Page 31 - 1961-07
P. 31
Nr. 2033 w vm uu $úe$A m m m t pag- *
la MtkmdxMfâa oô-Lwitaeo Concursul Din Uniunea Sovietică
cerea día lu c r ă to r ilo r A u to m atizarea în industrie Acţiuni pentru
protecţia naturii
„ N ic i un vai portante realizări. Tot mai mult,, din cooperafie
eforturile lor vin să ajute munca
Goniitetul Central al uniunii' Si ndi-
catelor lucrătorilor din comerţ şj coo
peraţie şi Comitetul executiv al Gen-
trocoop-ului, au organizat in semestrul
calif afe de minereu rebufaf" minerilor, să contribuie la rea II al anului trecut un concurs, care a Sistemul energetic: Frunze — ceasta,, dispecerul poale, urrnâ- Primăvara aceasta, na Uniu
avut drept scop obţinerea de cit mai nea Sovietică s-au plantat noi
apariţia Directivelor Iniţiativa brigăzii noastre lizarea sarcinilor de plan în mod bune rezultate’ în prezentarea mărfuri unul din cele mai mari din Kir- ri solicitarea utilajului secţiei\ păduri pe o suprafaţă de peste
G.<S. al P.M.R. ou. privire la or ritmic. Eforturile for au fost în lor în vitrine şi magazine, realizarea glvizia, la care sini conectate opt şi prin televizor, 400.000’ lia. Aceasta constituie
ganizarea întrecerii socialiste, „Nici un vagonet de minereu, cununate de succes. Numai în şi depăşirea planului de destacere şt numai o parte a marelui com
Comitetul sindicatului de la rebutat“, este îmbrăţişată de ultimele 3 luni s-au transportat îmbunătăţirea condiţiilor de deservire hidrocentrale — a fost trecut ¦& plex de măsuri in domeniu! pro
I. M. Teliuc, sub îndrumarea co toate brigăzile şi: echipele de pentru furnaliştii ' din Călan a consumatorilor. tecţiei naturii, înfăptuite in
mitetului de partid, a luat mă mineri de la I. M.. Teliuc. Ne 1.390 tone limonită de bună ca la dirijarea de la distanţă, de Pentru a verifica cum /unc prezent in LT.R.S.S.
suri ca întrecerea socialistă să mîndrim că sîntem primii care litate peste sarcinile de plan. In urma analizei tăcute cu cîteva ziic
aibă ca obiectiv principal îm am lansat această iniţiativă, ca in urmă de către comisia de organi ia un punct central de dispe- ţionează mecanismele exploată- In Uniunea !Sovietică este
bunătăţirea calităţii minereului. şi 'de rezultatele pe care le ob Dacă acestea sînt realizările, zare a concursului) s stabilii câştigăto concentrată o treime din toate
Problemele legate de îmbunătă ţinem. Ce facem noi pentru Ga trebuie să arătăm că nu peste rii întrecerii. In caarul unei şedinţe ceri. iii petrolifere PolaznensKi de} rezervele mondiale de material
ţirea calităţii minereului au tost să susţinem iniţiativa ? In pri tot îri sistemul de transport al festive, ţinută recent ia U.R.C.C., s-au lemnos, pe teritoriul ei trăiesc
discutate în fiecare lună şi în mul rînd a intrat în tradiţia bri întreprinderii lucrurile merg bi luminat câştigătorilor diplome şi pre Dirijarea este realizată de un lje Mărea Kama, un operator circa 300 feluri de mamifere şi
cadrul consfătuirilor de produc găzii. că în fiecare zi la locul mii în bani. Lucratorilor magazinului sigur om, cu ajutorul unor a- ajutorul său trebuiau să cir-c 1.500 feluri de peşte, solurile
ţie ale grupelor sindicale. In a- de muncă să ţinem o- şedinţă, ne.. De pildă, materialul rulant de tricotaje din Sebeş (gestionar Teo fertile ocupă 300.000.000 ¦ha.,
ceste consfătuiri a fost viu dis din. dotarea întreprinderii nu es dor Gali, vînzâtoarea Ana fostescu şi parate produse in U.K.S.S. El cu^e m to t cursul schimbului ţ iar lungimea totală a cursurilor
cutată şi iniţiativa minerului şef de lucru pe care noi o numim te1 M oşit în întregime. Pe tra Sctmeidcr [rina), li s-aci înmînat pre de apă este de 3.000.000 km.
