Page 3 - 1961-07

Mr. 2027
Producţie sporită dar
nu în dauna calităţii D e la p ro p u n e ri la fap te
Documentele celui de-al 111-
lea Congres al R.M.R. au subli­
niat că in etapa actuală este ne­
cesar sâ păşim cu toată hotări-
rea la realizarea unei sarcini de
importantă deosebită şi anume
la îmbunătăţirea continuă a ca­
lităţii produselor in toate ramu­
rile economiei naţionale.
In lunile martie şi aprilie insă,
dind bătălia pentru cantitate,
problema îmbunătăţirii calităţii
produselor la secţia turnătorii
a C-S.H., a iost trecută pe pla­
nul doi. Din această cauză, cf-
ira de rebut admisă la turnare a
fost depăşită cu circa 1 la sută.
Luînd măsuri pentru remedierea
situaţiei, colectivul secţiei res­
pective a încheiat luna mai cu
rezultate bune. Rebutul a fost re­
dus la 1,33 la sută, iaţă de 1,80
la sută cit prevede cilra admisă.
Totodată a fost depăşit şi planul
de producţie.
Printre măsurile luate se pot
aminti acoperirea pieselor după
montare pentru a se evita căde­
rea de murdării sau nisip in for­
me, comasarea unor echipe care
lucrează in două schimburi, In
scopul turnării pieselor coniorm
normelor tehnice şi pe calităţi
ş.a. Din păcate Insă, conducerea
secţiei, mulţumită de rezultate,
a dat uitării aplicarea In conti­
nuare a măsurilor amintite. Şi,
bineînţeles, acest lucru s-a re­
simţit. Astfel, In perioada 1-26
iunie, la turnătoria de oţel s-au
rebutat o serie de piese care to­
talizează un procent de 3,06 la
sută, faţă de 1,80 Ia sută cit pre­
vede admisul.
De ce asemenea rezultat ? Du­
pă cum reiese din situaţia pre­
zentată mai sus şi din constată­
rile lăcute la lata locului, una
din cauzele care duce la neomalE-'
zarea sarcinii de îm b u n ătăţea
calităţii pieselor tu rn e e este
goana după eantitafa- datorită a-
eestui fapt, în 1ufia aceasta, ca
şi in lunile anterioare, unele e-
chipe Ac turnători au rebutat
ţixnri cantităţi do piese, iar cele
*de la lormare au dat posibilita­
tea turnătorilor să toarne defec­
tuos unele piese şi să încarce
preţul de cost al producţiei, prin
formarea greşita si neuscarea
formelor conform normelor teb
nicc.
L a m ina Vulcan
Tehnica nouă pătrunde cu paşi mari
(Urmare pag. l-a)
Vili investiţii nu au acordat
atenţie suficientă terminării la
timp a lucrărilor de amenajare
a camerei compresorului de la
orizontul 480, pentru ca, prin
punerea în funcţiune a acestui
utilaj, să se asigure presiunea
aerului comprimat pentru grei-
fcrr\ Nu s-au făcut progrese nici
Perspectivele dezvoltării
om icu ltu rii
Diredivelc celui de-al IlI-Iea Con­
gres al P.M.R. prevăd ca pînă la sfîr-
şitul anului 1965 suprafaţa ocupată cu
plantaţiile de pomi să ajungă la
300.000 ha. Noile plantaţii se vor în­
fiinţa în primul rînd în bazinele po­
micole existente, pe baza lucrărilor
de zonarea producţiei agricole şi á ra-
ionării pomiculturii şi numai pe tere­
nuri în pantă sau erodate.
Condiţiile naturale existente în ra­
ionul îlia fac. posibilă cultura princi­
palelor specii pomicole. Existenţa cen­
trelor pomicole din Răduleşti, Roşeani,
Sîrbi, Gurasada ş.a. dovedeşte cu pri­
sosinţă acest bicru.
Sarcinile trasate de Congres în do­
meniul dezvoltării pomiculturii pot fi
realizate prin refacerea potenţialului
3c rodire a livezilor existente' şî prin
înfiinţarea de noi plantaţii. Reface­
rea' patrimoniului pomicol se poate
face prin aplicarea tăierilor în raport
cil starea actuală a livezii, îngrăşâreâ
livezilor. întreţinerea solului, comb'a'-
te'rea bolilor, dăunătorilor şi comple­
tarea golurilor. Se lichidează astfel
periodicitatea’ dé rodire cafe sé ma­
nifestă "destul de pronunţat la "măr,
păr şi la' ünelé soiuri dé prun.
