Page 31 - 1961-07
P. 31

Nr. 2033                                                                                w vm uu $úe$A m m m t                                                                                                                                                                      pag- *

          la               MtkmdxMfâa oô-Lwitaeo                                                                                      Concursul                            Din Uniunea Sovietică

         cerea                                                 día                                                                       lu c r ă to r ilo r               A u to m atizarea în industrie                                                                   Acţiuni pentru
                                                                                                                                                                                                                                                                          protecţia naturii
                                           „ N ic i un vai                             portante realizări. Tot mai mult,,          din cooperafie
                                                                                       eforturile lor vin să ajute munca
                                                                                                                                   Goniitetul Central al uniunii' Si ndi-
                                                                                                                                catelor lucrătorilor din comerţ şj coo­
                                                                                                                                peraţie şi Comitetul executiv al Gen-
                                                                                                                                trocoop-ului, au organizat in semestrul

           calif afe                       de minereu rebufaf"                         minerilor, să contribuie la rea­         II al anului trecut un concurs, care a     Sistemul energetic: Frunze — ceasta,, dispecerul poale, urrnâ-                                    Primăvara aceasta, na Uniu­
                                                                                                                                avut drept scop obţinerea de cit mai                                                                                                      nea Sovietică s-au plantat noi
             apariţia Directivelor            Iniţiativa brigăzii noastre              lizarea sarcinilor de plan în mod        bune rezultate’ în prezentarea mărfuri­    unul din cele mai mari din Kir- ri solicitarea utilajului secţiei\                             păduri pe o suprafaţă de peste
G.<S. al P.M.R. ou. privire la or­                                                     ritmic. Eforturile for au fost în­       lor în vitrine şi magazine, realizarea     glvizia, la care sini conectate opt şi prin televizor,                                         400.000’ lia. Aceasta constituie
ganizarea întrecerii socialiste,           „Nici un vagonet de minereu,                cununate de succes. Numai în             şi depăşirea planului de destacere şt                                                                                                     numai o parte a marelui com­
Comitetul sindicatului de la               rebutat“, este îmbrăţişată de               ultimele 3 luni s-au transportat         îmbunătăţirea condiţiilor de deservire     hidrocentrale — a fost trecut                             ¦&                                   plex de măsuri in domeniu! pro­
I. M. Teliuc, sub îndrumarea co­           toate brigăzile şi: echipele de             pentru furnaliştii ' din Călan           a consumatorilor.                                                                                                                         tecţiei naturii, înfăptuite in
mitetului de partid, a luat mă­            mineri de la I. M.. Teliuc. Ne              1.390 tone limonită de bună ca­                                                     la dirijarea de la distanţă, de Pentru a verifica cum /unc­                                    prezent in LT.R.S.S.
suri ca întrecerea socialistă să           mîndrim că sîntem primii care               litate peste sarcinile de plan.             In urma analizei tăcute cu cîteva ziic
aibă ca obiectiv principal îm­             am lansat această iniţiativă, ca                                                     in urmă de către comisia de organi­        ia un punct central de dispe- ţionează mecanismele exploată-                                     In Uniunea !Sovietică este
bunătăţirea calităţii minereului.          şi 'de rezultatele pe care le ob­              Dacă acestea sînt realizările,        zare a concursului) s stabilii câştigăto­                                                                                                 concentrată o treime din toate
Problemele legate de îmbunătă­             ţinem. Ce facem noi pentru Ga               trebuie să arătăm că nu peste            rii întrecerii. In caarul unei şedinţe     ceri. iii petrolifere PolaznensKi de}                                                          rezervele mondiale de material
ţirea calităţii minereului au tost         să susţinem iniţiativa ? In pri­            tot îri sistemul de transport al         festive, ţinută recent ia U.R.C.C., s-au                                                                                                  lemnos, pe teritoriul ei trăiesc
discutate în fiecare lună şi în            mul rînd a intrat în tradiţia bri­          întreprinderii lucrurile merg bi­        luminat câştigătorilor diplome şi pre­       Dirijarea este realizată de un lje Mărea Kama, un operator                                   circa 300 feluri de mamifere şi
cadrul consfătuirilor de produc­           găzii. că în fiecare zi la locul                                                     mii în bani. Lucratorilor magazinului      sigur om, cu ajutorul unor a- ajutorul său trebuiau să cir-c                                   1.500 feluri de peşte, solurile
