Page 28 - 1961-07
P. 28
pag. 4 DRUMUL S O m m m L U J Nr. 2032
sac BBIBS
• u M xm & h e, » u r i - x tS to tsig IN CONSILIUL DE SECURITATE
A fost rehala «sortarea problemei
eu privire ia slliiafla din linwelt
NEW YORK 6 (Agerpres). riul Kuweitului şi concentrarea pectivă, bineînţeles, nu prin fo-t
La 5 iulie, Consiliul de Secu flotei de război în această re losirea forţei, ci pe cale paşnică,
ritate a reluat discutarea proble giune pretinzînd că ar intenţio în conformitate cu prevederile
La Kremlin a avut loc Atacurile S.U.A. împotriva Cubei au fost mei cu privire la situaţia din na să riposteze împotriva agre Cartei O.N.U.
Kuweit. Luînd cuvîntul in pro siunii din partea Irakului. Acest Reprezentanţii Angliei şi Ku
respinse datorită ajutorului U. fi. S. S. blema de procedură a desfăşu argument este însă absolut neîn weitului au încercat' să justifica
Un mare miting al prieteniei rării şedinţei reprezentantul U- temeiat, deoarece nici un fel de ocupaţia militară a Kuweitului1,
între popoarele Uniunii Sovietice niunii Sovietice, V. A. Zorin, trupe irakiene nu există pe te pretinzînd că, după părerea lor,
şi celorlalte ţări socialiste s-a opus ca reprezentantul Ku ritoriul Kuweitului. Mai mult, a această agresiune dejoacă „pla
şi R.P.D. Coreene
Cuvîntarea lui Fidel Castro weitului, a cărei tară este ocu spus în continuare V. A. Zorin, nurile agresive“ ale irakului fa-:
pată în întregime de trupele en Consiliul de Securitate a şi a- ţa de acest teritoriu.
vut posibilitatea să ia cunoştin
MOSCOVA 6 (Agerpres). — de partid şî guvernamentale HAVANA 6 (Agerpres). altele că turneul lui Stevenson, gleze, să părticipe la lucrările ţă de declaraţia oficială a gu Reprezentantul SU.A., Plimp-;
Republicii Populare Dcemocrafte In seara zilei de 4 iulie pri întreprins recent în acest scop Consiliului de Securitate, deoa vernului irakian că el nu a în-i ton, a afirmat că guvernul An
TASS transmite: Coreene'. mul ministru al Cubei, Fidel prin ţările Americii Latine, s-a rece, în condiţiile controlului ab tenţionat şi nu intenţionează nici gliei, care a hotărît să-şi intro-:
La 6 iulie, la Marele Palat al Castro a rostit o cuvîntare la încheiat cu c înfrîngere pentru solut al autorităţilor engleze a- pe viitor să întreprindă vreo ac ducă trupele în Kuweit, a pro-;
La miting au participat N. S\ posturile de radio şi televiziune. S.U.A. supra administraţiei Kuweitului, ţiune armată împotriva princi cedat „just“.
Kremlinului a avut loc un ml-; Hruşciov şi alţi conducători al El a amintit că înainte de re el nu poate reprezenta un stat' patului Kuweit.