Alegerea térémtrilor pentru planta­
ţiile pomicole crie o acţiune de măre
'răspundere care necesită cunoaşterea
în amănunt a condiţiilor pedoclimatice
éxisténté în centrul pomicol respec­
tiv. nrécíim şi a pretenţiilor fiecărei
specii său soi faţă de accsfe condiţii.
Ini faionul îlia', perspectivele de dez­ Parmen. Terenurile care pot fi des­
voltare a pomícnltnrn sînt mari. Tn
cuprinsul raionului sé găsesc supra­
feţe íntinse dé férén care oot fi des­
tínale culturi! pomilor fructiferi. Rit-
Aşa, bunăoară, echipa de for­
matori condusă de Uheorghe
Nemeş, datorită uscării insuiF
ciente a formei de turnare a rfc-
butat in luna aceasta 7 bucâţl
inele de răcire pentru secţia I-a
furnale, totalizind circa 1.000
kg. Tov. Simion Armie, Împreu­
nă cu echipa pe care o conduce,
a rebutat de asemenea piese cln-
tărind peste 550 kg. ca de exem­
plu, cutii pentru unsoare, roţi
dinţate şi altele.
Rebutarea acestor piese se da-
toreşte montării greşite a for-
molor de turnare şi incluziuni­
lor de nisip apărute in interio­
rul lor. Tot datorită unor ase­
menea cauze, cit şi turnării u-
nor piese cu oţel rece şi echi­
pele conduise de loan Călin şi
maistru Alexandru Tripa au re­
butat piese de diferite feluri
cintărind peste 100 kg.
Pentru faptul că la această
secţie s-au rebutat o serie de
piese nu se fac vinovaţi numai
muncitorii, ci mai ales condu­
cerea secţiei. Aceasta şi-a asu­
mat direct răspunderea turnării
unei roţi de rula] de 654 kg.
int'r-un model greşit, deşi teh­
nologul secţiei a sesizat la timp
acest fapt. Tot conducerea sec­
ţiei a dat dispoziţia de a se tur­
na roata dinţată L. 015053 de
640 kg. după un proiect greşit
făcut. Vinovat este şi biroul or­
ganizaţiei de partid care nu a
sesizat din timp orientarea gre­
şită a conducerii şi nu a luat
măsuri in consecinţă.
Avînd în faţă oglinda prime­
lor 6 luni de muncă din acest
an, conducerea sectorului turnă­
torii va trebui să ia imediat mă­
suri asupra acelora care nu res­
pectă sarcinile privind îmbună­
tăţirea calităţii produselor. De
asemenea va trebui să întăreas­
că controlul asupra telului cum
se confecţionează formele şi cum
se toarnă piesele. Pe de altă
parte, biroul organizaţiei de par­
tid va trebui să repartizeze sar­
cini concrete in acest sens fie­
cărui membru de partid şi să
controleze îndeaproape felul cum
acestea sînt duse la îndeplinire.
I. DUMITRU
în introducerea perforajului u-
med şi a captării prafului de
mină. Dar, ei sînf hotărîţi să
lichideze aceste lipsuri în ter­
menul cel mai scurt. Aplicarea
cu curaj a celor mai eficiente
măsuri tehnice şi organizatorice,
a iniţiativelor şi metodelor noi
de muncă îi va conduce cu si­
guranţă la rezultatele cele mai
bune.
mpl actual al plantaţiilor este nesa-
tisfăcător. Astfel, în anul 1960 ş-au
plantat cu pomi doar 20 ha., iar în
anul 1961, 24 ha.
In centrul Bîrsău, pomii fructiferi
ocupă cei doi versanţi care mărginesc
deoparte şi de alta satul Bîrsău şi se
întind pînă la Certej. Peste 80 la
sută din suprafaţa acestor versanţi
este ocupată cu pruni în fîneţe. Po­
mii fructiferi sînt răzleţi. Predomină,
prunul cu solurile „Grase", „Doron-
ţe", „Bistriţa“, Agen". Mărul, cire­
şul, vişinul şi piersicul se găsesc în-
Ir-un număr redus.