ţie ale grupelor sindicale. In a-          de muncă să ţinem o- şedinţă,               ne.. De pildă, materialul rulant         de tricotaje din Sebeş (gestionar Teo­                                                                                                    fertile ocupă 300.000.000 ¦ha.,
ceste consfătuiri a fost viu dis­                                                      din. dotarea întreprinderii nu es­       dor Gali, vînzâtoarea Ana fostescu şi      parate produse in U.K.S.S. El cu^e m to t cursul schimbului ţ                                  iar lungimea totală a cursurilor
cutată şi iniţiativa minerului şef         de lucru pe care noi o numim                te1 M oşit în întregime. Pe tra­         Sctmeidcr [rina), li s-aci înmînat pre­                                                                                                   de apă este de 3.000.000 km.
de brigadă Ioan M. Popa „Nici              „operativă“, unde, în cîteva mi­                                                     miul 111 pc ţara şi premiul I pe regiu­    controlează funcţionarea tutu- &e 0 şalupă .de ia o sondă la'ş                                 Nenumărate sînt resursele de
un vagonet de minereu rebutat“.            nute, discutăm sarcinile ce le              seul Teliuc-Căîan, o serie de            ne. Premiul II pe regiune a fost în-                                                                                                      minereuri utile ale ţării.
Iniţiativa a fost îmbrăţişată mai                                                      vagonete tip „E“ care aparţin            mînat tot unct umtâji din cadrul coo­      ror obiectivelor energetice, ur- a^a- Iar toamna, Caid. începe),
întîi de toate brigăzile şi echi­          avem de îndeplinit. Discutăm la                                                      perativei „Sebeşana", unde rucrâtoare                                                                                                       Exploatarea prădalnică a tu­
pele de la orizontul 180 sectorul          concret acele lucruri care pri­             secţiei transporturi, au osiile          este comunista Geta iruţa, iar premiul     măreşte solicitarea pe linii şi îngheţe apa, sau primăvarai                                    turor acestor bogăţii înainte da
II. In urma rezultatelor bune                                                          rupte din care cauză nu pot fi           III magazinului „Universal“ din                                                                                                           Revoluţia din Octombrie a adus
obţinute, iniţiativa a fost pre­           vesc încărcarea minereului mai              folosite. De asemenea, multe: va­        Zdrapţi, raionul Brad şt magazinului       nivelul apei în lacurile de acu- °tnd porneau sloiurile de ghea-Z                              mari pagube. Multe animale cu
                                           ales atunci cînd după puşcare                                                        de textile din Haţeg. Altor 26 unităţi                                                                                                    blănuri preţioase aproape au
                                           s-au observat intercalaţii de ste­          gonete basculante de fa sectoa­          le-au lost acordate menţiuni.              mulare ale marccentralelor.                               petroliştii trebuiau să ră- <-       dispărut, iar altele au fost pe
                                                                                                                                                                                                                                                                          cale de dispariţie, milioane da
                                           ril. In tot timpul folosim numai            rele I şi III sînt deteriorate şi           In cadrul festivităţii oe decernare a   La punctul central de dispe- mlnă timp de 10~ A0 zile pe>                                      hectare de păduri au fost tă­
                                           metoda puşcării selective. Repar­           stau. pe hăfzile de descărcare,          premiilor,, câştigătorii concursului au                                                                                                   iate.
                                                                                                                                arătat metodele lor de lucru, şedinţa      ceri, situat la Frunze, va fi co- msalele formaîe ae tăn daţiilel
                                           tizarea membrilor brigăzii pe               fără ea cineva să se îngrijească                                                                                                                                                     După Revoluţia din Octom­
                                           schimburi o facem în raport cu                                                                                                  nectată şi termocentrala din ^ b e i o n ale sondelor, departe}
                                                                                       de starea lor.                                                                      Frunze — cea mai mare din de litoral.
                                                                                                                                                                           Kirghizia, al cărei prim agregat In ajutorul lor a venit însă<
                                                                                          Se impune ca în cel mai: scurt                                                   va fi pus în funcţiune anul a- tehnica. Dirijarea a 33 de son­
                                                                                                                                                                                                                               de din totalul de 50 este înS
                                                                                                                                                                           cesta.
                                                                                                                                                                                                                               prezent integral automatizată