ting al prieteniei între popoarele partidului comunist şi guvernu-' voluţie Cuba depindea în între Toate aceste înfrîngeri ale po suveran şi ca atare participarea Reprezentantul Republicii A-
Uniunii Sovietice şî R.P.D. Co lui sovietic. gime de piaţa americană atît' în liticii agresive americane, a spus sa la lucrări nu va contribui la In numele delegaţiei sovietice, rabe Unite, Lutfi, care a luat
domeniul exportului cît şi în cel examinarea obiectivă a proble V. A. Zorin a cerut Consiliului ultimul cuvîntul la şedinţă, şi-a
reene. Mitingul a fost deschis de al importului. Această depen în continuare Castro, înfurie şi mei care figurează pe ordinea de Securitate să ia măsuri ener
Cei peste 2.000 de oameni ca Piotr Demicev, secretar al Co dentă aducea Cubei uriaşe pre mai mult cercurile guvernante de zi. gice pentru a obliga guvernul exprimat regretul că trupele en
judicii materiale. Numai în ul ale S.U.A. In Statele Unite se englez" să-şi retragă imediat tru gleze au fost aduse pe teritoriul
re au participat la miting, au mitetului Orăşenesc Moscova at timii zece ani pînă la victoria vorbeşte din nou făţiş despre in Consiliul de Securitate a tre-, Kuweitului: Lutfi a cerut eva
salutat cordial pe Kim Ir Sen, revoluţiei pasivul balanţei de struirea de noi mercenari în ve cut apoi la discutarea -situaţiei pele de pe teritoriul Kuweitului. cuarea imediată a trupelor en
preşedintele C.C. al Partidului P.C.U.S. plăti a Cubei cu Statele Unite derea unui atac împotriva CU- de fapt care s-a creat în Kuweit. Abia după aceea, a dteclarat gleze din Kuweit şi a propus ca
a fost de un miliard de dolari'. bei. V. A. Zorin, se vor putea dis această problemă să fie supusă
Muncii din Coreea, preşedintele La miting au rostit ciţvîntărl Primul ministru a relevat că Primul a luat cuvîntul Pacha- cuta viitoarele măsuri pentru examinării Ligii ţărilor arabe,
Cabinetului dte Miniştri' al R.P.D. cercurile guvernante ale S.U.A. Unul din cele mai recente acte chi, reprezentantul Irakului. Au rezolvarea tuturor problemelor subliniind că popoarele arabe
Coreene şi pe membrii delegaţiei N. S. Hruşciov şi Kim fr Sen. au hotărî! să folosească această agresive împotriva Cubei, a sub torităţile engleze a spus el,' în- litigioase privind regiunea res trebuie să-şi rezolve singure pro
dependenţă pentru a reprima re blemele litigioase.
DIN R.P.D. COREEANĂ voluţia. Dar toate atacurile lor, liniat Castro, a fost instituirea spăimînlate de mişcarea’ de eli
a spus Castro, ati fost respinse embargoului asupra exportului berare naţională a poporului din
gratie ajutorului Uniunii Sovie Kuweit şi căutînd să-şi menţină Poporul algerian e hotărît să nu renunţe
tice şi a celorlalte ţări socia de grăsimi animale în Cuba, deşi dominaţia colonială în această Ia lupta pentru independentă
liste. livrările de grăsimi fuseseră a- ţară, au hotărît să-şi apere drep
Castro a vorbit apoi despre chitate anticipat'. S.U.A., a ară turile lor nelegitime pe cale ar naţională şi integritate teritorială
eşecul încercărilor S.U.A. de a tat Castro, au încercat din nou mată, printr-o ocupaţie milita
izola Cuba de ţările îatino-ame- să înăbuşe Cuba prin foamete. ră. Pachachi a subliniat că chiar PARIS 6 (Agerpres). cităţii miercuri seara de minis
ri'cane. El a menţionat printre în aceste condiţii, în condiţiile trul Informaţiilor din guvernul
Referindu-se la măsurile pe „diplomaţiei tunului“ promovată Puternicele demonstraţii orga: provizoriu al Republicii Algeria,
Care vor fi urmările care guvernul intenţionează să de colonialiştii englezi, guvernul nizale la 5 iulie în Algeria cu Mohammed Yazid, se arată că
le ia în legătură cu embargoul Irakului nu va renunţa la drep ocazia Zilei naţionale de luptă
politice ale aderării american, Castro a dteclarat că „Ziua naţională împotriva îm
problema». autoasigurării Cubei turile sale în Kuweit. El a pro împotriva scindării ţării au fost părţirii teritoriului algerian a
Angliei la „piaţa cu grăsimi alimentare va fi re pus ca Consiliul de Securitate crunt reprimate soldîndu-se cu
zolvată integral peste un an şi să oblige guvernul englez să-şi sute de victime omeneşti. Poli fost marcată în Algeria prin
comună“ jumătate. retragă trupele din Kuweit şi să manifestaţii patriotice de o ma
ţia, armata şi jandarmeria fran re amploare“. „Răspunzînd la
