Page 30 - 1961-07

O R Ü M u h •5*O C lA ü S /m C Ü i
qâsl 2
Se propuneţi psntiru reducerea preţului de cost în 6.A .§>
Animalele —îngrijit© şi furajate
cît mas economicos!
In anii 1958 şi 1959, gospo­
dăria agricolă de stat din Sîq-
tămăria Orlea şi-a încheiat ac­
tivitatea economică cu rezultate
nesatisfăcătoare. In sectorul zoo­
tehnic, planul de p ro d u ce a fost Rîu Bărbat de pildă, am avut în­
realizat în proporţie de abia ol
la sută în 1958 şi 82 la sută ÎJi
'1959. Incepînd din anul trecut,
'drept rezultat al măsurilor orga­
nizatorice luate, starea de lu­
cruri s-a mai îmbunătăţit, sar­
cinile de plan fiind îndeplinite
Iri proporţie de 93 la sută.
Nu putem spune însă că am
făcut totul. Să analizăm puţin
situaţia economică a gospodă­
riei şi să scoatem în evidenţă
cauzele nerealizării indicilor de
plan în 1960. In primul rînd,
preţul de cost planificat l-am
‘depăşit atît în sectorul vegetal
eît şi în cel zootehnic. La depă­
şirea cheltuielilor planificate
pentru cultura mare a contri­
buit şi faptul că cele peste 1.(500
'de ha. pe care le are gospodă­
ria noastră erau împrăştiate în
71 de trupuri, multe din ele fiind
situate la 20-30 km. de sediu.
Această răzleţire a făcut ca ma­
şinile să se uzeze mai repede,
cheltuielile să sporească şi în
plus, efectuarea lucrărilor agri­
cole să întîrzie. Pe trupurile
multe şi mici n-am putut întoc­
mi şi aplica un plan de asola-
ment. Aceasta a făcut ca ani la
rînd să însămînţăm orz după
orz, porumb după porumb, ceea
ce a determinat obţinerea unei
producţii sub cea planificată.
Prin comasările efectuate în a-
cest an, lucrurile s-au schimbat;
cele 1.271 ha. sînt acum gru­
pate în 7 trupuri.
Depăşirea preţului de cost la
producţia vegetală a influenţat
negativ şi rezultatele sectorului
zootehnic. Producţia de lapte pe
cap de vacă furajată şi sporul
în greutate la tineretul bovin nu
au fost realizate. Cheltuielile
mari au făcut ca preţul de cost
să fie depăşit. Laptele de vacă,
de pildă, a fost livrat cu 0,36
V eşti din A ninoasa
Se întrec brigăzile de tineret
întrecerea socialistă pe pro-
fesii organizată ae către co-
mitetul sindical, a cuprins in-
tregul tineret de la exploata-
rea minieră .^ninoasa. Cele
29 brigăzi de producţie ale ti-
neretului se întrec pentru ob­
ţinerea titlului de colectiv de
muncă fruntaş. întreaga lor
activitate este îndreptată în
direcţia îmbunătăţirii calită­
ţii şi reducerii preţului de
cost al cărbunelui. Un indemn
în activitatea membrilor bri­
găzilor l-a constituit iniţiati­
va lansată de minerul şef de
brigadă Popa M. loan de la
I. M. Teliuc, „Niciun vagonet
de minereu rebutat".
Printr-o mal nună organiza­
re a lucrului, utilizmd meto-
Peste 800.000 lei bonificaţii
Minerii de la exploatarea
Aninoasa depun elorturi spo­
rite pentru obţinerea unul
cărbune cu un conţinut mic
de cenuşă şi cu o granulaţie
corespunzătoare, ua dovadă a
interesului ce se acordă cali­
tăţii cărbunelui, sînt cel
800.000 lei bonificaţii încasaţi
in primul semestru de la pre-
paraţia Petrila, căreia 1 se li­
vrează cărbunele.
Comitetul de partid împre­
ună cu conducerea exploată­
rii miniere, au făcut In ulti­
mul timp un studiu amănun­
ţit asupra posibilităţilor ce Ie
are mina pentru îmbunătăţi­
rea calităţii, toi au constatat
că pe lingă metodele folosite
pînă acum, ca puşcarea selec­
Cercuri de ridicare a calificării
In lupta pentru o calitate
cit mal superioară a produc­
ţiei un rol Important ii consti­
tuie şl nivelul pregătirii pro­
fesionale a fiecărui muncitor.