                                                                                                                                                                                                                               Oamenii nu mai trebuie să Io-

                                                                                                                                                                           In secţia de forjă şi prese a cuiască pe „in su le M u n c a Zor>

                                                                                                                                                                           noii uzine constructoare de mu- es^e efectuată de aparate elec- ¦

                                                                                                                                                                           şini din. KramatorsH (Ucraina) tronice automate, care urmă-

                                                                                                                                                                           a fost pus în funcţiune un sis'- resc presiunea ţiţeiului, func-

luată’ apoi şi de minerii din sec­ puterea şi capacitatea de mun­ timp; conducerile sectoarelor I constituind un preţios senimb de ex-                                     tem de controiare automată a ţionarea pompelor, tot ele pun

torul I1 şi III.                                                                                                                perienţă pentru lucratorii din comerţ.     funcţionării utilajului. A p a r a \r i funcţiune racletele pentru brie, cînd pămintui şi bogăţiiie
   Pentru ca rezultatele muncii                                                                                                 Comunistul Teodor Gail, gestionarul
                                           că a fiecăruia. Controlul cali­             şi III şi a secţiei transporturi,        magazinului de tricoiaje din Sebeş a       tura de control a fost livrată de a curăţa sondele de parafină,                                subsolului au fost naţionalizate,
minerilor să fie cele scontate, în         tăţii minereului încărcat în va-            să ia măsuri pentru repararea            scos în evidenţa preocuparea colecti­                                                                                                     s a pus capăt acestei exploatări
întrecerea socialistă organizată           gonete îl facem noi, încă îna­              şi redarea în circuitul tran­                                                       Institutul de mecanică optică iar ia caz de avarie transmit                                    prădalnice. Din iniţiativa lui
între, brigăzi, echipe şi sectoa­          inte ca garnitura de vagonete               sporturilor a vagonetelor care           vului acestui magazin pentru aprovizio­                                                                                                   Lenin au fost emise decrete ca­
                                           să fi pornit pe galerie.                    în prezent nu. sînt folosite. In a-                                                 de precizie din Leningrad.                          semnale la aunetul central de              re prevedeau măsuri de protec­
                                                                                                                                narea cu mărfurile necesare. In acest                                                                                                     ţie a naturii, o atitudine gospo­
                                                                                                                                                                           Un sistem similar de evlden- dispeceri:

                                                                                                                                                                           ţă şi control automat a fost Proiectul de automatizare a

re s-a ţinut cont de mai multe                                                                                                                                             pus în funcţiune înainte la a- exploatării Folaznenslci a fost