LONDRA 6 (Agerpres). — La Primul ministru al .Cubei a dea' poporului acestei ţări posi ceză au tras asupra manifestan
5 iulie în Camera Comunelor de comunicat că în scopul uşurării bilitatea de ă-şi hotărî ' singur ţilor paşnici algerieni, care nu apelul guvernului, provizoriu al
putaţii laburişti şi-au exprimat situaţiei ţării, guvernul sovietic soarta. făceau decît să-şi reafirme drep Republicii Algeria, se arată în
a hotărît să-i vîndă Cubei supli tul la independentă, integritate comunicat, poporul algerian- şi-a
mentar pînă la sfîrşitul acestui Reprezentantul Uniunii Sovie
an 10.000. tone de grăsimi. teritorială şi pace. reafirmat încă o dată voinţa sa
tice, V. A. Zorin, care a luat Intr-un comunicat dat publi-i unanimă de a lupta împotriva
Castro a scos în evidentă suc apoi cuvîntul a subliniat că An divizării ţării, pentru indepen
cesele obţinute de revoluţie în glia încearcă să justifice intro
dezvoltarea producţiei bunurilor- ducerea trupelor sale pe terito
alimentare şi industriale de larg
consum, precum şi măsurile în oy denţă naţională, pentru integri
tatea teritoriului algerian, inclu
neliniştea în legătură cu implica treprinse în acest domeniu, creş
ţiile politice ale aderării Angliei siv Sahara. Poporul algerian
la !.piaţa comună“^ în care do terea salariului real al oameni Partidul Socialist din Japonia şi-a manifestat încă o dată în
mină Germania occidentală. lor muncii, reducerea simţitoare crederea în armata naţională de
eliberare, în Frontul de Elibera
Laburistul Norman Pentland a a şomajului. lupta îm potriva politicii cercurilor
întrebat despre ce fel de !.con Primul ministru a vorbit de re Naţională şi în guvernul pro
diţii speciale“ este vorba în tra vizoriu al Republicii Algeria".
tativele pe care le duce Anglia asemenea despre planul de in guvernante din farâ
dustrializare a Cubei. In 1962, Comunicatul arată : „Ca tot-,
şi care vor fi urmările politice
Geologii din lumea întreagă cunqşp bogăţiile m itrale ale ale aderării Angliei la „piaţa co a spus el, va începe îndeplinirea TOKIO 6 (Agerpres)’* sud într-un avanpost împotriva deauna armata şi poliţia frâu-;
R.P.D. Coreene, Geologii coreeni au descoperit recent mari zăcă mună“. planului de patru ani, în cadrul Luînd cuvîntul la 5 iulie la comunismului. El a declarat că ceză au tras asupra mulţimii,
căruia pentru dezvoltarea indus Sapporo, Kawakami, preşedinte această politică a Statelor Unite
minte de aur. Heatb, lordul Sigiliului privat triei se vor investi un miliard le Partidului Socialist din Japo care este în vădită contradic jefuind magazinele negustorilor
JN CLIŞEU: Geologi coreeni în munţii Rangrim unde s-au şi ministru adjunct al Afacerilor de pesos,. In încheierea cuvîntă- nia a criticat cu vehemenţă re ţie cu interesele maselor popu algerieni, ucigînd şi rănind oa
rii sale! Fidel Castro a arătat zultatele ultimelor tratative ja-
descoperit zăcăminte de aur. ! Externe, a răspuns că intre mi că în • legătură. cu planurile a- pono-americane de la Washing lare din Coreea de sud se va meni nevinovaţi cu toate că a-
niştri şi persoane oficiale se duc gresive jfhperialiste poporul cu- ton şi politica cercurilor guver termina neapărat -printr-un eşec. ceste manifestaţii organizate de
E»a©«E tratative bilaterale, dar că aceste ban trebuie să fie pregătit în nante din Japonia şi Statele U- Baza actualului regim militar nu F.L.N. au avut un caracter paş
tratative au un caracter preli toate privinţele pentru a se a- nite în Extremul Orient. se va întări nici în urma ultimei nic“. Demonstraţiile din Algeria
Expoziţie internaţionala, păra, a învinge şi a sili pe im lovituri, a declarat Kawakami. au reafirmat voinţa de pace a
minar şi confidenţial. perialişti să privească lucrurile Liderul Partidului Socialist a Poporul este sijit să tacă dato
de sculptura contemporană Shinwell, fost ministru de Răz în mod lucid. arătat că schimbările politice rită ameninţării cu folosirea ar poporului algerian pe baza unor
din Coreea dte sud sînt indiso melor, dar mai devreme sau mai tratative serioase şi cinstite“ —
boi în guvernul laburist, a între tîrziu nemulţumirea lui va iz
lubil legate de planurile ameri se arată în încheiere în comuni
baţi „Intenţionăm oare să per cane de a transforma Coreea de bucni la fel cum s-a întîmplat cat.