In acest centru o suprafaţă de pes­
te 100 Ha. poate fi destinată noilor
plantaţii. Terenul esfe puţin frămîn-
tat şi se pretează pentru prun, măr,
vişin şi cireş.
Trî centrul Boz, pomii fructiferi se
întîlnesc răzleţi în teren arabil şi în
fîneţe. Predomină prunul cu soiurile
„Bisfriţa", „Grase". Mărul, părul, ci­
reşii! şi vişinul se întîlnesc sporadic.. micol trebuie să constituie preocupa­
Pentru înfiinţarea de noi plantaţii pot
fi destinate încă 80—100 ha. G.A.C.
din Boz, începînd cu anul în curs,
va cultiva măr, prun şi cireş.
Climă şi solul din centrul Sîrbi ofe­
ră condiţii bune de creşterea prunu­
lui din soiul „Bistriţa" care rodeşte
aproape în fiecare an. Condiţii bune
găseşte aici mărul Ionathan, Patul şi
tinate noilor plantaţii de prun, măr
şi cireş să găsesc la trupurile Mă­
gura şi Lazul lui Găndoj.
Pomii fructiferi din centrul Gură-
sada—Gothafea ocupă cei doi ver­
sanţi ai Văii Domşoara. Partea in-
M U MUß SOCIALISMULUI »I
nao S '
Oraşele şi satele regiunii tot mai frumoase
Comitetul executiv al Sfatului ţă odată cu începerea noului an
popular raional Sebeş se stră­ şcolar şi se continuă lucrările la
duieşte să ocupe un loc fruntaş un număr de 4 cămine culturale.
în întrecerea ce se desfăşoară în­ Propuneri importante au fost
tre sfaturile populare din întrea­ făcute de cetăţeni şi în ceea ce
ga regiune. Mal ales, în urma priveşte îmbunătăţirea asistenţei
iniţiativei Sfatului popular raio­ médicale. In acest sens s-au în­
nal Orăştie, care prevede c a : fiinţat două puncte sanitare noi
„P'triă la sfirşitul anului fieca­ şi au fost reparate un număr de
re cetăţean din raion să pres­ 4 băi comunale. De asemenea
teze ta diferite lucrări gospodă­ în cele mai mari comune din
reşti cite 15 ore muncă volun­ raion ca Oltbova, Mlercufed, A-
tară“, munca patriotică a luat poldul de Sus şi altele, s-au pie­
amploare şi mai mare. De men­ truit 35 de străzi.
ţionat că în raionul Sebeş, oda­ Lucrări importante s-au efec­
tă cu însuşirea acestei iniţiative tuat şi in oraşul âebeş. Aici, co­
se acordă o atenţie deosebită mitetul executiv al sfatului popu­
traducerii în viaţă a propuneri­ lar orăşenesc, sub îndrumarea
lor făcute de cetăţeni cu oca­ permanentă a comitetului orăşe­
zia alegerilor de la 5 Martie. nesc de partid, a iniţiat o seamă
Rezultatele de piuă acum do­ de acţiuni gospodăreşti. Prin
vedesc hotărirea sfatului popular munca patriotică a cetăţenilor, CĂMINUL CULTURAL STREMŢ, RAIONUL ALBA.
