete goale, cu materiale nece­
sare, precum şi prin introducerea
în unele abataje a perforatoarelor
electrice care au redus simţitor tim­
pul necesar perforării, minerii de la
sectorul I sporesc pe zi ce trece
tot mai mult productivitatea mun­
cii.
Dacă în luna ianuarie randamen­
tul în abataje era cuprins între
3,31 — 5.48 tone pe post, în luna
iunie, randamentul a crescut pînă
la 6,82 tone pe post.
Printre brigăzile care au obţinut
cele mal mari randamente în cursul
primului semestru,5sînt cele condu­
se de Spiridon Timofte şi Nicolae
Ştefan.
NICOLAE BODRESCU
ajutor miner
Sub acest titlu a apărut în zia­ Şi încă un exemplu. In aceeaşi zl
rul nostru nr. 1915 un foileton la pe aceeaşi cursă. De astă dată însă
adresa unui şofer şi a unui taxator în staţia Teliuc. Prezenţi şi şoferul şi
dfe la autobaza I.R.T.A. din Hune­ taxatorul. Cel de-al doilea taxa, a-
principială a personalului care de­ După ce a terminat cu încasatul
servea cursa Hunedoăra-Ghelar, lip­ banilor, la cerinţa unor călători, au
sa de interes pen­
tru buna deservire
a călătorilor. Cri­
tica făcută a fost
primită ca atare
de către organele ’m t i E ş . v A m . o a
I.R.T.A. şi în răs­
punsul dat ziaru­
lui se specifică
PUBLICATEprintre altele că
taxatorului i-a fost’ _________ __
desfăcut contrac­
tul de muncă, iar şoferul a
fost trecut pe un autocamion.
Şi lucrurile s-au oprit aici. Din
cazul relatat atunci conducerea au­
tobazei I.R.T.A. n-a învăţat prea
multe. Ca dovadă, neregulile con­
tinuă şi astăzi. Iată un exemplu.
In dimineaţa zilei de 3 iulie, în
staţie la Hunedoara, autobuzul de
Teliuc era încărcat. Taxatorul vin­
dea bilete. A sosit şi ora 8 şi 45
de minute, cînd autobuzul trebuia
să plece. Totul .era In ordine în
afara de şoLen.Acâ^. lipsea.: Pînă bam pentru ca celor de la Hline'
c„mda a f.ost g<ă5sit au trecut 'vreo * d, oara .le-am m„ai. /pu„s aceas,tă între-
45 de minute. Şi cînd te gîndeşti bafe nn3U gasit-raspunsul cei mal
ca„¦pAină„ I,a T_eliuc o m'a.şi.na„ nu' face potrivit. Poate li-l daţi dvs.
mai mult de 15 minute!
IKK
Inovaţii şi inovatori
De Ia începutul anului la ca­
binetul tehnic al Exploatării mi­
niere din Aninoasa au fost în­
registrate 36 propuneri de ino­
vaţii, dintre care 20 sînt deja
aplicate in procesul de produc­
ţie. . ,
Printre inovaţiile de seamă se
numără şi cea a colectivului
compus din minerii Aurel Cris-
tea, loan Matei şi Pavel Blaj:
„Un nou sistem de pregătire a
abatajelor în stratul trei", care
pusă in aplicare aduce o econo-
gie electrică centrala vă produce cu­
rent suplimentar pe baza apei acu­
mulate.
!n munţii Tadjikistanului a început
construirea hidrocentralei de la Nurek,
cea mai mare din Asia Centrală. Aici,
pe cursul mijlociu al vijeliosului Vahş
se va construi un grandios baraj de
anrocamehte de piatră, înalt de 300
de metri. Hidrocentrala de la Nurek
va asigura irigarea a peste 1.000.000
ha. de pămînturi roditoare.
Se desfăşoară cu succes construcţia
altor puternice hidrocentrale ale sep­
tenalului : de la Votkinsk pe Kama,
de la Dneprodzerjinsk pe Nipru, de
la Saratov pe Volga, de la Mamakan
— pe rîul Mamakan, situat dincolo
de cercul polar, dc la Giriurtovo pe
rîul Sulak şi altele.
