Page 29 - 1961-07
P. 29
Regionale
Huneâôérs-D •!Va
W O W M l DIN TOÂTB ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
J*I
?i ?vii .i» hWri.i. i n ftYrrnWÂ i
Anul XIII. Nr. 2033 Sîmbătă 8 iulie 1961 4 pagini 20 bani
L a C. §E. H unedoara Ijleo ilo w iăa le
Calitatea — obiectiv principat sideFM PjglşIilor
La Combinatul siderurgic din
s socialiste Hunedoara s-au pro'dus in pri
mul semestru al anului însemna
te cantităţi de fontă, oţel şl la
Rebut sub oN ic i declasată minate peste plan. In acelaşi
timp s-au realizat şi importante
Ea oţelăria Martin nr. 1, ca Datorită preocupării întregu Un panou din incinta secţiei economii la preţul de cost. Ast CREŞTEREA EFECTIVULUI DE ANIMALE PINĂ IN 1965 LA 5,8 MILIOANE BO
3e altfel în toate secţiile com I-a furnale a G. S. Hunedoara fel, in primele cinci luni ale a- VINE DIN CARE 2,9 MILIOANE VAGI, LA 7,5 MILIOANE PORCINE, LA 13 MILIOANE
binatului hunedorean, lupta pen lui colediv, primul semestru a îndeamnă întreg colectivul să cestul an s-au realizat 9.900.000 OVINE DIN CARE 8,5 MILIOANE CU LINA FINA şi SEMIFINA.
tru reducerea rebutului este la fost încheiat cu rebutul sub ad urmeze exemplul echipei condu lei economii.
mis. Cele măi frumoase rezul se de prim-furnalistuJ Dumitru
ordinea zilei. Ea locurile lor de tate au fost obţinute în lunile Duca de la furnalul nr. 1, care O importantă contribuţie la
rnuncă, topitorii, turnătorii, lu aprilie, mai şi iunie, oînd fată în primul semestru al anului n-a realizarea acestor economii şi-au
crătorii de la hala de pregă de 2,80 la sută rebut admis, s-a declasat nici o tonă de fontă. adus-o colectivele secţiilor de
tire, fac totul pentru a respecta realizat 2, 19, 1, 57 şi respectiv furnale, laminoare şi oţelării.
procesul tehnologic. Ansamble- 2,16 la sută rebut. Menţionăm Şi îndemnul a fost urmat'. La
—ooo—
le de turnare sînt mai bine pre în mod deosebit aportul echi furnalele nr. 1 şi 2, de pildă, în La întreprinderea (Din Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara G.<3. al P.M.R. din 30 iu n ie -
gătite, elaborarea se tace cu pelor de otelari de la cuptoa lunile acestui an cantitatea de 1 iulie a.c.).
grijă sporită, se urmăreşte ca rele nr. 2-3 şi în luna iunie şi
ojelul să fie corect turnat. de la cuptorul nr. 5. fontă declasată nu poate fi ex de talc
primată procentual deoarece e
Schimb mult sub 1 la sută. Cea mai bu fi In interiorul Să îndeplinim
nă dovadă în acest sens o face La întreprinderea minieră de
Şi la noi în secţie obiectivul simţului de răspundere al fiecă acel 0,28 la sută cît reprezin talc Hunedoara-Zlaşti s-au ob ziarului la toate sortimentele
principal al întrecerii socialiste rui muncitor. Trebuie subliniat tă fonta declasată din întreg vo ţinut ÎiF cursul lunii trecute suc
îl constituie îmbunătăţirea ca faptul că parte din materialul lumul producţiei în luna iunie. cese importante. Muncitorii de • IOAN TI REA: Ge propuneţi
lităţii producţiei. Zi de zi cele laminat defectuos a fost curăţat aici au produs peste sarcinile
3 schimburi de Iaminatori mun de întreg schimbul, că deficien In semestrul I a.c., procentul de plan 1.400 tone talc brut şi pentru reducerea preţului de cost în Una din principalele sarcini lui şi scurtarea distanţelor da
cesc cu tot mai multă însufle ţele ivite în procesul de pro de declasate este de 1,32 la su au realizat 130.000. lei economii G.A.S.: Animalele îngrijite şi fu trasate de Congresul al IlI-lea
ţire pentru reducerea rebutului, ducţie au fost operativ anali tă, faţă de 5 la sută cît repre la preţul de cost. al produc rajate cît mai economicos 1 al partidului lucrătorilor din scos-apropiat a masei lemnoase.