mitem Germaniei occidentale să în timpul înlăturării de la pu
Luînd cuvîntul în fata a peste
PARIS 6 — Corespondentul au fost apreciate de criticii de ne dicteze condiţiile de aderare Eee»«= tere a lui . Li Sîn Man. 50.000 de oameni la un miting
organizat la Casablanca, la care
Agerpres transmite : La Paris, artă şi de publicul numeros din la piaţa comună ?“. KASSEM : Irakul eliberat Guvernul Ikeda, a spus în con a participat regele Marocului,
Laburistul Hill a arătat că tinuare Kawakami, urmînd linia Hassan al Il-lea, primul minis
in marele ţarc al muzeului R o Franţa şi din străinătate care v i tru al guvernului provizoriu al
promisiunea puterilor occidentale adoptată la tratativele japono-
din s-a deschis o expoziţie in zitează această mare expoziţie. proclam ă o politică de pace americane, intenţionează să nor Republicii Algeria, Ferhat Abbas,
de a lichida împărăţia lui Krupp a declarat : „In această zi isto
ternaţională de sculptură con Expoziţia cuprinde lucrări de în Germania occidentală nu a
fost îndeplinită. Dimpotrivă, con
temporană. La expoziţie sini e x Brincuşi; Padurea, Jalea, C. M er cernul lui Krupp devine tot mai malizeze relaţiile diplomatice cu rică noi ne angajăm că nu vom
puse peste 300 de lucrări ale drea, B. Caragea, Ânghel, Iri- puternic şi, dacă Marea Brita- BAGDAD 6 (Agerpres). — La damnat manevrele imperialiste regimul dictaturii militare din renunţa niciodată la independen-i
nie se va alătura pieţei comu 5 iulie, primul ministru al Re ale Marii Britanii în regiunea ţa totală şi la integritatea te
unor sculptori din 30 de ţări. mescit. V ida Geza. Szobotka. ne, acest concern va domina, pro publicii- -Irak, Kassem a acordat Orientului Mijlociu. Subliniind Coreea de sud. O asemenea „nor ritorială a Algeriei“. Abbas a
babil, şi în industria engleză a un interviu agenţiei irakiene de că !.Irakul a luptat 40 de ani
Sculptura rom'mească este pre Expoziţia va râmîne deschisă presă în cursul căruia a con- malizare“ a arătat el, nu face condamnat politica guvernului!
oţelului“. ¦împotriva imperialismului brita decît să întărească scindarea francez care preconizează îrm
zentă cu mai m ulte lucrări care ţin ă la 15 octombrie. treceam pe la ea, la policlinică nic“, preşedintele Kassem a a- Coreei. Kawakami a declarat că părţirea Algeriei. „Dacă colonia
şi mă bucuram nespus de mult Partidul Socialist va desfăşura
>WW a»ltfVV»V V W >)<lW V >lV VV ll-W»VVW VVVW VV W W » ^ VVSiV^ S ^ ^ I văzînd cu cită dibăcie mînuieşte .dăugat că !.Marea Britanie în în Parlament şi în afara lui o lismul va continua manevrele şi
seringile şi microscopul. N-am cearcă să-şi menţină influenţa în provocările, a arătat în încheiere!