                                           In brigada noastră toţi mem­ cest fel se vor putea asigura cu scop ei au întiinţat „caiete de cerinţe",                         ceeaşi uzină şi în secţia rae- elaborat de oamenii de ştiinţă, dărească. faţă de bogăţiile ei
criterii : realizarea planului de brii simt răspunderea pentru lu­ mai multă uşurinţă garniturile in care au notat zilnic marlunle so­
                                                                                                                                                                           canică de asamblare. Aici apa- din Baku. Petroliştii au hotărit Ca urmare, in taigaua siberia­

producţie în mod ritmic, creşte­           crul ce-1 fac, fapt ce a dus ca             de „goale“ necesare minerilor.           licitate, făcînd aprovizionarea directă    ratele înregistrează funcţiona- ca pînă la deschiderea Congre-                                 na au apărut din nou in mare
rea conţinutului de metal în mi­           în fiecare lună să ne depăşim                                                        şi imediată de Ia centrele din Sibiu şl    rea maşinilor-unelte grele In sului al XXU-iea al P.C.U.S.                                     număr zibelinele, iar în stepele
nereu, înlăturarea sterilului vi­          sarcinile de plan. Media conţi­                             LEOPOLD CAROL            din Alba lulfia                            ceea ce priveşte solicitarea şi să treacă toate sondele la tele-                               Caspicii turmele de antilope.
zibil şi respectarea granulaţiei.          nutului de metal al minereului                                                                                                  timpul mecanic. In afară de a- comandă.                                                        Au crescut de citeva ori colo­
                                                                                                  şeful depoului de locomotive                                                                                                                                            niile de biberi, iar astăzi se pot