pentru îmbunătăţirea calităţii zate în grupele sindicale, că zintă admisul. ţiei. < sectoarele economiei forestiere Pe lîngă măsurile tehnice, au
laminatelor. s-au luat pe loc măsuri de re • V. FURIR: Spre titlul de este îndeplinirea planului la
mediere a lor. toate sortimentele. In scopul rea fost aplicate şi unele metode noi
In luna mai întrecerea a fost fruntaşi lizării cu succes a acestei sar de muncă. Aşa de exemplu, la
cîştigată de schimbul condus de Printre cei mai buni oameni cini, conducerea întreprinderii 50 la sută din parchetele de fag,
maistrul losif Tritu. In iunie, din cadrul schimbului se numă Ech ip e fruntaşe • I. MANEA: La capătul unui forestiere Orăştie a luat încă exploatarea se face în trunchiuri
titlul de fruntaş a revenit ace ră prim-manevrantul loan To- an de activitate. de la începutul anului măsuri lungi, cu sortarea în de'pozitele
luiaşi schimb. Ce rezultate au pliceanu, prim-laminatorii Fran- intermediare, iar la 35 la sută
obţinut oamenii conduşi de Tri- cisc Tamaş, Iordan Uea, lami- (pag. 2-a) corespunzătoare. Aşa de exem din parchetele în exploatare s-a
Iu ? Iată-le: planul de produc natorii Gheorghe Uaşcu, Vasile plu, pentru realizarea planului introdus metoda de lucru cu bri
ţie îndeplinit în proporţie de Ilina, cuptorarii loan Dănilă, Cele mai mari realizări înre Aceste echipe pe lingă faptul • Din Uniunea Sovietică la sortimentele de bază c a : găzi complexe, cu plata în acord
108,89 la sută, rebutul redus Vasile Ciuciu, loan Farcaş şi gistrate In luna iunie la sectorul că şi-au depăşit planul cu 2—9 buşteni de fag pentru gater, buş global. Aplicînd aceste metode
sub admis cu 56,7 la sută. cuptorarul şef Ghearsim Sîrbu. Valea Dosului al E. M. Zlatna la sută, au contribuit şi la reali • De la subredacţia voluntară teni pentru derulaj, lemn de fag se asigură scosul materialului la
aparţin echipelor conduse de zarea unei economii în valoare timp, se elimină pierderile. In
Acest schimb a respectat în Pe secţie, rebutul a fost redus Pamfil Meteşan, Pamfil Oprea, de peste 15.000 lei: din Teliuc (pag. 3-a).
tocmai timpii de încălzire la di în luna trecută la 0,20 la sută Petru Brudar, losif Fişter, Pam
feritele calităţi de oţeluri, a şu faţă de 0,32 la sută cît repre fil Petric, Isac Andronic, loan V. FLESERU Folosind puşcarea
tat economic la foarfecă de zenta admisul. Şi bineînţeles, Cîmpean şi Traian Simion. selectivă
1.000 tone, a respectat scheme
le de laminare, temperaturile de sub admis e şi rebutul pe în In ultima lună, metoda puş pentru celuloză, lemn de con scopul utilizării agregatelor la
cării selective.s-a extins în toa strucţie etc., s-au dat în folo capacitatea lor maximă, a îm
introducere a oţelurilor aliate în treg semestrul.