DRUM UL această regiune, folosind avioane, mişcare îndreptată împotriva a- Ferhat Abbas, ei va avea de în
cestei politici a cercurilor gu fruntat un popor care luptă u-
nave de război şi trupe pen vernante din tară.
tru a asigura dominaţia impe nanim pentru independenţă.
rialistă şi a înrobi popoarele“.
putut să nu-i spunem în g lu m ă : Sahara aparţine poporului
(Urmare din ziaţul MO Referindu-se la trimiterea de algerian — declară Seku Ture
•„Drumul socialismului“ nr. 2031) — Fâ-ne şi nouă, Valentina trupe engleze în Kuweit, preşe
de Iuri Gagarin sovietic nu se sperie de foc. Zeci Ivanovna, cîte o analiză, dar dintele Kassem a declarat că • CONAKRY 6 (Agerpres). — tului Agenţiei France Presse, Seku
Pentru prima dată am stat de mii de muncitori lucrează la aşa, ca doctorii să nu bănuias „Sahara“ sursă de petrol şi me Ture a subliniat că „prietenia!
eîteva minute, pe rínd, ! în fo pilot-cosmonaut al U.R.S.S. furnale şi la cuptoare Martin, că. Iar ea, dinadins pune mina luînd această hotărîre „imperia tale preţioase aparţine poporului
toliu — locul de muncă al cos Erou al Uniunii Sovietice la, convertizoare, la bluminguri pe cîte o seringă mai mare cu lismul şi-a arătat adevărata sa algerian şi nu poate constitui o colaborarea economică şi cultura-'
monautului. El era aşezat sub şi tflminoare. ac mai gros şi ni se adresează: faţă iar concentrările de trupe lă, pe scurt, cea mai bună calc
un astfel de unghi, îneît în tim- zute şi auzite ne-am dat parte a Republicii Franceze, a a apărării intereselor Franţei în
' pul plasării navei pe orbită şi seama că la făurirea d ¦ — la întindeţi încoace lăbu engleze periclitează securitatea
fia coborire, suprasarcina să ac- cestei nave a contribuit între ţele, să vedem, ce aveţi voi acon Irakului şi ameninţă securitatea
: ţioneze asupra cosmonautului gul popor, că au fost necesare Orientului Mijlociu“. In înche
I 'din direcţia piept-spate, poziţie şi metal, nemaiîntîlnit încă
în care ea poate fi suportată mai în cuptoarele Martin, şi sticlă Stai singur în termocamerd, to în vehe — sînge sau apsoa- iere premierul irakian a decla declarat Seku Ture, preşedintele Algeria, sînt posibile doar prin
iuşor. Fotoliul nu era mare, dat neobişnuită, şi mase plastice, şi n-ai cu cine să schimbi o vorbă. ră?... rat: . !,Irakul eliberat proclamă în Republicii Guineea, vorbind la respectarea independenţei necon
era dotat cu multe dispozitive ţesături suprarezistente, şi lacuri Aveam de lucru pînă peste faţa întregii lumi politica sa de posturile de radio din Guineea diţionate şi integrităţii teritoria
complicate. Erau fixate în ei sis Iţi aminteşti, însă, de oamenii
teme de legare şi de paraşutare, durabile, şi instalaţii judicios care, în căldură infernală schim cap. Ziarele eram nevoiţi să le pace şi că nu va comite nicio cu prilejul Zilei de luptă împo le a Algeriei, transmisă în mod
instalaţii de catapultare şi piro construite. Întreaga metalurgie dată acte de agresiune împotriva triva scindării Algeriei. definitiv poporului ei suveran“.