de brigadă Ioan M. Popa „Nici „operativă“, unde, în cîteva mi miul 111 pc ţara şi premiul I pe regiu controlează funcţionarea tutu- &e 0 şalupă .de ia o sondă la'ş Nenumărate sînt resursele de
un vagonet de minereu rebutat“. nute, discutăm sarcinile ce le seul Teliuc-Căîan, o serie de ne. Premiul II pe regiune a fost în- minereuri utile ale ţării.
Iniţiativa a fost îmbrăţişată mai vagonete tip „E“ care aparţin mînat tot unct umtâji din cadrul coo ror obiectivelor energetice, ur- a^a- Iar toamna, Caid. începe),
întîi de toate brigăzile şi echi avem de îndeplinit. Discutăm la perativei „Sebeşana", unde rucrâtoare Exploatarea prădalnică a tu
pele de la orizontul 180 sectorul concret acele lucruri care pri secţiei transporturi, au osiile este comunista Geta iruţa, iar premiul măreşte solicitarea pe linii şi îngheţe apa, sau primăvarai turor acestor bogăţii înainte da
II. In urma rezultatelor bune rupte din care cauză nu pot fi III magazinului „Universal“ din Revoluţia din Octombrie a adus
obţinute, iniţiativa a fost pre vesc încărcarea minereului mai folosite. De asemenea, multe: va Zdrapţi, raionul Brad şt magazinului nivelul apei în lacurile de acu- °tnd porneau sloiurile de ghea-Z mari pagube. Multe animale cu
ales atunci cînd după puşcare de textile din Haţeg. Altor 26 unităţi blănuri preţioase aproape au
s-au observat intercalaţii de ste gonete basculante de fa sectoa le-au lost acordate menţiuni. mulare ale marccentralelor. petroliştii trebuiau să ră- <- dispărut, iar altele au fost pe
cale de dispariţie, milioane da
ril. In tot timpul folosim numai rele I şi III sînt deteriorate şi In cadrul festivităţii oe decernare a La punctul central de dispe- mlnă timp de 10~ A0 zile pe> hectare de păduri au fost tă
metoda puşcării selective. Repar stau. pe hăfzile de descărcare, premiilor,, câştigătorii concursului au iate.
arătat metodele lor de lucru, şedinţa ceri, situat la Frunze, va fi co- msalele formaîe ae tăn daţiilel
tizarea membrilor brigăzii pe fără ea cineva să se îngrijească După Revoluţia din Octom
schimburi o facem în raport cu nectată şi termocentrala din ^ b e i o n ale sondelor, departe}
de starea lor. Frunze — cea mai mare din de litoral.
Kirghizia, al cărei prim agregat In ajutorul lor a venit însă<
Se impune ca în cel mai: scurt va fi pus în funcţiune anul a- tehnica. Dirijarea a 33 de son
de din totalul de 50 este înS
cesta.