Pornind de la acest conside­
rent, comitetul U.T.M. de la
exploatarea minieră Aninoasa,
îndrumat fiind de comitetul
de partid, acordă o mare a-
tenţie ridicării calificării pro­
fesionale a tinerilor. In acest
sens a luat măsuri ca înce-
pînd cu luna iunie a. c. să
se creeze asemenea cercuri pe
sectoare. Primul cerc s-a şi
deschis Ia sectorul VIII, unde
participă lăcătuşi, electricieni,
sudori, telefonfşti etc.
lei mai scump, iar carnea de ti­
neret bovin, cu 7 lei kg. mai
scumpă faţa de planificat. Aceas­
tă situaţie a fost determinată în
primiţi rînd de lipsa de con­
strucţii Şi ?ie silozuri. La trupul
sămânţat ou porumb-siloz 40 ha.
N-am avut în schimb nici grajd
şi nici siloz, fiind nevoiţi ea po­
rumbul cultivat să-l transpor­
tăm pentru însilozare la Rîul
Alb, cale de 15-17 km. Acelaşi
lucru s-a întîmplat cu porumbul
cultivat la Silvaş şi la Hăţăgel.
Din lipsurile avute noi am tras
învăţămintele cuvenite şi cu a-
jutorul organelor locale do
partid şi de stat am rezolvat
o parte din ele. Am construit
în toamna şi-n primăvara a-
ceasta grajduri deschise şi silo­
zuri la Orlea, Demsuş şi Rîu
Bărbat, iar la Rîul Alb şi Sălaş
s-a mărit capacitatea grajduri­
lor. Avem acum asigurate toa­
te adăposturile necesare pentru
cele 900 capete tineret bovin,
189 vaci, 69 juninici şi 200
scroafe pentru reproducţie, pre­
cum şi spaţiile necesare pentru
însilozarea nutreţului. Numai la
Rîu Bărbat, de pildă, am con­
struit un grajd pentru 250 ca­
pete vite mari şi un siloz cu o
capacitate de 150 vagoane.
Anul acesta ne-am gospodărit
mai bine şi în ce priveşte asi­
gurarea bazei furajere. Am în­
sămânţat pentru masă verde 17
ha. cu secară, 24 ha. cu mazăre.
20 ha. cu borceag şi 16 ha. cu
porumb. In afară de aceste cul­
turi mai avem 20 ha. cu trifoi
vechi, 140 ha. cu porumb siloz
şi 220 ha. cu fîneţe naturale.
Raportul tovarăşului Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej ia recenta
plenară a C.C. al P.M.R. a pus
în faţa lucrătorilor din gospodă­
riile agricole de stat sarcini deo­
sebite. In lumina indicaţiilor re­
ieşite din Raport şi pentru re­
ducerea preţului de cost la pro­
dusele animaliere colectivul nos­
tru îşi propune să extindă sis­
temul de întreţinere a bovinelor
da puşcării separate, alegerea
şistului vizibil Ia roi şl in a-
bataj, folosirea judicioasă a
lemnului, explozivului şi a al-
tor materiale, minerii celor 29
brigăzi de tineret, au obţinut
succese de seamă m îmbunătă­
ţirea calităţii cărouneiui, rea-
lizind In aceiaşi timp şl o e-
conomie la preţui de cost de
peste 5 lei pe tona de căr­
bune.
In luna lume, titlul de bri­
gadă fruntaşă l-a obţinut cea
de la abatajul nr. 3 din stra­
tul V, condusă de utemistul
Victor iancu, care a dat peste
plan 111 tone de cărbune de
bună calitate.
LIVIU DRAGHICI’
mgmer
tivă, alegerea şistului vizibil
etc., e necesar sa se extindă
la toate sectoarele metoda de
podire şi bandajare la abata­
jele cameră, să se acorde o
mai mare atenţie curăţirii va-
goneţilor ce urmează a intra
In subteran, precum şi menţi­
nerea unei curăţenii exempla­
re In abataje.
Printre brigăzile care au
reuşit să dea cărbune de cea
mai bună calitate se numără
cele conduse de comuniştii
Vaslle Mănăilă. Aurel Cristea
şl Nicolae David, in vagone-
tele cărora controlul de cali­
tate n-a găsit de ioc steril.