tehnice, precum şi tot ceea ce întreaga cHimie cu toate reali bă grătarele la vetrele cuptoa citim acasă, în timpul serii. Zil In cuvîntarea sa, Seku Ture a
' este necesar pentru aterizare zările lor şi-au adus aportul la nic ele relatau despre noi şi noi altora“. Potrivit relatărilor coresponden-
: forţată — rezerve de Hrana, apă crearea acestei minuni. relor sau repară căptuşeala re fapte de eroism ale oamenilor dat o înaltă preţuire luptei eroi
'şi echipament, aparate radiofoni fractară a oţelăriilor. Lor, desi sovietici. Poporul era frâmintut E©$®»E ce a poporului algerian. El a re
ce de legătură şi goniometrie. De Nu găseam cuvinte pentru a gur, le este mai greu de cît nouă: de problemele ridicate de Ple
‘asemenea, în fotoliu era instalat reda întreagă muzică solemnă ei sînt nevoiţi să lucreze la tem Creşterea delicventei în rîndurile levat, că insuccesul de la Eviam
un sistem de ventilaţie ă costu care pusese stăpîrdre pe sufleţul „de care este vinovat guvernul
mului special şi un aparat au nostru. Voiam să spunem că^e peraturi şi mai mari. Cu alte cu nara din iulie a Comitetului
oxigen. Cu alte cuvinte, fotoliul mai bine o dată să vezi decît de vinte, lă foc se căleşte orice, aşa Central al P.C.U.S., despre căi tineretului american francez“^ a întărit poziţia Fron
era dotat cu sisteme automati o mie de ori să auzi, dar niciu- tului de Eliberare Naţională şi a
zate de nădejde. nul nu avea curajul să vorbeas
că. că ne căleam şi noi. te de dezvoltare continuă a pro a iuat proporţii demascat în faţa întregii lumi pe
— La aterizare, cosmonautul colonialiştii francezi.
se află in cabina navei, — ne-a Antrenamentele şi lecţiile teo 'Acasă veneam obosit, abia-mi gresului tejinic în ţara noastră.
spus proiedantul-şef, — dar retice îşi urmau cursul. A venii trăgeam picioarele. Mă jucam
noi am prevăzut în acelaşi timp ritului standului vibrator — un Spunînd că comunismul poa
şi varianta dină el popite, silit aparat care reproduce trepida cu fetiţa, dar cînd mă aşezam te să se bazeze doar pe cele mai NEW YORK 6 (Agerpres) din California, a constatat că ;,în
de împrejurări, să părăsească ţiile navei în timpul funcţionării Creşterea delicvenţei în rîndu întreaga Californie, dar mai ales Noi acte provocatoare
npva. motoarelor-rachetă. Te instalezi pe scaun începeam să moţăi. moderne realizări ale ştiinţei şi rile tineretului american a luat în regiunea Los Angeles, a cres
în acest aparat şi tremuri o oră asemenea proporţii, îneît subco cut în mod alarmant traficul de
Tot ceea ce văzusem aci era sau şi mai mult, cuprins parcă de Valea era îngrijorată, şi încerca tehnicii contemporane, Nikita stupefiante“. In raportul prezentat ale rasiştilor
uşor, dar solid, nou şi strălu malarie. Tot corpul vibrează ca să afle ce s-a întîmplat cu mine. Sergheevici Hruşciov a subli mitetul senatorial pentru delicven
citor. Nimeni nu atinsese încă o strună întinsă. Ne-am obiş-, Pînă ia urmă am fost nevoit să-i niat : „Ştiinţa trebuie să lumine ta în rîndurile tineretului a or de această comisie este scoasă în sud-africani
aceste aparate, ba mai mult, ni nuit, însă, şi cu aceasta. Ne-am spun: ze calea spre progres a ingine ganizat audieri pentru a stabili evidenţă lipsa de control, ceea ce
meni nu le văzuse, în afară de acomodat şi ou termocamera rilor şi constructorilor, pentru !.efectul televiziunii în extinde permite vînzarea cu uşurinţă a a- ACCRA 6 (Agerpres).