gropi. De asemenea, a predat te fronturile cu filoane subţiri sinţă 3 funiculare Wyssen şi bunătăţirii calităţii produselor,
laminatele pe şarje complete, a Avînd Ia bază aceste reali
marcat corect barele la rece, a La secţia mobilă din sectorul -120 Musariu al E.M. două Mîneciu, două linii cleco- au fost organizate cursuri de
sortat corect ţaglele pe şarje si zări, colectivul laminorului de a 1. I. L. „1 Mai" Barza, condus de către ing. Moi- ridicare a calificării muncitori-
calităţi. atn Deva, printre şe Botici, membru de partid. vil cu cablu şi trolii cu 1-3 tam-
800 mm. este hotărît să mun muncitorii fruntaşi buri. Prin punerea în funcţiune - , I. DUMITRU
Aceste rezultate frumoase care îşi depăşesc ¦Puşcînd selectiv şi acordind a noilor mecanisme s-a asigu
s-au datorat unei preocupări cească cu şi mai mult entuziasm cu regularitate sar !grifa cuvenită-trierii minereului, rat şi mecanizarea transportu (Continuare în pag. 2 a)
cinile de plan şl zeci de mineri ca cei din echi
susţinute din partea conducerii pentru a da patriei laminate de dau lucrări de bu pele comuniştilor losif Buftea, Succese ale minerilor din Certej
Sabin Baltă, Avram ştefan,
schimbului pentru respectarea tot mai bună calitate. nă calitate se nu Gheorghe Poenar, Candin Ş te Antrenaţi în întrecerea socia respectiv .5 la sută mai mult mi
mără şi comunistul fan şi alţii, au trimis la ziuă In listă, minerii sectorului III de nereu. De asemenea echipele
tehnologiei, pentru ridicarea ION M U N T E A N U luna trecută, numai minereu cu la E. M .Certej-Săcărîmb, luptă minerilor Francisc Duo şi Tra
preşedintele comitetului sindical de Ion uorgmn. Lu rat. pentru a trimite la ziuă mine ian Toma, lucrînd tot în abataj
reu mai mult şi de calitate. In (la Antiloghin şi respectiv pe o-
secţie — laminorul de 800 mm. — nar el depăşeşte Exemplul bun dat de comu această întrecere cele mai rizontul principal al nepomo-
nişti, a fost urmat şi de către
C.S.H. planul cu 30—35 la ceilalţi mineri din sector. Ca ur
Isa6 laaral —1.000 şarje rapide suta. mare, indicele de calitate pla bune rezultate au fost obţinute cului) şi-au întrecut sarcinile de
hm 'CLIŞEU: tov. nificat a fost depăşit cu 43 la de echipele conduse de price plan cu 9 şi 8 la sută Echi
sută. puţii mineri loan Mustea şi pele amintite prin aplicarea puş
Ion TTorghin. Gheorghe Nelega care lucrînd în cării selective au reuşit nu nu
-O - abatajele orizontului minus 45 mai să depăşească planul dar
Colectivul noii oţelării Martin borare a oţelului şi respectînd au extras peste plan cu 10 şi au dat şi minereu de calitate.
de la C.S.H. a sporit indicii de tehnologia de fabricaţie, el a La biblioteca
utilizare ai cuptoarelor cu 10 la reuşit să elaboreze, In primele 6
sută faţă de realizările anului luni ale acestui an. 1.000 şarje din Gurasada Trenul a plecat la timp
trecut. Scurtînd timpul de ela ranide.
Biblioteca comunală din Gu
rasada a desfăşurat în primele
NICI O ZI PIERDUTĂ întreprindere 6 luni ale anului o rodnică acti In staţia Petroşani ră căuta să-şi organi urmau să plece, li se
NICI UN BOB R I S I P IT de industrie locală vitate în rîndul colectiviştilor. se anunţase sosirea zeze în aşa fel m un rupseră cîte un arc.