   La fiecare sfîrşit de lună, co­         extras de noi în ultimele 3 luni            Femeile din uzina noastră                                                           Consirucfia de funicwiare în G r uzia                                                          vedea elani zbenguindu-se chiar
mitetul sindicatului analizează            este de 36 la sută. In luna iu­                                                                                                                                                                                                şi în parcurile Moscovei. A fost
rezultatele obţinute de brigăzi şi         nie, planul de producţie ni l-am               îndrumate de Comitetul de             uzină cunoaşte o activitate bo­              In oraşul Ciatura (situat in                        Inginerul Amiran uanţulai,               reglementat riguros vinatul a-
echipe pe baza criteriilor stabi­          depăşit cu 200 tone.                        partid, femeile de la U.M.C.             gată, femeile au ţrr aici un rol           partea de vest a Gruziei), m                        un mare specialfst in construc­            cestor animale, ceea ce aduce
lite. Din angajamentul minerilor                                                       Zlatna desfăşoară o rodnică ac­          important. Numai în brigada ar­            împrejurimile căruia se află                        ţia de funicuiare, a declarat că           statului venituri de multe mili­
de la I. AU Teliuc de a da în a-                                !OAN M. POPA           tivitate, participînd efectiv la         tistică de agitaţie participă 11           cele mai mari zăcăminte de mi­                      în curînd Elveţia, nana şi Aus­            oane de ruble
cest an 20.000 tone minereu de                                                         toate acţiunile de interes ob­           femei. Brigada a luat locul I pe           nereu de mangan au fost date                        tria, unde îunicuiareie cunosc
bună calitate peste prevederile                                  miner şef de brigadă  ştesc.                                   raion şi locul II pe regiune. De           In exploatare şapte noi funicu­                     de mult o largă dezvoltare, vor               In U.R.S.S. au rost create
planului, în cursul semestrului                                                                                                 asemenea femeile mai pot fi în-            iare, numărul lor total fiind în                    rămîne în urma uniunii Sovie­              numeroase rezervaţii, iar in ju­
I s-au dat 12.273 tone.                    In sprijinul m inerilor                        In ultima vreme, femeile din          tîlnite la .corul, uzinei, precum;         prezent de 55.                                      tice în acest domeniu. Pină în             rul oraşelor — zone de ver­
                                                                                       uzina noastră s-au angajat să            şi în echipa de teatru.                                                                        1965, numai in oraşul Ciatura              deaţă puse sub protecţia statu­
            NICOLAE IONAŞ                     In cursul semestrului I şi în­           presteze peste 1.000 ore de mun­                                                      In felul acesta, transportarea                    vor mai fi puse în funcţiune 35            lui. ’Toate acestea se fac nu nu­
                                           deosebi în ultimele luni, munci­            că patriotică. Acest angajament             Printre femeile fruntaşe îni            minereului la calea-ferată ca şi                    de funicuiare.                             mai în interesul economiei,
    preşedintele comitetului sindicatului  torii din sectorul de transporturi                                                                                              transportarea muncitorilor de la                                                               ştiinţei şi igienli, ef şi al este­
                                           de la I.M. Teliuc au obtinut im­                                                                                                                                                                                               ticii.
                                                                                       a fost realizat şi chiar depăşit, munca culturală şi patriotică se domiciliul lor la întreprindere se Numeroase funicuiare se cons­ Una din cele mal mari rezer­
                                                                                       prin lucrările efectuate la înfru­ numără Silvia Gâbhsniănu, E- realizează in prezent numai cu truiesc de asemenea in multe al­ vaţii — din Gornh Altai (Sibe­
                                                                                       museţarea incintei uzinei şi a lena Ivanciuc, Octavia Nistor,. acest mijloc de transport.                                               te locuri din Gruzfa.
                                                                                                                                                                                                                                                                          ria apuseană) — ocupă o supra­
                In to iu l n o p ţii                                                   secfiilor, la colectarea fierului Elisabeta Poştei şi Elena Tudo-
                                                                                       vechi, înfrumuseţarea Comunei se.                                                           în sovhozul „Valea trandafirilor                                                       faţă de aproape 1.000.000 ha.
                                                                                                                                                                                                                                                                          Ceva mai mică din punct de ve­