Pe malurile puternicului fluviu An­
gara, se construieşte hidrocentrala de
Ia Bratsk, care va avea o putere de
4.500.000 kW, depăşind aproape de
două ori puterea Hidrocentralei „V, I.
Lenin" de pe Volga. Constructorii şi-au
luat angajamentul să dea în exploa­
tare primele agregate ale hidrocentra­
lei de Ia Bratsk în preajma deschide­
rii Congresului al XXlI-lea al P.G.U.S.
Accelerează ritmul lucrărilor şi con­ stalaţii tehnice, construcţia noastră e-
structorii hidrocentralei de Ia Krasno-
iarsk — de pe Enisei. Aici, în sala
de maşini a hidrocentralei, vor fi in­
stalate zece uriaşe hidroturbinc de cîte
500.000 kW fiecare. Hidroagregatele
supraptiţerntce ale Hidrocentralei de la
Krasnoiarsk vor produce oca mai ief-
patr. 5 1
tanespH«e3oiae|
PEISAJELE PATRIEI,: Una din irumuseţiie patriei noas­
tre dragi, o constituie şi munţii. Prin varietatea peisajelor,
prin formele caracteristice ale stîncilor, ei prezintă un deose­
bit interes pentru turişti.
IN FOTO : Aproape de „inima" munţilor Retezat.
rSSÜ
m PB06BAMULDE
“ rnTTm .mil»
S IULIE 1961
fost date şi bilete­
le. Dar cum ? Li­ Programul I : 6,10 Cînicce şi Stat dirijată de Andraş Korodi.
jocuri populare roriiineşti; 7,30 Programul II: 12,10 Valsuri
nul la două per­ Sfatul medicului: Tratamentul
hidromineral şi climatic al boli­ interpretate de faniară; 14,30
soane! Ce-i drept, lor de piele; 8,00 Din presa de Program de muzică uşoară;
astăzi; 9,15 Melodii populare 15,00 Lucrări ale compozitorilor
cu contravaloarea romîneşti şi ale minorităţilor sovietici pentru orchestră de in­
naţionale; 11,03 „Săptămina strumente populare; 17,00 „Cele
achitată. Ei da, muzicii mongole“. In program mai bune programe muzicale al­
dar cîţiva călă­ muzică populară; 11,2U Duete cătuite de ascultători“; 17,30
din opere; 12,20 Album spor­ Carnet de reporter: Bibliotecile
tori aveau delega­ tiv; 14,00 Muzică populară din parcului; 19,30 Pe teme inter­
Ardeal; 15,45 Revista reviste­ naţionale ; 20,30 Muzică de
ţii, doreau să de­ lor; 16,15 Vorbeşte Moscova!; dans; 21,45 Album artistic; 22,30
17,50 Ştiinţa în slujba p ăcii: „Kreisleriana“ de Schumann —
conteze. Chimiştii agricultori, emisiune interpretează pianistul Wilhelm
— N-am bilete primită din partea Radiotelevi- Kempf; 23,15 Muzică de.dans.
ziunii sovietice; 19,05 Scrisori clin
ţară ; 20,30 Ce e nou în librării; BULETINE DE ŞTIRI : 5,00;
de 2,50 lei. Numai 21,45 Muzică de dans; 23,14 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
Suita 1 de Bela Bartok — inter­ 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (pro­
de 5. Dar nu-i nimic, decontaţi •cîte pretează Orchestra maghiară de gramul I ) ; 12,00; 14,00; 16,00;
doi, sau de nu, coborîţi. N-am ce 18,00; 20,00; 21,00; 23,00 (pro­
vă face I gramul II).
Decondaţi cîte doi! Ce simplu
de spus! Dar dacă unul din cei
doi e din Bucureşti, iar celălalt din
Deva ? Şi-apoi, e legal ?!