Pînă Ia data de 1 Iulie a. c. au trenului 2.546 cu v a ca, îneît din partea Dîndu-şi seama că a-
fruntaş»ă fost înscrişi 480 de cititori şi s-au goane pentru tranzit. reviziei de vagoane ceste vagoane trebuie
ţinut 8 recenzii la diferite cărţi Echipa complexă a re să nu existe nici o să ajungă la destina
Colectivul întreprinderii de in beletristice şi cu caracter agri viziei de vagoane aş întîrziere. ţie în timpul fixat,
col. tepta la posturi. harnicii^ lăcătuşi de
Trenul a sosit în
Recoltatul tul orzului de pe t?o. ha., au in ză In prezent dovedeşte că la dustrie locală „Ilie Pintilie“ din Colectivul bibliotecii, al cărui — Trenul nu sta staţie la ora indica revizie au hotărît să le
trat in lanul de gnu. a-a început Pricaz şi Turdaş recolta de grîu Hunedoara, este un colectiv de responsabil este utemista Ro- ţionează decît 27 m i tă. S-au detaşat loco ¦repare fără detaşare.
se desfăşoară din plin mai intîi recoltatul griului din va fl strînsă In cel mult cîteva muncă fruntaş. El şi-a depăşit dica Presecan, va organiza în nute le spuse şeful de motivele. Totul se Au m uncit repede, cu
soiul Ponca. Boabele s-au depo zile. sarcinile de plan pe semestrul I campania agricolă de vară două tură loan Opriţolu, desfăşura normal. Deo exactitate. Trenul &
— Griul e în pîrgă. Peste cîte- zitat separat. Apoi, s-a trecut biblioteci volante la arii, în ca deci flecare minut e dată însă atenţia ce plecat astfel, conform
va zile se coace. Nu trebuie să la strîngerea celui din soiul Ce- D in zori şi p în ă cu 43,29 la sută, a realizat un drul cărora se vor ţine în pauze preţios. O mică nea lor de la mişcare fu graficului, fără nicl-o
pierdem momentul de a începe nad. Recolta e bună. Producţia beneficiu de 769.000 lei şi o recenzii, convorbiri cu colectiviş tenţie aduce după sine sese atrasă de forfo întîrziere. Pe feţele
secerişul îndată ce spicele s-au depăşeşte 1.800 kg. ia hectar. în seară economie suplimentară la preţul tii etc. întîrzierea trenului şi ta lăcătuşilor. Unul lăcătuşilor de revizie
copt, chiar dacă vom lucra pe de cost de peste 500.000 lei. scoaterea lui din tra din ei ducea vinciul, se putea citi bucuria
parcele — s-a adresat tov. loan In cursul zilei de ieri s-a în Colectiviştii din Geoagiu nu să. alţii eclise, arcuri etc. că şi-au făcut datoria.
Popa, preşedintele gospodăriei ceput secerişul griului şi la gos mal prididesc cu lucrul. Sînt a- ii de bună calitate Desigur s-a întîmplat
colective din Pricaz, brigadieri podăria colectivă din Turdaş. Pe tîtea de făcut in campania de Din clipa aceea nu ceva... S. BASARAB
lor. parcelele In care griul e în pîr vară ! Prăşit, cosit, depozitat fu Alături de minerii ce lucrează transformatorului de Ia planul m ai avea o clipă de
gă lucrează cosaşi. Pe celelalte în subteran, o contribuţie de 5, schimbarea tamburului maşi astîm păr. Şeful de tu La două vagoane ce impiegat de mişcare
Şi momentul nu a fost pierdut. parcele In care griul a intrat în raje şi mai ales strmsul recoltei seamă la îmbunătăţirea calităţii nii de extracţie de Ia puţul prin Laminatorii,.. V\A/\/V/\/SA
Cele două combine de la S.M.T., faza de coacere va lucra com de pâioase. Pe locul denumit producţiei o aduc şi meseriaşii cipal etc.