                                                                                       etc.                                     CORNELIA VERMAGA
  Era miezul nopţii. Paznicul                — Locaţii, jara-ndoială. da­                 In munca culturală, care în                                                        Pe plantaţiile sovnozuiui-fabri-                  hozul „Valea trandafirilor“ vor            dere al teritoriului, rezervaţia
colectivei, Nicolae Soită, s-a             că nu le vom descărca. Bine.                                                                       corespondentă                că de uleiuri eterice din apropie­                  fi prelucrate peste 160 tone de            Pcîoro-Iliciski (nordul U.R.S.S.}'
oprit in faţa unei case şi-a               moş Nicolae, voi vedea eu,                                                                                                      re de Chişinău, R.S.S. Moldove­                     petale de trandafiri, 250 tone de          este vestită pentru cedrii ei se­
început să bată în geam. Di­               du-te acuma la colectivă                       in Colecţia „Povestiri ştiinfifiso-fantastice"                                   nească, denumit In mod poetic                                                                  culari şi fauna bogată, iar in
năuntru cineva a întrebat:                                                                                                                                                 „Valea trandafirilor", domneşte                     lavandă şi peste 2.000 tone de             rezervaţia Sihote-Alinski (Ex­
                                             ion Sullea s-a îmbrăcat In                „Prizonieri! beznei de focU                                                         o mare însufleţire. A început cu­                   salbie.                                    tremul Orient) convieţuiesc ală­
  — Cine i ?                               grabă, şl-n puterea nopţii, a                                                                                                   lesul petalelor de trandafiri şi                                                               turi; lariţa; nordică cu arboreîe
  — EU, Şoită, paznicul...                 dat fuga pe la Teodor Făgă-
                                                                                                                                                                                                                                                                          de plută, samurul cu tigrul,
  — S-a intîmpiat ceva. de                 daru, Ion Cormoş şl Petru                                 de B. Z. FRADK1N           care le leagă aceiaşi năzuinţă.            producţia de uleiuri eterice.                        m moQumuL w                               leopardul cu maralui
vii la ora asta şt mă scoli ? a            Haneş.                                         „P.V.-313" porneşte într-o că­        Ei vor îi primii care vor depă­              Deşi sezonului culesului şi
continuat să întrebe Ion Sul-                                                          lătorie spre centrul Pămîntului.         şii litosfera, depărtîndu-se cu                                                                                  9 IULIE UMii;                SfS.^C -U JA .’& U ^
lea. deschizind larg fereas­                 Patru colectivişti, patru co­             E o navă uriaşă, un adevărat             mai mult de 40 de km de su­                prelucrării petalelor este abia la                     PROGRAMUL I : b,ju Muzică u-
tra.                                       munişti, de la gospodăria co­               colos al torţei atomice şi al; şti­      prafaţă. Ajunşi Ia adîncimea               început, sovhozul-rabrică depă­                     şoară; 8,00 Şcoala şi viaţa; 8,50 Jo­          ^ R iE M irm n n c E
                                           lectivă „Unirea“ din Alba Iu-               inţei cibernetice. Pe bordul ei          prevăzută în programul expedi­             şeşte zilnic planul de produc­                      curi populare romiTieşti; 9,30 Teatru
  — Piatra!..,                             lia, legaţi prin aceleaşi ţeluri                                                     ţiei) Vădim îşi determină tova­            ţie..                                               la microîon pentru copiiu „Floricică                   9 IULIE 1961
                                                                                                                                răşii să meargă mai departe. De                                                                purpurie“, adaptare radioionică de Ho-       DEVA ; Cerul Balticei, Fiul meu
— Au sosit vagoanele ?                     şi interese, au descărcat, pl-              sînt şase oameni: Vădim Ser-             aici încep miile de kilometri de             In total, în acest sezon în sov-                  ria Oprescu; 10,30 Muzică uşoară so­       se însoară ; HUNEDOARA : Celito
                                                                                                                                necunoscut. Aici sălăşluiesc în                           ----- ® ----- -                      vietică 5 11,30 Vorbeşte Moscova 1;        Lîndo ; PETROŞANI: Cerasela i
— Da, am fost anunţat de nă-n zorii zilei piatra grea de                               gheevici Surkov, comandantul             acelaşi timp temperaturi solare                                                                13.10 De toate, pentru to ţi; 15,20 La     Corabia zburătoare; ALBA IULIA:
la gară. şi...                                                                         cutezător pînă la nesăbuinţă;            şi geruri ucigaşe, presiuni exor­              Moimmenî închina#                               şezătoare; 16,1b „(Se! mai bun din         Bădăranii) Frumoasa aventură ; SI-