raional, a sfaturilor populare co­ s-au pavat 1.200 m.l. de străzi,
munale, a deputaţilor şi cetăţe­ s-a amenajat un nou parc în 1 librării
nilor de a-şi face localităţile cit faţa gării şi s-au executat lu­ Bilanţul unui semestru c 1vr LITER A TU R A
mai frumoqse. Pînă in prezent, crări de întreţinere la celelalte
din numărul total de 772 propu­ zone verzi din oraş. De aceste Căminul cultural „Munţii cea frumoasă“, intenţionînd să t ŞTIINŢIFICA ,
neri, s-au realizat peste 500. A- lucrări sînt legate numele mul­ Apuseni“ din comuna Luncoiul pună în repetiţie o nouă piesă. f MEDIiCcIiNNAA J
cestea se referă la construcţii de tor deputaţi, membri şi candi­ de Jos, desfăşoară o frumoasă
noi obiective social-culturale, la daţi de partid, ca tovarăşii Tra­ activitate. La cercul de cultură De un bun renume se bucură i1
repararea de şcoli şi cămine cul­ îna Tomuţă, Petru Albu, loan generală, de pildă, s-au predat şi echipa de dansuri, care prin [ V. Petrescu-Coman, Fio- 1
turale, la construcţii şi reparări Achimescu, Ion Drăghici, Ion în acest an 8 lecţii şi a fost „Luncoiana“ „Ca la noi“, „Mu-
de drumuri, la extinderea reţe­ Kirr, Nicolae Măcinic şi alţii, frecventat de 22 tovarăşi. For­ reşana“ şi alte dansuri a de­ [ rica Păun : Alimentaţia co- 1
lei electrice, plantări de pomi care au dovedit mulfă iniţiativă maţia corală (dirijor profesoa­ venit cunoscută prin împreju-
in acţiunea de înfrumuseţare a ra Ana Ilieş), are în reperto­ rimi. ^ pilului sănătos şi bolnav j
etc. Majoritatea propunerilor au comunelor şi oraşului. riu cîntecele revoluţionare şi de
fost realizate cu posibilităţi lo­ masă „Părinte drag, partid iu- Colectivul de creaţie al bri­ i — Alimente şi regimuri. \
cale, folosindu'se din plin mate­ Bilanţul realizărilor de pînă găzii artistice de agitaţie (Lu­
riale din resurse proprii cit şi acum se concretizează prin aceea ftit“, „Sub steagul partidului“, cia Toma, Maria Simina, Elena f Prefaţă Corneliu Constan- )
prin participarea cetăţenilor la că cetăţenii au prestat peste Ciota, Viorica Tod, Maria Be­
acţiuni de muncă votantară. Pî­ „Măreţ pămînt al patriei iubi­ nea şi Eugenia Şteopan) a creat t tinescu. ]
nă in prezent s-au reparat circa 250.000 ore de muncă voluntară, te", „Republică, măreaţă vatră“ pînă acum 4 texte, oglindind
25 km. de drum în raza comune­ reallzîndu-se economii de aproa­ etc. O seamă de solişti vocali, diferite aspecte din munca ce­ \ 424 pag. — 28.10J lieci *1jj
lor Draşov, Şpring, Vingard, pe 650.000 lei. Raportînd aceste
cifre la numărul populaţiei din printre care Rodica Benea, Mar­ tăţenilor pentru traducerea în C (pînzat).
Doştat şi altele. Tot în această raion, care participă activ Ia lu­ viată a sarcinilor trasate de
perioadă, s-au construit un nu­ crările de gospodărire şi înfru­ fa ©roza şi Petru Dumitraş, partid şl guvern. t Ed. medlicală. I
măr de 17 poduri noi, au fost a- museţare, reiese că raionul Sebeş *
menajate 4 adăpători, s-au disautie de toate posibilităţile promovează pe lingă cîntecul Cinematograful sătesc — nu L * * * Cartea sănătăţii. )
plantat peste 25.000 arbuşti şi pentru ca propunerile oamenilor
pomi fructiferi, au fost începute muncii să fie realizate înainte de popular şl folclorul local- ele mult înfiinţat — a organizat \ Sub redacţia prof. D. A. 1
lucrările de construcţii la 4 şcoli termenul stabilit.
noi, care vor fi date în folosim Echipa de teatru, condusă de în acest an 120 spectacole, In » Jdanov- Traducere din lim- '
M. RUGINESCU
tov. Ruxanda Meszaroş, a pre­ care au participat 6.168 specta­ ^ ba rusă de dr. G. Alăgu- ]
tori.
zentat pînă acum piesele „Bucu­ [ reanu, dr. AI. Săsărman,
roşi de oaspeţi“ şi „Fata tatii In cifre, activitatea căminului
C dr. Al. Wolkonski. Cuvînt
t înainte. Editura medicală.
[ 552 pag. —— 2277.,7700 Iei
^ (cartonat).
t Ed. medicală.