FRANCISC VETRO;
lenmcîan
Pentru o cit mal bună acu­
mulare a materiilor predate,
cercul a fost Împărţit In două:
unul cuprinzînd partea mecani­
că, iar celălalt cea electrică.
Lecţiile ce urmează a fi pre­
date sînt strlns legate de ca­
litatea lucrărilor şl a cărbune­
lui.
Iniţiativa comitetului U.T.M.
de a crea cercuri de ridicare
a calificării pe sectoare, a
fost îmbrăţişată de toţi tine­
rii ce lucrează în cadrul ex­
ploatării.
VASILE OROSJ
iclinician
-V—s/v \,’ tivitate. I-au împărtăşit gînduri-
Nr. 2033
¦KiMWHBana
Să îndeplinim planul
la foaie sortimentele
(Urmare din pag. l-a)
lor în fiecare sector în parte.
S-au făcut de asemenea instruc­
în stabulajie liberă, în grajduri taje periodice cu maiştrii şi şe­
deschise, cu aşternut adînc şi cu fii de parchete în privinţa folo­
autodeservirea furajelor. Aplica­ sirii din plin a utilajelor, pentru
tă anul trecut la grajdul din
Demsuş metoda a dat rezultate o mai bună organizare a lucru­
bune. Animalele au crescut în lui şi repartizarea adecvată a ca­
greutate, iar numărul îngrijito­ drelor pe locuri de muncă.
rilor, şi deci cheltuielile, au scă­
Un rol important în realizarea
planului la toate sortimentele l-a
zut simţitor. In plus, construc­ avut întrecerea socialistă. In în­
ţiile se realizează mult mai ief­ trecere au fost antrenaţi circa
tin. Astfel, grajdul deschis con­ 80 la sută. din numărul total al
struit la Demsuş pentru 100 ca­ muncitorilor întreprinderii. în ­
pete vite mari, a costat nu­ trecerea se desfăşoară între par­
mai 142.000 lei în timp ce unul chete şi sectoare avînd la bază
obişnuit (cu aceeaşi capacitate) obiective concrete cum sînt va­ De curlnd, la Paşcani, a fost dată in folosinţă o nouă clă dire pentru Casa raională de
costă 345.000 lei. Anul acesta lorificarea superioară a masei cultură.
sistemul întreţinerii stabulaţiei lemnoase, îndeplinirea planului IN CLIŞuu : Aspect din sala de spectacole, care are 444 de locuri.
libere va fi extins la 1.100 ca­ la toţi indicii etc. ? - Foto : GH. FRUNZA (Agerpres)
pete bovine destinate îngrăşărli. Sporind indicii de utilizare
Tot în scopul reducerii preţu­ prin folosirea agregatelor la La capătul unui an de activitate
lui de cost al produselor anima­ capacitatea maximă, în primul goooooooooooo
liere, după întoarcerea din pă­ semestru al acestui an colectivul ooooooo^-
şunea alpină, animalele nu vor
fi trecute direct în stabulaţie întreprinderii forestiere din O- Colectivul autooazei I.R.T.A. porţie de 113,y la sută, iar la calitate s-au situat şi comuniş­
ci vor păşuna pe fîneţele cosi­ răştie a depăşit planul produc­
te în vară. In acest fel cheltuie­ ţiei globale cu 10 la sută. Tot­ din oraşul Braa se află în pra­ transport convenţional in pro­ tii Cornel Ntcula, Remus Nîcu-
lile pentru furajare pe o zi vor odată a fost depăşit planul la
scădea cu 4 lei pe cap de •ani­ 20 de sortimente de bază. gul aniversării unui an dc la în­ porţie de 110,2 la suta. la, responsabilul brigăzii de t i ­
mal. In Raport se arată că fura­
jele au un rol de bază în creş­ Din păcate însă, colectivul ceperea activităţii sale. Deşi ti- Biroul organizaţiei de bază nerei şl alţii.