acei care le-au proiectat şi le-au unde stăteam vreme îndelunga — Mă pregătesc să plec în că ei să poată, construi cu suc rea acestui gen de delicvenţe“. cestor stupefiante. „Oricine doreş Rasiştii sud-africani au decian
'construit. Părăseam în tăcere tă la temperaturi înalte. Pen Cosmos... Pregăteşte-mi valiza... ces maşini şi mai desăvîrşite, rat un adevărat război Comisiei
cabina şi ne dădeam la o parte tru mine nu eră o noutate. Fă-, pentru ca tehnica să se perfec După cum scrie ziarul „New te să cumpere o mare cantitate de O.N.U. pentru cercetarea situa-
pentru a face loc altui coleg să cusem şi mai înainte baie de a-' Valea a luat aceasta drept ţioneze continuu“. York Herald Tribune'^ „nici un stupefiante de la un fabricant, — (iei create pe teritoriul de sub
intre. buri. Eram obişnuit cu tempera gluină, dar mai mult nu mi-a tutelă — Africa de sud-vest. Lai
turi înalte şi din perioada drid mai pus întrebări. Ca orice so Aceste cuvinte se refereau Ui adult cu mintea întreagă n-ar pu arată raportul — nu trebuie să început guvernul Republicii Sud-
Qîildindu-ne la toate cele vă- fiind ucenic, lucram lingă c u -. ţie de ofiţer, ea se străduia să mod direct la domeniul în care tea argumenta că violenţa extre Africane a refuzat să acorde
bilourile cu metal tooit. Omul nu se amestece în treburile mele lucram noi. Proiedantul-şef facă altceva decît să trimită o viză de trecere în Africa de sud-
de serviciu. Ea ştia că lucrurile np-a spus că cosmonautică so- mă prezentată de programele de vest membrilor comisiei, iar la
ce se pot spune nu i le tăinuiesc, vietică este copilul preferai al comandă prin poştă, folosind nu 4 iulie el a ameninţat că va a-
dar despre cele ce nu se pot des televiziune constituie un bine mele unui medic sau un nume fic resta pe membrii acestei comi
tiv de medic“. Astfel, într-o pe
pentru copii“. rioadă de 23 de zile au fost li
Sub influenţa programelor de vrate, de către o singură firmă
televiziune, care — scrie ziarul
tăinui, e mai bine nici să nu în lui Nikita Sergheevici,- ne-a po — a devenit astăzi un educator americană un milion de unităţi sii în cazul cînd aceştia vor în-'
trebe. Eram împăcat din acest vestit despre. întîlnidle- pe care !.lipsit de răspundere, al cărui de stupefiante. O altă firmă a cerca să sosească pe teritoriul
scop exclusiv este realizarea de livrat, în timp de trei zile, 600.G00 Africii de sud-vest.
punct de vedere : îi spusesem to le-a avut cu 'Nikita Sergheevici beneficii, copiii alcătuiesc bande După "cum transmite agenţia
tul şi în acelaşi timp nimic. care se află, în permanenţă stare unităţi. După cum arată raportul,
Lenocika îsi petrecea toată .l..a .C•o„m,ite, tul C. entral..a. l .p..a. rtidu- de război cu poliţia“. De aseme !.aceste stupefiante, al căror^ preţ France Presse, membrii comisiei
ziua la cresă, asa că Valea putea . lui,^in laboratoare ştiinţifice, pe de gros este de 76 de cenţi mia
au adresat la 5 iulie din capi
să lucreze în specialitatea ei de cosmodrom. Dl spunea, că Nikita nea consumul de stupefiante în de unităţi, sînt strecurate pe pia tala Ghanei, Acera, un mesaj
Sergheevici acordă multă aten rîndurile tineretului a devenit atît ţa ilicită la preţul de 10 cenţi secretariatului O.N.U. în care in
felceriţă-laborantă. Ea nu puteă de frecvent, îneît s-au sesizat chiar unitatea, ceea ce înseamnă reali formează despre „situaţia gra-:
să stea fără ocupaţie şi muncea, ţie şi energie acestei opere noi. vă“ creată ca urmare a aplică
şi autorităţile care pînă acum au
ca întotdeauna, cu pasiune. U- . manifestat o nepăsare totală. O zarea unor ciştiguri de 1.000 la rii politicii de apartheid de că
ri'eori, îrhpreună cu cîţiva colegi, (Vă Urma)' comisie înfiinţată de autorităţile sută“ tre guvernul Africii de sud.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R* ar. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul !,6 August“ — Petroşani