- ISTORIE, ARHEOLOGIE
A. I Odobescu •- Istoria
j: arheologiei. Studiu intro-
«sşap ; cultural din Luncoiul de Jos se (_ ductiv la această ştiinţă,
soldează în prima jumătate a i Prelegeri ţinute la Faculta-
Pot mîndri de munca lor anului curent cu 16 programe 1
artistice, două schimburi de ex­ \ tea de litere clin Bucureşti. Í
Adeseori auzi cite un pildă, condusă de comu­ întotdeauna cele necesare stantin Muntean frezează perienţă, 13 conferinţe. 120 ( I. Antichitatea. Renaste-
muncitor spunînd; „Ve­ nistul Freiiţoni Carol, şi-a şi-i dă îndrumări din cele elementele de radiatoare spectacole de film, totalizind C rea. Studiu introductiv D.
deţi, piesa aceasta ani ctştigat de mult aprecie-, piai preţioase. Apoi, in cu o precizie şi rapidi­ 12.583 spectatori. j Tudor.
făcut-o eu", sau „La a- rea colectivului uzinei. Ea echipă sini io t. oameni tate care te uimesc.
ceastă instalaţie a lucrai L 472 pag- — 33,60 lei
şi echipa noastră". Omul Ea fel ca ei ¦sînt ioţl
este bucuros că munca ceilalţi membri ai echi­ j- (pînzat).
lui nu s-a irosit in za­ pei. In luna iunie, ei
dar, că a fost folositoa­ deţine de 6 luni titlul . umil şi unul. Frenţoni ah obţinui cele mai fru­ IONEL RACEANU Ed. ştiinţifică-
re societăţii. moase realizări. In ziua
de echipă fruntaşă în t n - ^ C a ţ o l , de pildă, este mo- de 20 iunie, spre exemplu, corespondent t ! >— I \— f «— 1 1 —1 1 —? . > ( f i -) ţ— I t.
Aşa se intimplă şi cu
foarte mulţi dintre mun­ irecerea socialistă pe pro- 'det de hărnicie şl price- an prodi-is intr-un singtir =SP=
citorii de la secţia tur­
nătorie a uzinei „Victo­ icB m P m m u L m schimb 151 de baiiuri de M a i multo atenţie
radiatoare. Este cea mai
fesii. In toată această pe­ pere la locul de muncă. controlului tehnic de calitate
rioadă a avui cel mai La fel şi în viaţa parti­
puţin rebut şi cele, mai culară. Emilian Sirbu şi
ria" Călan. Rezultatele multe baiiuri bune la re­ loan Cosma, deşi tineri, mare realizare obţinută In hala de montaj- a- Atelieru­ pclor pe specialităţi. De aseme­
hărniciei şl priceperii lor cepţie. lui central de reparaţie din Alba nea, un mare rol l-a jucat agi­
sé văd printre altele şi aiît ca virsiă cit şi in pînă acum la uzina ..Vic­ Iulia s-a- ivit un caz nou. Pro­ taţia vizuală şi exemplul in
in miile de radiatoare, Care este secretul re­ blema e studiată cu mult simţ muncă al comuniştilor.
de bună calitate, pe care zultaielor pe care le ob­ meserie, lucrează la schim- . toria" Călan. de răspundere. Nici nu poate fi
le trimit constructorilor ţine această echipă? Mai Turnătorii, tui Frenţoni altfel, deoarece e in joc onoarea Făcind această prezentare a
de locuinţe. Echipa de înlii irebuie arăiai că întregului colectiv. Şi-cum e şi rezultatelor obţinute anul acesta
prelucrai fddialoctre de maistrul loan Danciu se barea elementelor de ra­ firesc se naşte întrebarea: cum de colectivul Atelierului central
la atelierul montaj, 'de îngrijeşte ca ea să aibă Carol lucrează repede şi va fi oare soluţionată problema? de reparaţii din Alba Iulia tre­
buie să arătăm şi unele deficien­
diatoare mai bine decil
bine. Pe drept cuvinl ei
mulţi dintre muncitorii pot fi mîndri de munca
Care au zeci de ani ve­ lor.