terea producţiei de lapte şi în
realizarea sporului de greutate I.F. Orăştie nu a acordat aceeaşi năr, acest colectiv a reuşit să — secretar iov. Tuaoran Cor­ Din preocuparea biroului or­
fapt ce duce implicit la scăderea atenţie îndeplinirii planului şi la
sortimentele considerate mai pu­ obţină unele rezultate bune in nel — s-a preocupai şi de buna ganizaţiei de bază şi în gene­
ţin importante, care nu aduc în­
muncă, făcindu-se astfel cunos­ desfăşurare a muncii în atelie­ ral a comuniştilor ae aici nu a
preţului de cost. Noi vom ţine treprinderii beneficii mari. Aşa cut in întreg raionul. Aniversa­ rele autobazei. Aici, obiectivul lipsit nici problema realizării
rea unui an de muncă, care co­ principal al întrecerii socialiste ae economii la carburanţi şi lu­
mai mult seama de această in­ de pildă, la sortimentele buşteni
incide cu sărbătorirea zilei de a fost şl continuă să fie scurta­ brefianţi. Din iniţiativa biroului
dicaţie preţioasă şi anul aces­ de răşinoase pentru gater şi 23 August, este intimpinatu cu rea duratei de staţionare a ma­ organizaţiei de oaza s-a intro­
ta vom introduce pentru furaja­ stîlpi de răşinoase, nu s-a rea­ noi succese pe Linia realizării şinilor prin efectuarea unor re­ dus un control sistematic asu­
planului de transport, a reduce­ paraţii de bună calitate şi la pra felului cum sfat folosiţi car­
re culturile duble. De altfel am lizat planul din cauză că mon­
şi luat măsuri ca pe cele 30 ha. tarea funicularului prevăzut la rii staţionărilor, realizării de e- timp. In acest scop, biroul orga­ buranţii şi lubrejianţii căutln-
de pe care a fost recoltat borcea- parchetul Pîrîul cu Urşi, din conomii la lubrefianţi, măririi nizaţiei de bază a iniţiat orga­ du-se a se înlătura complet
gul să fie însămînţat porumb Sibişel, a întîrziat timp de 2 numărului de sulamiişti etc. In nizarea şl dezbaterea cu colec­ mersul In goi ia maşini. Cornii*,
furajer. luni. La sortimentul lobde de frunte s-au situat întotdeauna tivul de aici, a unor probleme niştil, întregul corectiv, au inţe- <
comuniştii. Ei au jost animato­ legate de procesul de producţie Ies această cnemare a biroului
Sub conducerea permanentă a fag pentru doage de butoaie, rii întrecerii socialiste, exemplu c a : descoperirea şi folosirea organizaţiei ae oaza şl ca ur­
de disciplină in muncă şl neo­ rezervelor interne, rolul inova­ mare, numai in uCnmele două
organizaţiei de partid, Consiliul planul a fost nerealizat datorită
G.A.S. Sîntămăria Orlea va lup­ faptului că din lemnul de foc bosiţi căutători ai noului. Iată ţiilor şi raţionalizărilor, intro­ luni, s-au economisit 450 l. de
ta continuu pentru creşterea pro­ s-a sortat pentru celuloză mai
numai clteva aspecte din acti­ ducerea tehnicii noi şi a micii motorină şi benzina In valoare
ductivităţii - animalelor şi redu­ mult decît era planificat. vitatea acestora.
cerea. preţului de cost al pro­ In semestrul II al acestui an, mecanizări, buna aeservire a be­ de 17.779 lei şi ulei in valoare
duselor, pentru îndeplinirea cu colectivul I. F. Orăştie va tre­ Autobaza dispune de un parc neficiarilor etc. Asemenea ex­ de 3.972 lei. Cele mai bune re­
bogat de maşini. întreţinerea puneri au fost ţinute de către zultate în această direcţie le-a
succes a sarcinilor trasate de bui să înlăture lipsurile semna­
maşinilor in bune condtţivni şi membri de paruxrcu experienţă obţinut comunistul Constantin
plenara C.C. al P.M.R. late, să dea atenţia cuvenită în­ ca urmare, prelungirea duratei în munca de reparaţii a maşi­ Bratu care, lucrina pe un auto­
IOAN TÎREA deplinirii planului la toate sor- lor de funcţionare, a constituit nilor, ca maiştrii Lazăr David. camion „Steagul ro şu", a reu­
directorul G.A.S. Sîntămăria Orlea | tímentele.
o preocupare permanentă pen­ loan Gulea şl alţii. şit să economisească carburanţi
------------- . ¦- - —-ém ----------- = tru organizaţia de partid. Drept Fiind legate ae specificul şi lubrefianţi în valoare de pes­
rezultat, numai după un an de muncii, aceste expuneri au dat te 10.000 lei.