de îndată ce au terminat recolta bina. Hărnicia cu care se lucrea'7 de la sectorul 5 electromecanic
„Căpilna" griul a intrat in pîr al minei Uricani. Executîndu-se Rezultate din cele mai bune
gă. Trebuie secerat cît mai re numai reparaţii' de bună calita în producţie au obţinut lăcă Din cuptoarele cu propulsie pentru a reduce timpul de la
pede. Brigadierul Ion Şofronie te, nu s-a semnalat în ultimul tuşii Constantin Modîlcă, loan a fost scos un nou blum. La minare pe fiecare blum cu ÎS
nu a mai stat pe ginduri. Şi-a timp nici un caz de stagnare Schmith, Stanciu Pavelonescu, comanda manevrantului, blu secunde, pentru a da lamina
electricienii Petre Hanciu şî Ho mul începe să alerge cu repe te de calitate şt la un preţ de
strlns brigada şi in dimineaţa în producţie. rea Popa. ziciune, purtat de role, spre cost redus, colectivul lamino
zilei de 5 iunie a început sece Printre lucrările efectuate se cafele laminorului, Trecerea rului de 650 mm. de la C.S.
rişul. A doua zi şi brigăzile lui Ion GHEORGHE BUTEICA prin calibre s-a
Cîndea şi Elena Homorodean numără repararea celor 325 de terminat. Blu Hunedoara a în
au Ieşit la secerat. Se lucrează vagonete, revizuirea • motorului sudor mul a luat for scris pe grafi
din plin din zori şi pinâ în noap de la ciocanul pneumatic al ma şi lungimea cul! său noi rea
te pentru a nu pierde nici o zi, cuvenită. El a- lizări:. 3.800 to
pentru a nu se risipi nici un L ucrari miniere conform cerinţelor ne laminate pes
bob.
au Colectiviştii întrecerea socialistă pe pro fost afişate dozajele ce intră în leargă purtat de te pianul . lu
'.Reparaţiile maşinilor şi uneltelor au fost terminate de mult fesii la mina Uricani a cuprins componenţa betonului, fapt ce role mai departe ia fierăsţra- nii iunie: reducerea rebutului
din Gurasada şi grupele de mineri ce lucrea asigură marca betonului prevă lele mecanice unde este tăiat sub cifra admisa: laminate de
la iS':M.T. Dobra. TAţelierul mecanic confecţionează in prezent di ză la înaintare. Atenţia acesto în bare. Barele sint apoi duse calitate. Angajamentul luai
ferite piese, de rezervă. Şi la gospouaria agricolă co ra este îndreptată în a executa zut. mai departe la paturile de ră in cinstea zilei de 23 August
lectivă din Gurasada s-a început lucrări pregătitoare de cea mai Pînă în prezent cele mal fru cire. De aici ele ajung la a- a fost îndeplinit: ln loc de
IN FGTOGRafiSj, '!Mecanicul loan ni-ja. confecţionează un secerişul griului. Pe tarlaua de bună calitate. In acest scop s-au justaf unde muncitorii le fac 20.000 tone, s-au produs peste
capac pentru gura de alimentare a batozei. la „Ogor“ unde este cultivat luat măsuri ca fiecare lucrare moase rezultate le-a obţinut gru „toaleta“ şi apoi ie aşează In
grlu din solul Cenad, 45 de co să fie dirijată de un miner pri stive pentru a fi expediate u- plan, de la începutul anului
saşi urmaţi de tot atitea femei, ceput, care răspunde ;de calita pa condusă de Constantin So- zinelor prelucrătoare şi cons
au început să secere griul şi tea lucrărilor şi de buna desfă rescu, care în cea de-a doua ju tructoare de maşini. şi pînă la 1 iulie. ?0.500 tone
să-l strlngă in snopi. şurare a procesului de produc mătate a semestrului I şî-a înde
ţie. Pentru ca betonarea să se plinit planul în proporţie de 146 Munca laminatortlor este laminate de bună calitate. Şt,
Fruntaşi sint colectiviştii Alexe execute - conform cerinţelor, au la sută, realizînd astfel un ran- mereu mal rodnică. Luptină
Olaru, Gheorghe lacob şi alţii. rament de 1,775 m.c. pe post. cu fiecare zi, realizările laml-
v w w w w w v ii,
NICOLAE SCORPIE natorllor sporesc mereu, ¦
miner ‘