prezent integral automatizată
Oamenii nu mai trebuie să Io-
In secţia de forjă şi prese a cuiască pe „in su le M u n c a Zor>
noii uzine constructoare de mu- es^e efectuată de aparate elec- ¦
şini din. KramatorsH (Ucraina) tronice automate, care urmă-
a fost pus în funcţiune un sis'- resc presiunea ţiţeiului, func-
luată’ apoi şi de minerii din sec puterea şi capacitatea de mun timp; conducerile sectoarelor I constituind un preţios senimb de ex- tem de controiare automată a ţionarea pompelor, tot ele pun
torul I1 şi III. perienţă pentru lucratorii din comerţ. funcţionării utilajului. A p a r a \r i funcţiune racletele pentru brie, cînd pămintui şi bogăţiiie
Pentru ca rezultatele muncii Comunistul Teodor Gail, gestionarul
că a fiecăruia. Controlul cali şi III şi a secţiei transporturi, magazinului de tricoiaje din Sebeş a tura de control a fost livrată de a curăţa sondele de parafină, subsolului au fost naţionalizate,
minerilor să fie cele scontate, în tăţii minereului încărcat în va- să ia măsuri pentru repararea scos în evidenţa preocuparea colecti s a pus capăt acestei exploatări
întrecerea socialistă organizată gonete îl facem noi, încă îna şi redarea în circuitul tran Institutul de mecanică optică iar ia caz de avarie transmit prădalnice. Din iniţiativa lui
între, brigăzi, echipe şi sectoa inte ca garnitura de vagonete sporturilor a vagonetelor care vului acestui magazin pentru aprovizio Lenin au fost emise decrete ca
să fi pornit pe galerie. în prezent nu. sînt folosite. In a- de precizie din Leningrad. semnale la aunetul central de re prevedeau măsuri de protec
narea cu mărfurile necesare. In acest ţie a naturii, o atitudine gospo
Un sistem similar de evlden- dispeceri:
ţă şi control automat a fost Proiectul de automatizare a
re s-a ţinut cont de mai multe pus în funcţiune înainte la a- exploatării Folaznenslci a fost
In brigada noastră toţi mem cest fel se vor putea asigura cu scop ei au întiinţat „caiete de cerinţe", ceeaşi uzină şi în secţia rae- elaborat de oamenii de ştiinţă, dărească. faţă de bogăţiile ei
criterii : realizarea planului de brii simt răspunderea pentru lu mai multă uşurinţă garniturile in care au notat zilnic marlunle so
canică de asamblare. Aici apa- din Baku. Petroliştii au hotărit Ca urmare, in taigaua siberia
producţie în mod ritmic, creşte crul ce-1 fac, fapt ce a dus ca de „goale“ necesare minerilor. licitate, făcînd aprovizionarea directă ratele înregistrează funcţiona- ca pînă la deschiderea Congre- na au apărut din nou in mare
rea conţinutului de metal în mi în fiecare lună să ne depăşim şi imediată de Ia centrele din Sibiu şl rea maşinilor-unelte grele In sului al XXU-iea al P.C.U.S. număr zibelinele, iar în stepele
nereu, înlăturarea sterilului vi sarcinile de plan. Media conţi LEOPOLD CAROL din Alba lulfia ceea ce priveşte solicitarea şi să treacă toate sondele la tele- Caspicii turmele de antilope.
zibil şi respectarea granulaţiei. nutului de metal al minereului timpul mecanic. In afară de a- comandă. Au crescut de citeva ori colo
şeful depoului de locomotive niile de biberi, iar astăzi se pot
La fiecare sfîrşit de lună, co extras de noi în ultimele 3 luni Femeile din uzina noastră Consirucfia de funicwiare în G r uzia vedea elani zbenguindu-se chiar
mitetul sindicatului analizează este de 36 la sută. In luna iu şi în parcurile Moscovei. A fost
rezultatele obţinute de brigăzi şi nie, planul de producţie ni l-am îndrumate de Comitetul de uzină cunoaşte o activitate bo In oraşul Ciatura (situat in Inginerul Amiran uanţulai, reglementat riguros vinatul a-