                                           stincă, destinară grajdului                                                          bitante şi goluri inexplicabile.                                                               zece“ — emisiune pentru tineretul şco      MERIA : In pragul furtunii; APOL-
                                                                                                                                                                             primitor d esco p erito ri                        Iar; 19,30 „Melodii, melodii, melodii“     DUL DE SUS : Mexicul ciută
SPORT                                      nou, de 100 de capete, cons­                cumpănitul secund Piotr Afana-           Nava e strînsă în titanice cîtn-                                                               un program de muzica uşoară romi           ZLATNA: Confidentul doamnelor,
                                           trucţie ce va începe în au­                 sievicî Miheev ; morocănosul a-          puri de torţă... o zguduie formi­                  ai A niarctîdei                             nească; 20,20 'leatru ia microfon, pre     ILIA : Mamelucul; SEBEŞ : Vene­
                                           rind. Ei au dovedit,, invinglnd             tomist Valentin Makarovici Bi-           dabile trepidaţii... o bombardea­                                                              miera : „Cine a ucis“, scenariu radio      ţia, luna şi tu ; ORAŞTIE : Disci­
                                                                                       ront; exuberantul geolog Niko-           ză năpraznice radiaţii... Infrun-            In luna iulie se împlinesc 140 de                 tonic de Şteînn lierciu; 21,45 Inter       polul diavolului; In iureşul focu­
                                                                                                                                tîndu-ie, nava îşi continuă totuşi         ani de la terminarea expediţiei                     preţi de trunte ai muzicii populare ro     lui; HAŢEG; Mama india; BRAD:
                                           oboseala şt noaptea, că inte- \ lai', Nikolaevici Dekteariov ; ciu­                  drumul. Pînă unde va reuşi să              Bellingshausen-Lazarev care au în­                  mîneşti: violonistul Ion Luca Bână         Mîndrie; LONEA : Pîine şi traru
                                                                                                                                ajungă ? Care va fi dezondămîn-            făptuit una din cele mai grele şi                   ţeanu; 22,35 Muzică Oe dans.               dafirf; TEKJŞ : Normandlc-Niemen.
         Tenis. d e cîm p                  resele gospodăriei sînt pro- S datul mecanic Andrei Gavrilo-                         tul acestei fantastice lupte din­          periculoase curse în jurul lumii, în                   PROGRAMUL 11: 7,u0 Melodii popu­
                                                                                                                                tre raţiunea umană şi stihiile a-          apele Polului Sudic. Participanţii                  lare româneşti din diierite regiuni ale                      —o—
   După ce în prima întîlnire priile lor interese.                           ’         vici Ciurakov şi,candidatul tran-        dîncurilor ?                               la această expediţie au fost primii                 ţă rii; 9,00 Muzică populară sovietică;
din1cadrul campionatului repu-|                                H’. TITUS’v             smisionist Pavel Dementievici                                                       care au văzut continentul antarctic.                10,00 Muzică din opere; 10,30 Revista
blican pe echipe mixte, etapa                                                                                                      Dînd răspuns acestor între­                                                                 presei străina; 12,15 Actualitatea, ctil-
                                                                                       Skoriupin. Sînt firi diferite pe         bări, zguduitorul roman „Prizo­              Fapta de vitejie a primilor des­                  turai-artistică; 13,40 (Sîntă Luciano
                                                                                                                                nierii beznei de foc" aruncă o             coperitori ai Antarctidei va fi eter­               Tajoli; 14,30 La microîon: Satira şi
regională, tenismenii din Lupeni                                                                                                lumină puternică nu numai asu­             nizată printr-un monument consa­                    umorul; 16,00 Oameni şi tapteţ 17,15
                                                                                                                                pra extraordinarelor procese fi­           crat conducătorilor primei expedi­                  „Mică antologie a tabulex“ : Jean de la
întrecuseră eu 10-5 echipa Jiul                                                                                                 zice din străfundurile Pămîntu-            ţii antarctice ruse din 1819-1821 —                 Fontaine; 19,00 „Destine contempora­
                                                                                                                                lui, ci şi asupra uimitoarelor re­         Fadei Bellingshausen şi Mihail La­                  ne* — Radiomontaj; 19,30 Romanţe,
Petroşani, în zilele de H şi 2             Critica a ajutat                                                                     surse de eroism ale sufletului o-          zarev şi echipajului şalupelor „Vos-                cântece şi jocuri < 20,Oo Muzică de
iulie a.c„ pe arena Minerul din                                                                                                 ro.enesc.                                  tok” şi „Mirnîi”.                                   dans; 21,15 Lectură ghicitoare: Ver­