Dvs. ce părere aveţi, tovarăşi din
conducerea I.R.T.A. Nu se pot în­
lătura neajunsurile care se manifes­
tă încă în munca personalului au­
toTbaazzeeii Cdilnn Hn „uunneeQd,ooaarraa?t Vvaă îmntirree--
A. NICULESCU
^ jlS E N IÎIE S IF IG E
mie anuală de 159.962 lei. Apli­ S IULIE 1061
cată in procesul de producţie şi
inovaţia lăcătuşului Constantin DEVA : Cerul Balticei, Fiul meu ZLATNA : Confidentul doamnelor;
Hondoiu : „Modificarea axei de se însoară ; HUNEDOARA : Celito IL1A : Mamelucui ; SEBEŞ : Vene­
la staţia de închidere a cratere­ Lindo ; PETROŞANI: Cerasela ; ţia, luna şi tu ; ORAŞT1E : Disci­
lor T.P.l“, aduce o economie de Corabia zburătoare; ALBA 1ULIA: polul diavolului; In iureşul focu­
peste 120.000 lei. Tn total, prin Bădăranii, Frumoasa aventură ; SI- lui ; HAŢEG: Mama India ; BRAD;
aplicarea celor 20 de inovaţii, MERIA : In pragul furtunii; APOL- Mîndrie; LONEA : Pîine şi tran­
economiile se ridică la 879.156 DUL DE SUS ; Mexicul cîntă ; dafiri; TEIUŞ : Normandie-Niemen.
lei din care economii antecalcu­
late de 352.424 lei si post calcu­
late de 526.732 lei.'
VASILE OROS
tehnician
„VASILE ROAITA“ 5
din Hafeg
tină energie din lume — costul unui p ro d u c e şi desfac e m ă r f u r i prin u n ită ţile
kitowat — oră va fi aici de 0,03' co­ comerciale de s ta t si c o o p e r a tis t e :
peici.
ii m o b ilă d e b u c ă tă r ie ;
Uriaşele succese ale economiei so­ m obilă pentru cam ere
vietice şi realizările hidroenergeticii com binate;
permit să se treacă în mod practic
ta rezolvarea uneia din cele mai com­ i€ d ife r ite tip u r i d e d o r m e z e ;}
plicate sarcini — abaterea cursului u- d iv a n u r i* p a t;
nor rîuri nordice spre sudul ţării. Ca
urmare, Volga va primi în plus prin • scaune-'fotolii tap isate;
Kama peste 40 miliarde metri cubi de m d u la p n r i cai tr e i uşi?
apă pe an. O parte din această apă
va trece prin barajul hidrocentralei • dulapuri biblioteci etc.
şi va ajunge în Marea Caspică, iar
restul va fi folosit pentru irigaţie. v-J ' -J«_/ s.
In cadrul septenalului se desfăşoară întreprinderea de co nstrucţii
o muncă vastă pentru crearea unui sis­
tem energetic unic. In primii doi ani Şl MONTAJE MINIERE PETROŞANI
ai septenalului lungimea reţelelor e-
lectrice a crescut de la 107.500 km. Strada Mihail Eminescu nr. 17
la 149.300 km., adică de 1,4 ori. In
1959 a intrat în funcţiune prima linie a k g a jea z4i
electrică din lume cu o tensiune de
500 kilovolţi. Se construieşte linia elec­ - un inginer principal norme montaje
trică unicală pentru curent continuu - un inginer principal contracte
— Stalingrad — Dombas, cu o ten­ - un inginer pentru verificare de proiecte
siune de 800 kilovolţi.
şi devize
Sistemul energetic din centrul ţării - un inginer control tehnic calitate
a şi fost conectat prin hidrocentrala - un inginer principat mecanic
de pe Volga la sistemul energetic al - un tehnician 1. metroiog
Uralului, iar după intrarea în funcţiune - un contabil principal
a liniei Stalingrad-Dombas la acest - un inginer principal montaje (construcţii)
sistem va fi conectat sistemul energe­ - un tehnician ii. utilaje
tic din sudul ţării.
Condiţiile de salarizare şl a n gajare sin! c e le
Marele Lenin a prevăzut că „dacă prevăzute «îe H.C.M, Î033/1S60».
Rusia se va acoperi cu o reţea deasă
de uzine electrice şi de puternice in­ Oierleie se ve? adresa direct întreprinderii de
construcţii şi m ontaje «liniere Petroşani, sirnda
conomică comunistă va deveni un mo­ MStiatl Eminescu nr. 17.
del pentru viitoarea Europă şi Asie so­
cialistă".
Această genială previziune a lui Le­
nin este tradusă în viaţă prin mtmea
eroică a oamenilor sovietici.
ţAgerpres)
*