echipe pe baza criteriilor stabi depăşit cu 200 tone. partid, femeile de la U.M.C. gată, femeile au ţrr aici un rol partea de vest a Gruziei), m un mare specialfst in construc cestor animale, ceea ce aduce
lite. Din angajamentul minerilor Zlatna desfăşoară o rodnică ac important. Numai în brigada ar împrejurimile căruia se află ţia de funicuiare, a declarat că statului venituri de multe mili
de la I. AU Teliuc de a da în a- !OAN M. POPA tivitate, participînd efectiv la tistică de agitaţie participă 11 cele mai mari zăcăminte de mi în curînd Elveţia, nana şi Aus oane de ruble
cest an 20.000 tone minereu de toate acţiunile de interes ob femei. Brigada a luat locul I pe nereu de mangan au fost date tria, unde îunicuiareie cunosc
bună calitate peste prevederile miner şef de brigadă ştesc. raion şi locul II pe regiune. De In exploatare şapte noi funicu de mult o largă dezvoltare, vor In U.R.S.S. au rost create
planului, în cursul semestrului asemenea femeile mai pot fi în- iare, numărul lor total fiind în rămîne în urma uniunii Sovie numeroase rezervaţii, iar in ju
I s-au dat 12.273 tone. In sprijinul m inerilor In ultima vreme, femeile din tîlnite la .corul, uzinei, precum; prezent de 55. tice în acest domeniu. Pină în rul oraşelor — zone de ver
uzina noastră s-au angajat să şi în echipa de teatru. 1965, numai in oraşul Ciatura deaţă puse sub protecţia statu
NICOLAE IONAŞ In cursul semestrului I şi în presteze peste 1.000 ore de mun In felul acesta, transportarea vor mai fi puse în funcţiune 35 lui. ’Toate acestea se fac nu nu
deosebi în ultimele luni, munci că patriotică. Acest angajament Printre femeile fruntaşe îni minereului la calea-ferată ca şi de funicuiare. mai în interesul economiei,
preşedintele comitetului sindicatului torii din sectorul de transporturi transportarea muncitorilor de la ştiinţei şi igienli, ef şi al este
de la I.M. Teliuc au obtinut im ticii.
a fost realizat şi chiar depăşit, munca culturală şi patriotică se domiciliul lor la întreprindere se Numeroase funicuiare se cons Una din cele mal mari rezer
prin lucrările efectuate la înfru numără Silvia Gâbhsniănu, E- realizează in prezent numai cu truiesc de asemenea in multe al vaţii — din Gornh Altai (Sibe
museţarea incintei uzinei şi a lena Ivanciuc, Octavia Nistor,. acest mijloc de transport. te locuri din Gruzfa.
ria apuseană) — ocupă o supra
In to iu l n o p ţii secfiilor, la colectarea fierului Elisabeta Poştei şi Elena Tudo-
vechi, înfrumuseţarea Comunei se. în sovhozul „Valea trandafirilor faţă de aproape 1.000.000 ha.
Ceva mai mică din punct de ve
etc. CORNELIA VERMAGA
Era miezul nopţii. Paznicul — Locaţii, jara-ndoială. da In munca culturală, care în Pe plantaţiile sovnozuiui-fabri- hozul „Valea trandafirilor“ vor dere al teritoriului, rezervaţia
colectivei, Nicolae Soită, s-a că nu le vom descărca. Bine. corespondentă că de uleiuri eterice din apropie fi prelucrate peste 160 tone de Pcîoro-Iliciski (nordul U.R.S.S.}'
oprit in faţa unei case şi-a moş Nicolae, voi vedea eu, re de Chişinău, R.S.S. Moldove petale de trandafiri, 250 tone de este vestită pentru cedrii ei se
început să bată în geam. Di du-te acuma la colectivă in Colecţia „Povestiri ştiinfifiso-fantastice" nească, denumit In mod poetic culari şi fauna bogată, iar in
năuntru cineva a întrebat: „Valea trandafirilor", domneşte lavandă şi peste 2.000 tone de rezervaţia Sihote-Alinski (Ex