chime. Comunistul Con­ I. CRASCA
Răspunsul e clar i bine. Spun ţe ce din păcate încă mai exis­
Cultura căpşunilor— aceasta, pentru că nu de puţine tă. Aşa bunăoară, maiştrii Vla­
sursă Importantă ori In atelier vin spre a fi repa­
taţiilor de pomi a început să preocu­ do rate unicate de cele mai diferite dimir Cîrlan, Uheorghe Faur şi
pentru colectivişti tipuri, pentru care, evident, nu
pe gospodăria agricolă 'colectivă de se găsesc nici piese de schimb. inginerul loan Damian nu pri­
aici. In urmă cu doi ani, colecti­ Cu toate acestea, problemele
viştii din Sintandrei au hotă- sînt rezolvate cu multă conştiin­ vesc cu tot simţul de răspundere 1
rit să înfiinţeze o căpşunărle. ciozitate spre lauda întregului
Centrul Roşeani oteră condiţii pe­ Îngrijirea ei a revenit brigăzii colectiv. controlul asupra reparaţiilor e*/ M
legumicole din care fac parte
îr a io n u l I l i adoclimatice foarte' bune pentru cul­ colectivistele Maria Tetea, Ro­ in lupta pentru calitatea su­ xecutate, motivind aceasta prin
tura mărului din soiurile „Ionathan", zalia Popa, Elena Poenaru şi perioară a reparaţiilor, toţi mun­
altele. Anul acesta brigada legu­ citorii sînt antrenaţi in întrece­ lipsa unui control tehnic de ca­
micolă a executat lucrări de rea socialistă, in primele rîn-
„Patul", „Parmen" şi „Ionathanul de bună calitate pe suprafaţa de duri aflîndu-se comuniştii. între­ litate. Prin faptul că întreprinde­
Roşeani". Extinderea culturii mărului 60 dL ari, de pe care s-au recol­
ierioară a versantului este ocupaia în acest centru' pomicol ramíné d préó- tat pînă în prezent peste 1.500 cerea socialistă iniţiată între ce­ rea nu a mai primit in ultimul
cu pomi în iîneaţă. Predomină pru­ ciipare dé bază a gospodăriei colec­ kg. de căpşuni, din vînzarea că­ le trei brigăzi complexe de pro­
nul. E necesară defrişarea acestor tive de aici. rora colectiviştii au obţinut un ducţie a fost cîştigată luna tre­ timp nici o reclamaţie din par­
pomi, deoarece ei sînt deşi, neîngrijiţi venit de peste 8.000 lei. cută de brigada comunistului
şi lipsiţi de rod. Partea interioară a Zona favorabilă pomilor fructiferi Josan Manole, care şi-a îndepli­ tea beneficiarilor, ei cred că ău
pantei va fi plantată cu măr şi păr, în centrii! Lăpiîşnic sé ínfindé pé o RentabilitaTea acestei culturi nit planul de producţie în pro­
iar partea superioară cu pruni şi ci­ suprafaţă aproximativă de 50 ha. pe a determinat conducerea G.A.C. porţie de 102 la sută, executînci făcut totul. Din această cauză
reşi. Pe versantul din dreapta văii, „Dealul lung". Terenul éste puţin fră- „Viaţă nouă“ din Sintandrei să reparaţii de calitate.
cu expoziţie estică şi sud-vestică, po­ mîntat, cu pante între 8—12 la sută extindă suprafaţa. nu există un control de calitate
mii se găsesc în faza de declin pre­ si cu expoziţie sud-estică. Pomii ocu­ Prin eforturile întregului co
m atur ca urmare a neaplicării lucră­ pă terenuri arabile, păşuni şi fîneţe. In primăvara anului viitor pia­ lectiv al atelierului, îndrumat şi riguros şi sistematic organizat,
rilor de îngrijire. Trebuie luate măsuri Dredomînă prunul din sôitîrilë „Ro­ ţa din Deva va fi aprovizionată sprijînt de către organzaţia de
ca ei să fie puşi pe rod. şii" şî „Bistriţa". Lipsa de îngrijire cu o cantitate de căpşuni de partid, planul semestrial de pro­ asupra felului c.um se îndeplinesc
a făcut ca majoritatea prunilor să sé două ori mai mare, deoarece a- ducţie pe anul în curs a fost în­
In centrul Răduleşti, dealurile oferă năşească în declin. Condiţiile dé cli­ nul trecut colectiviştii au mai deplinit la toţi indicii şi pe sor­ sarcinile de îmbunătăţire a ca­
condiţii bune pentru cultura pomilor plantat un hectar cu soiurile timente în ziua de 26 iunie 1961.
fructiferi. Pe treimea inferioară a pan­ mă şi sol dé aici sînt favorabile" cul­ „Ananas“ şi „Creastă de cocoş". Paralel cu aceasta muncitorii şi- lităţii reparaţiilor.