IP R II E T E N I E activitate, numărul sutamiişti- un impuls şl mai mare activită­ Acum, in prea-jma aniversării
lor a crescut la peste 80. Din ţii din atelierele autobazei, oa- unui an de la începerea activi­
Un grup de excursio­ pus oaspeţilor să fie cu cîte un jgheab de rlndul acestora fac parte mulţi menii strădutndu-se să aducă tăţii autooazei, oiroul organiza­
nişti din Republica consultaţi mecanicii dc tablă care asigura o
Populară Bulgaria ne la autobaza I.R.T.A. ungere perfectă. S-a membri şl candidaţi de partid noi îmbunătăţiri procesului de ţiei de bază şi-a fixat In planul
vizitau ţara. Ei s-au din localitate, lucru făcut apoi proba şl
oprit şi în oraşul Alba ce s-a şi făcut. rezultatele au fost ca Tudor Candín. Crlşan Lo- producţie., Comunistul Mirón său de munca, ţinerea unei a-
Iulia. Aici oaspeţii au foarte bune. La pleca­
adm irat vechea biblio­ Roata cu pricina a re, excursioniştii bul­ ghin, Constantin Bratu şl alţii. Nelega, de pildă, a reuşit ca In dunări generale ae partid care
tecă cu cărţile ei de fost demontată şi s-au gari au mulţumit me­
o mare valoare Istori­ încercat tot felul de canicilor de la autoba­ Ei au contribuit-joărte mult la urma celor însuşite din expune- să analizeze felui cum comu­
că, cetatea, muzeul şi variante pentru a se za din Alba Iulia pen­
alte obiective. putea asigura o bună tru, sprijinul acordat, realizarea planului de călători- rüe amintite să conceapă şi să niştii şi întregul colectiv s-au
funcţionare a turism u­ pentru ingeniozitatea
Excursia se făcea cu lui. Dar, multe din în ­ lor în muncă, iar a- Kilometri in ultima lună in pro- confecţioneze un dispozitiv de preocupat de bunul mers al pro­
turisme proprii. Dar, cercările mecanicilor ceştia le-au urat suc­ ix x x x x io o o o o o o o o o o o o o o o o o 0 probă şl curăţire automată a cesului de producţie. Comuniş-
la plecarea din Alba de la autobaza din ces în continuarea
Iulia, una din m aşi­ Alba Iulia au dat greş excursiei. g bujiilor. Tot cu acest dispozitiv tii de aici au ce raporta în a-
nile oaspeţilor s-a de­ Rulmenţii romîneşti o se face acum şi verificarea ăunarea generală pentru că
fectat. I s-au stricat confecţionaţi Ia Bîr- După aproape o lu­
rulmenţii de la o roa­ lad, se potriveau la nă, în care ‘timp prie­ , şl se curăţă carburatoarele. In drul autobazei a fost un an
tă. Ce era de făcut ? maşină, dar nu puteau tenii bulgari au vizitat mun-fţtTZrT™!f TT Tj"" mmCiInovaţii
Rulmenţi de schimb primi ungere ceea ce multe ţări, aceştia s-au
nu aveau, iar pentru a r fi dus la frecarea întors din nou la Al­ . C. .reşterea productivităţ•ii
a cere trim iterea lor şi distrugerea lor prea ba Iulia şi nu au ui­
repede. cu şi realizarea de cit mai nuil-5 fruntea întrecerii pentru efec- rodnic, cu realizări frumoase
'din ţara prietenă, ar tat să mulţumească
După multe frămîn- te economii la preţul de cost, stă<? tuarea unor reparaţii de bună | MANEA
fi însem nat să se aş­ tări însă, mecanicii au încă odată mecanici­
găsit soluţia. Ei au mereu în atenţia colectivului de ^<><><><><><><><>o o o <îx x x >o <x >o o c <x x x >o o o o o <x x >o o o c ><x x >ooooo)
tepte m u lt timp. A* Izolat fiecare rulment lor de aici.
muncă al Exploatării miniere’ P e pe şan tlerol n o ii secţii
tu n d , ghidul-, a pro­ 1. MÎNDRU Uricani. O contribuţie de seamă
în realizarea acestor obiective
şi-o aduce şi mişcarea de ino­ de lam inoare
vaţii.