ion Sullea s-a îmbrăcat In „Prizonieri! beznei de focU o mare însufleţire. A început cu salbie. tremul Orient) convieţuiesc ală
— Cine i ? grabă, şl-n puterea nopţii, a lesul petalelor de trandafiri şi turi; lariţa; nordică cu arboreîe
— EU, Şoită, paznicul... dat fuga pe la Teodor Făgă-
de plută, samurul cu tigrul,
— S-a intîmpiat ceva. de daru, Ion Cormoş şl Petru de B. Z. FRADK1N care le leagă aceiaşi năzuinţă. producţia de uleiuri eterice. m moQumuL w leopardul cu maralui
vii la ora asta şt mă scoli ? a Haneş. „P.V.-313" porneşte într-o că Ei vor îi primii care vor depă Deşi sezonului culesului şi
continuat să întrebe Ion Sul- lătorie spre centrul Pămîntului. şii litosfera, depărtîndu-se cu 9 IULIE UMii; SfS.^C -U JA .’& U ^
lea. deschizind larg fereas Patru colectivişti, patru co E o navă uriaşă, un adevărat mai mult de 40 de km de su prelucrării petalelor este abia la PROGRAMUL I : b,ju Muzică u-
tra. munişti, de la gospodăria co colos al torţei atomice şi al; şti prafaţă. Ajunşi Ia adîncimea început, sovhozul-rabrică depă şoară; 8,00 Şcoala şi viaţa; 8,50 Jo ^ R iE M irm n n c E
lectivă „Unirea“ din Alba Iu- inţei cibernetice. Pe bordul ei prevăzută în programul expedi şeşte zilnic planul de produc curi populare romiTieşti; 9,30 Teatru
— Piatra!.., lia, legaţi prin aceleaşi ţeluri ţiei) Vădim îşi determină tova ţie.. la microîon pentru copiiu „Floricică 9 IULIE 1961
răşii să meargă mai departe. De purpurie“, adaptare radioionică de Ho- DEVA ; Cerul Balticei, Fiul meu
— Au sosit vagoanele ? şi interese, au descărcat, pl- sînt şase oameni: Vădim Ser- aici încep miile de kilometri de In total, în acest sezon în sov- ria Oprescu; 10,30 Muzică uşoară so se însoară ; HUNEDOARA : Celito
necunoscut. Aici sălăşluiesc în ----- ® ----- - vietică 5 11,30 Vorbeşte Moscova 1; Lîndo ; PETROŞANI: Cerasela i
— Da, am fost anunţat de nă-n zorii zilei piatra grea de gheevici Surkov, comandantul acelaşi timp temperaturi solare 13.10 De toate, pentru to ţi; 15,20 La Corabia zburătoare; ALBA IULIA:
la gară. şi... cutezător pînă la nesăbuinţă; şi geruri ucigaşe, presiuni exor Moimmenî închina# şezătoare; 16,1b „(Se! mai bun din Bădăranii) Frumoasa aventură ; SI-
stincă, destinară grajdului bitante şi goluri inexplicabile. zece“ — emisiune pentru tineretul şco MERIA : In pragul furtunii; APOL-
primitor d esco p erito ri Iar; 19,30 „Melodii, melodii, melodii“ DUL DE SUS : Mexicul ciută
SPORT nou, de 100 de capete, cons cumpănitul secund Piotr Afana- Nava e strînsă în titanice cîtn- un program de muzica uşoară romi ZLATNA: Confidentul doamnelor,
trucţie ce va începe în au sievicî Miheev ; morocănosul a- puri de torţă... o zguduie formi ai A niarctîdei nească; 20,20 'leatru ia microfon, pre ILIA : Mamelucul; SEBEŞ : Vene
rind. Ei au dovedit,, invinglnd tomist Valentin Makarovici Bi- dabile trepidaţii... o bombardea miera : „Cine a ucis“, scenariu radio ţia, luna şi tu ; ORAŞTIE : Disci
ront; exuberantul geolog Niko- ză năpraznice radiaţii... Infrun- In luna iulie se împlinesc 140 de tonic de Şteînn lierciu; 21,45 Inter polul diavolului; In iureşul focu
tîndu-ie, nava îşi continuă totuşi ani de la terminarea expediţiei preţi de trunte ai muzicii populare ro lui; HAŢEG; Mama india; BRAD:
oboseala şt noaptea, că inte- \ lai', Nikolaevici Dekteariov ; ciu drumul. Pînă unde va reuşi să Bellingshausen-Lazarev care au în mîneşti: violonistul Ion Luca Bână Mîndrie; LONEA : Pîine şi traru
ajungă ? Care va fi dezondămîn- făptuit una din cele mai grele şi ţeanu; 22,35 Muzică Oe dans. dafirf; TEKJŞ : Normandlc-Niemen.