tei, mărul are asigurate condiţii bune. turi? maruîui, cireşului, prunului, pfér- In toamna acestui an, printre au depăşit angajamentul luat de
Sé dezvoltă bine soiurile de măr „Pă- siciifiiî şi gutuiului. cele 32 ha. plantate cu pruni şi a da anul acesta 180.000 lei eco­ De asemenea, nu în suficientă
tul“, „Parmen", „Ionathan", „London", caişi, se vor mai sădi căpşuni nomii peste plan. Numai în pri­
„Renet“, „Baumann". Treimea mijlo­ Plantaţiile nôi dé "pomi íriíctiféri sé pe încă 2 ha. mele cinci luni ale anului ei au măsură se face controlul inter-
cie şi superioară a dealurilor éste vôr îacé numai pé terenuri organizate, dat peste 221.000 lei economii
octipafă de pruni din soiurile „Roşii", olantîndu-sé hiimaî acele specii şî so­ In anii viitori colectiviştii din fazic, pe operaţiuni de montaj,
„Bistriţa" şi „Agen“. iuri café sînt râîôhafé. Plantaţiile vor Sintandrei vor obţine venituti îmbucurător este şi faptul că
încépë pé acele fërënüri ca'rë nü ne­ băneşti din ce în ce mai mari. planul de producţie a tost înde­ lăsi'nd acest lucru la recepţia
Terenul éste în general frămîntat cu cesită cheltuieli mari dé amenajări. Prin vînzarea căpşunilor se vor plinit lună de lună, iar produc­
pante şi expoziţii diferite. Extinderea asigura fonduri pentru acorda­ tivitatea muncii a crescut intr-un probelor de livrare, cînd nu se pot
culturii mărului în acest centru po­ Tn rëgiünëa noastră, plantările dé rea avansurilor băneşti în lu­ ritm susţinut, spre deosebire do
toamnă dau rëzültatelé celé mai btînë. nile mai şi iunie. anul trecut cînd întreprinderea depista toate lipsurile. Maistrul
rea de seamă á conducerii G.A.C. In n-a reuşit să-şi îndeplinească
urima perioadă de plantări vor fi des- Plantaţiilor tinere trebuie să li se planul lunar decîî in trimestrul care este factorul hotărîtor în
imaté mărului terenurile caré sé gă­ acordé o atenţie' deosebită prin apli­ al IlI-Iea.
sesc pe versantul ce leagă Râduleş- carea lucrărilor ‘dé tăieri, îngrăşarc, îndeplinirea sarcinilor de plan
fiu! de Stîneeşti. întreţinerea solului, apărarea contra Rezultatele frumoase pe caro
rozătoarelor, combaterea bolilor şi dău­ colectivul atelierului le-a obţinut poartă întreaga răspundere de
în centrul Făgefel. pomii fructiferi nătorilor. se datorează in mare măsură bu­
sé găsesc né întreaga suprafaţă â sa­ nei organizări a procesului de controlul exercitat asupra îmbu­
tului, îneît cp greii sé pot distinge Acceléraréa ritmului plantărilor din producţie, formării brigăzilor
suprafeţele de teren destinate exclusiv cuprinsul raionului Tila trebuie să complexe de producţie şi a echi- nătăţirii calităţii reparaţiilor, hu
culturilor dé cîmp. prëociipë mai mult cadrele tehnice din
agricultură. întărirea économies a mul­ cru pe care tovarăşii de mai sus
Si aici există lin microclimat favo­ tor gospodării agricole colëctivë esté
rabil culturii mărului, cireşului, rmciî- depëndënta şi dé acest ritm al plan­ Irebuie să-l înţeleagă. Slabă pre­
!ut, piersicului. Terenul éste frămîntat, taţiilor pomicole.
cu expoziţii diferite şi panté ci? va­ ocupare în această direcţie "a
loare de îa 8—20°. Extinderea plari- Ing. LFFTFP GHEORGHF
dovedit şi tovarăşul Valeriu Ne­
Staţiunea experimentală
horticolă Geoagiu gri, directorul Întreprinderii „4
Ardealul“, ţinînd vacant postul
de controlor tehnic de calitate
mai bine de doi ani, sub pretex^
ful că nu se găseşte un om co­
respunzător.
In scopul îmbunătăţirii calită­
ţii reparaţiilor conducerea în­
treprinderii „4 Ardealul“ trebuie
să anga'jeze de urgenţă un om
corespunzător in postul de con­
trolor tehnic de calitate. Orga­
nizaţia de partid împreună cti
conducerea atelierului central de
reparaţii, să-şi stabilească un
obiectiv concret de îmBimătăţire
a calităţii reparaţiilo1-
"’ T. OVIDIU