Numai în luna iunie, la cabi­ La sfîrşit de semestru
netul tehnic au fost prezentate
5 inovaţii, din care 3 au şi fost Colectivul şantierului nr. 2 cii a sporit cu 11 la sută faţă
aplicate în procesul de produc­ construcţii al I.C.S.H., alături de cifra planificată. Pe luna iu­
ţie. de colectivele celorlalte şantiere, nie planul de producţie s-a de­
poartă răspunderea pentru reali­ păşit cu 7 la sută, iar produc­
zarea noilor obiective industria­ tivitatea muncii a crescut cir 16
le. El are datoria de a crea fron­ la sută.
Spre (Klal dc fruntaşi tul de lucru celorlalte şantiere Fruntaş pe şantier este lotul
şi astfel, împreună, să asigure condus de ing. Lucian Popescd,
intrarea în funcţiune la timp a candidat de partid. Pe tocul al
liniei de sîrmă de la noile lami­ doilea se situează lotul condus
De cîteva zile treaba nu mai — Fie, dar să mă ajutaţi, să ma roabă de var şi ciment, să noare. de ing. Ioan Ban, membru de
mergea tocmai bine. Cauza o punem umărul cu toţi. se stabilească precis cît au de Conştienţi de răspunderea ce partid. Brigăzile conduse de co­
ştiau cu toţii. Vechiul şef de e- executat fiecare om în parte, ci­ muniştii Ioan Gheorghe şi Pe-:
chipă plecase pe un alt şantier. ...La început a fost mai greu ne să lucreze la grund şi cine o au, constructorii, mobilizaţi de tre Ionescu, maistrul Constantin
Oamenii erau aceiaşi dar totuşi Pînă a prelua Braicău condu la finisaj. organizaţia de partid, au reuşit Tănase şi alţii, şi-au adus o im­
lucrurile parcă şchiopătau. Dar cerea echipei de zidari-tencui să obţină realizări frumoase. portantă contribuţie la îndeplini­
de rezolvarea problemelor echi­ tori, ea figura mereu în frun­ Odată lucrurile puse la punct, Planul de producţie semestrial a rea sarcinilor de plan lunare şi
pei nu începea nimeni să se 0- tea întrecerii. Acum însă deşi munca a fost mai spornică. Flo- fost realizat în proporţie de 101 semestriale.
nu rămăseseră nici o lună sub rian Trică nu era indiferent cît la sută, iar productivitatea mun­
cupe. plan, totuşi rezultatele erau doar a făcut azi vecinul său Viorel Brigăzi de montări fruntaşe
Fior ian Trică, un tînăr de prin cu ceva mai mari decît norma Chifor. Mîine l-a întrecut. In
de producţie. Oamenii erau a- ziua următoare parcă a fost mai La şantierul nr. 2 montaj-in- O altă brigadă fruntaşă dd
părţile Olteniei, băiat harnic, ceiaşi, dar... ba nu aveau la harnic Ivan Ignat. Chiar şi Va- stalaţii lucrează şi brigada con­ pe acest şantier este şi cea con­
l-a chemat deoparte pe Viorel timp mortar, ba le lipsea va- sile Necşulea s-a întrecut pe el dusă de comunistul Andrei Năs- dusă de comunistul Vasile Gri-
Chifor, zidar-tencuitor din ace­ însuşi. Şi blocul I din oraşul tase. Ea execută lucrările de goruţ. Brigada a primit sarcină
Oameni şi fapte nou Călan înlocuia culoarea ro­ montat şi centrat la construcţia să execute instalaţia de apă de
eaşi echipă. şie a cărămizii cu cea a tencu­ rfretalică de la linia de semifabri­ la linia de sîrmă. Ea trebuia să
— Eu cred că trebuie făcut rul... Nici unui nu era împăcat ielii. In 40 de zile, faţada blocu­ cate a noilor laminoare. Aceas­ monteze în luna trecută 350 m.l.