Tenis. d e cîm p resele gospodăriei sînt pro- S datul mecanic Andrei Gavrilo- tul acestei fantastice lupte din periculoase curse în jurul lumii, în PROGRAMUL 11: 7,u0 Melodii popu
tre raţiunea umană şi stihiile a- apele Polului Sudic. Participanţii lare româneşti din diierite regiuni ale —o—
După ce în prima întîlnire priile lor interese. ’ vici Ciurakov şi,candidatul tran- dîncurilor ? la această expediţie au fost primii ţă rii; 9,00 Muzică populară sovietică;
din1cadrul campionatului repu-| H’. TITUS’v smisionist Pavel Dementievici care au văzut continentul antarctic. 10,00 Muzică din opere; 10,30 Revista
blican pe echipe mixte, etapa Dînd răspuns acestor între presei străina; 12,15 Actualitatea, ctil-
Skoriupin. Sînt firi diferite pe bări, zguduitorul roman „Prizo Fapta de vitejie a primilor des turai-artistică; 13,40 (Sîntă Luciano
nierii beznei de foc" aruncă o coperitori ai Antarctidei va fi eter Tajoli; 14,30 La microîon: Satira şi
regională, tenismenii din Lupeni lumină puternică nu numai asu nizată printr-un monument consa umorul; 16,00 Oameni şi tapteţ 17,15
pra extraordinarelor procese fi crat conducătorilor primei expedi „Mică antologie a tabulex“ : Jean de la
întrecuseră eu 10-5 echipa Jiul zice din străfundurile Pămîntu- ţii antarctice ruse din 1819-1821 — Fontaine; 19,00 „Destine contempora
lui, ci şi asupra uimitoarelor re Fadei Bellingshausen şi Mihail La ne* — Radiomontaj; 19,30 Romanţe,
Petroşani, în zilele de H şi 2 Critica a ajutat surse de eroism ale sufletului o- zarev şi echipajului şalupelor „Vos- cântece şi jocuri < 20,Oo Muzică de
iulie a.c„ pe arena Minerul din ro.enesc. tok” şi „Mirnîi”. dans; 21,15 Lectură ghicitoare: Ver
Lupeni, echipa gazdă a întîlnit Prezidiul Academiei de Ştiinţe a
U.R.S.S. a hotărit ca monumentul
echipa Metalurgistul din Cugir. Cu cî.tva timp în urmă, în ceste lucrări îl au comitetele de să fie ridicat la Leningrad.
fnvingînd şi. de această dată ziarul „Drumul socialismului“ a blocuri care se află în întrece
cu 11-4, tenismenii din Lupeni apărut un articol care scotea în rea pentru titlul de „Cel mai
s-au calificat pentru etapa de evidenţă slaba preocupare a frumos bloc pe oraş“. Intre a-
zonă, care se va ţine la Timi Sfatului popular din oraşul Brad ceste comitete de blocuri a fost
şoara’ ta sfîrşitul acestei săp pentru gospodărire a fondului organizat de curînd un schimb
tămâni. de locuinţe. Au trecut de atunci de experienţă,' unde mulţi ce
I ir peste două luni. Insuşindu-şi cri tăţeni responsabili ai acestor co
tica făcut de ziar mitete ca Dumi lili* « Mj $M
In vederea1 pregătirilor pen Comitetul exe tru A'foşneag, Va- l i p eus«
tru „Cupa Federaţiei Romîne de cutiv al Sfatu sile Marinescu, ANUNŢ h TURIST!CC
Tir“, asociaţia sportivă Parîn- lui popular oră Gheorghe Iga şi ' -- J DitryA stm
gul din Lenea a organizat un şenesc Brad a alţii, au împărtă s°e|şt€LMaJă, sie siatfstleâ.
concurs de tir — etapa pe aso luat o seamă de şit din munca
ciaţie — la. care au. luat parte măsuri. între lor în gospodări H i s 3 î e f i ® a j #a suri de dragoste din lirica universală;
prinderea de gos rea fondului de 23.10 Muzică de dans,
toţi trăgătorii secţiei.
Cu acest prilej, asociaţia spor podărire orăşe locuinţe. Ca ur cu sediul în Dev a, s t r a d a Dr. P e tru G roztt N r, 24
tivă Parîngul şi-a selecţionat nească a fost iw flc A E mare, acţiunea de Aduce fa cunoştinţă celor interesafi BULETINE DE ŞTIRI: 7,00, 13.<». lip fiţfe is a
trăgătorii în vederea etapei oră sprijinită să-şi gospodărire şi în 22,00, 23,62—23,55 (programul I) ;
7,50, 14,00, 20,00, 23,00 (programul
şeneşti, care va avea loc pînă procure materia frumuseţare a că organizează „ C O N C U R S " II'.
la data de 28 iulie a.c. lele cu care a şi început să execu locuinţelor a luat o amploare
Iată rezultatele concursului: te lucrări de reparaţii generale şi şi mai mare. De pildă, la în pentru ocuparea posturilor de:
SENIORI 3 x 1 0 focuri: Ionuţ curente la locuinţele ce le are demnul comitetelor de blocuri,
Traian 228 puncte; Podosu Şte în administrarea sa. La Gura- cetăţenii care locuiesc pe stra Economişti statisticieni principali
fan 205 puncte; Barbălată Ioan barza; pînă în prezent, s-au zu da Lenin la nr. 17 şi 20 au fă
204 puncte; Muntean Petru 202 grăvit în exterior 20 de blocuri. cut zugrăveli interioare şi au a- Economişti statisticieni ia Direcţia regională şi,
puncte f Nicoară Coriolan 202 Această acţiune continuă pînă ranjat în jurul blocurilor zone Stattstlcian principal la raionul llia.
puncte. JUNIORI: Ignat Mi- cînd' toate locuinţele administra verzi.
hai 232 puncte; Laczko Zoltan te de I.G.O. vor căpăta un as Paralel cu această, acţiune StatistiGian la raionul Petroşani.
210 puncte; Punczker Robert pect plăcut. Lucrări de zugră Comitetul executiv al Sfatului
209 puncte; Rebei Ioan 203 vire se tac şi în oraşul Brad.
puncte. SENIOARE : Podosu E- In această privinţă şi cetăţe popular orăşenesc Brad a luat înscrierile pentru concurs se primesc pînă în
lena 210 puncte; Atnăran Eu
genia 206 puncte. JUNIOARE : nii dau un sprijin efectiv. Din măsuri şi pentru înfrumuseţarea )ziu a de 20 iulie o.c. p e n t r u p o s t u r i l e de e c o n o m is t j
Danciu Florica 182 puncte; propria iniţiativă ei fac diferite exterioarelor la unele întreprin
Bendba Emilia 172 puncte. lucrări la instalaţiile sanitare şi deri şi instituţii din oraş. Ast (Şj 20 august p e n tr u p o s t u r i l e de s t a t i s t ic i e n i , >
electrice, zugrăvesc interioarele
S. BĂLOl blocurilor etc. Un rol; important fel au fost zugrăvite în exterior ( I n f o r m a ţ i i a s u p r a c o n d i ţ i i l o r de î n s c rie re se p o t ?
cea mai mare parte a clădirilor , j o b ţ i n e de l a D i r e c ţ i e f i d e l a i n s p e c t o r a t e l e s t a t i s t i c e . \
corespondent în. mobilizarea,' oamenilor la .a- din centrul, oraşului. .„ *< w i