cu situaţia. Ba chiar au şi dis­ lui punct cu 20 apartamente a tă brigadă a avut ca sarcină de de conductă cu diametrul de 325
ceva, a început Trică. cutat despre cele ce se întîm- fost gata. Termenul planificai a plan să monteze în luna trecu­ mm. Brigada s-a angajat să
— Echipa şchioapătă de cînd plaseră în echipă. fost astfel redus cu două zile. tă 258 tone construcţii metalice. monteze în plus 75 m.l. Folo­
Cît despre calitate au fost de Brigada s-a angajat să monteze sind mijloace mecanizate şi or-
nu avem un conducător, a trecut La începutul lunii iunie, co­ spus doar cuvinte de laudă. Si 263 tone. Prin buna organizare ganizîndu-şi în mod chibzuit
direct la subiect Chifor. munistul Nicolae Cîmpeanu, zi­ în timp ce blocului I i se fă­ munca brigada şi-a îndeplinit şi
dar şi el, chemase la întrecere cea toaleta, parte din echipă a a muncii şi animaţi de dorinţa
— Dar pe cine să propunem, pe toţi zidarii şi tencuitorii şan­ trecut la blocul D. Aici munca de a întîmpina ziua de 23 Au­ depăşit angajamentul, reuşind sa
tierului. Obiectivele erau cura­ de tencuire a faţadei este în pli­ gust cu noi realizări, membrii
pe cine să alegem? joase. Tinerii din echipa lui nă activitate. Se lucrează în a- acestei brigăzi au reuşit să mon­ monteze 600 m.l. de conductă.-
Amîndoi erau buni muncitori Braicău au formulat un răspuns celaşi ritm ca la blocul I. teze 398 tone construcţii me­
la chemarea 'lui Cîmpeanu, fi- talice, depăşindu-şi astfel anga­ Aceasta este o garanţie că lu­
şi la lucrările din noul oraş xîndu-şi ca obiective să depă­ In întrecere, nu s-au stabilit jamentul luat.
muncitoresc din Călan nu odată şească planul valoric cu 10 la încă toate rezultatele celor 5 e- crarea încredinţată va fi termi­
au dovedit acest lucru. Dar a sută, să facă 105 m.p. tencuieli chipe de zidari. Cei din echipa
conduce o echipă nu-i suficient în plus faţă de norma lunară şi lui Nicolae Braicău au însă nată înainte de termen.
atît. De aceea stăteau acum şi să dea lucrări numai de foarte şanse multiple să ocupe primul
se gîndeau. I-au luat pe fiecare bună calitate. loc. Faţă de angajament ei au. Economiile — un obiectiv important
în p a rte : 'depăşit planul valoric cu 11 la
Cînd şi-au luat angajamentul, sută, au executat 115 m.p. ten­ In întrecerea socialistă pe ca­ preţul de cost, iar în primele
— Ar fi fost bun Braicău... oamenii au cumpănit fiecare lu­ cuială în plus şi au economisit re o desfăşoară constructorii pe două luni din trimestrul II încă
— Da, dar acum lucrează în cru în parte, l-au analizat şi importante cantităţi de oxizi lîngă realizarea planului şi scur­ 480.000 lei. Colectivul şantieru­
echipa de mozaicari a lui Ma­ discutat. S-au făcut şi unele pentru zugrăvitul faţadelor şi tarea termenelor de execuţie a lui nr. 2 construcţii a obţinut dă
tei Dumitru. propuneri. Să nu se mai aştepte mortar. Acum însă dau zor lucrărilor, constructorii şi-au fi­ asemenea rezultate bune în că
— Oare n-ar primi să condu­ xat ca un obiectiv important şi priveşte reducerea preţului dă
pentru obţinerea de succese şi reducerea preţului de cost. Mun­
că echipa ? mai maţi în luna iulie. ca depusă în această privinţă a cost. In primele cinci luni afă
dat rezultate bune. In primul
Şi la această idee, toţi cei 10 trimestru, constructorii şantie­ anului constructorii acestui şa§*
muncitori au pornit într-acolo rului nr. 2 monta j-instateţii au
unde ştiau că lucrează Nicolae tier au realizat o economie <f<f
Braicău. L-au găsit în plină ac­
383.000 lei peste sarcina planj»
ie. Un timp, Nicolae Braicău a
cumpănit la propunerea făcută.
Apoi s-a h o tărît: eu aprovizionarea pînă ta' ulti­ V>, FllR IR : realizat 297.000 lei economii la iieată. . . . 1r . S