Lupeni, echipa gazdă a întîlnit                                                                                                                                              Prezidiul Academiei de Ştiinţe a
                                                                                                                                                                           U.R.S.S. a hotărit ca monumentul
echipa Metalurgistul din Cugir. Cu cî.tva timp în urmă, în ceste lucrări îl au comitetele de                                                                               să fie ridicat la Leningrad.

fnvingînd şi. de această dată ziarul „Drumul socialismului“ a blocuri care se află în întrece­

cu 11-4, tenismenii din Lupeni apărut un articol care scotea în rea pentru titlul de „Cel mai

s-au calificat pentru etapa de evidenţă slaba preocupare a frumos bloc pe oraş“. Intre a-

zonă, care se va ţine la Timi­ Sfatului popular din oraşul Brad ceste comitete de blocuri a fost

şoara’ ta sfîrşitul acestei săp­ pentru gospodărire a fondului organizat de curînd un schimb

tămâni.                                    de locuinţe. Au trecut de atunci de experienţă,' unde mulţi ce­

          I ir                             peste două luni. Insuşindu-şi cri­ tăţeni responsabili ai acestor co­

                                           tica făcut de ziar                          mitete ca Dumi­                                                                                                                                                                    lili* «  Mj $M

   In vederea1 pregătirilor pen­           Comitetul exe­                              tru A'foşneag, Va-                                                                                                                                                                          l i p eus«
tru „Cupa Federaţiei Romîne de             cutiv al Sfatu­                             sile Marinescu,                          ANUNŢ                                                                                                                                              h TURIST!CC
Tir“, asociaţia sportivă Parîn-            lui popular oră­                            Gheorghe Iga şi                                                                                                                                                                    ' -- J DitryA stm
gul din Lenea a organizat un               şenesc Brad a                               alţii, au împărtă­                       s°e|şt€LMaJă, sie siatfstleâ.
concurs de tir — etapa pe aso­             luat o seamă de                             şit din munca

ciaţie — la. care au. luat parte măsuri. între­                                        lor în gospodări­                        H i s 3 î e f i ® a j #a                                                                       suri de dragoste din lirica universală;
                                           prinderea de gos­                           rea fondului de                                                                                                                         23.10 Muzică de dans,
toţi trăgătorii secţiei.
   Cu acest prilej, asociaţia spor­ podărire orăşe­                                    locuinţe. Ca ur­                         cu sediul în Dev a, s t r a d a Dr. P e tru G roztt N r, 24
tivă Parîngul şi-a selecţionat nească a fost                   iw flc A E              mare, acţiunea de                           Aduce fa cunoştinţă celor interesafi                                                          BULETINE DE ŞTIRI: 7,00, 13.<».          lip fiţfe is a
trăgătorii în vederea etapei oră­ sprijinită să-şi                                     gospodărire şi în­                                                                                                                      22,00, 23,62—23,55 (programul I) ;
                                                                                                                                                                                                                               7,50, 14,00, 20,00, 23,00 (programul

şeneşti, care va avea loc pînă procure materia­                                        frumuseţare a                            că organizează „ C O N C U R S "                                                               II'.

la data de 28 iulie a.c.                   lele cu care a şi început să execu­ locuinţelor a luat o amploare

Iată rezultatele concursului: te lucrări de reparaţii generale şi şi mai mare. De pildă, la în­                                 pentru ocuparea posturilor de:
SENIORI 3 x 1 0 focuri: Ionuţ curente la locuinţele ce le are demnul comitetelor de blocuri,

Traian 228 puncte; Podosu Şte­ în administrarea sa. La Gura- cetăţenii care locuiesc pe stra­                                   Economişti statisticieni principali
fan 205 puncte; Barbălată Ioan barza; pînă în prezent, s-au zu­ da Lenin la nr. 17 şi 20 au fă­

204 puncte; Muntean Petru 202 grăvit în exterior 20 de blocuri. cut zugrăveli interioare şi au a-                               Economişti statisticieni ia Direcţia regională şi,
puncte f Nicoară Coriolan 202 Această acţiune continuă pînă ranjat în jurul blocurilor zone                                     Stattstlcian principal la raionul llia.
puncte. JUNIORI: Ignat Mi- cînd' toate locuinţele administra­ verzi.

hai 232 puncte; Laczko Zoltan te de I.G.O. vor căpăta un as­ Paralel cu această, acţiune                                        StatistiGian la raionul Petroşani.
210 puncte; Punczker Robert pect plăcut. Lucrări de zugră­ Comitetul executiv al Sfatului
209 puncte; Rebei Ioan 203                 vire se tac şi în oraşul Brad.
puncte. SENIOARE : Podosu E-                  In această privinţă şi cetăţe­           popular orăşenesc Brad a luat            înscrierile pentru concurs se primesc pînă în
lena 210 puncte; Atnăran Eu­
genia 206 puncte. JUNIOARE :               nii dau un sprijin efectiv. Din             măsuri şi pentru înfrumuseţarea )ziu a de 20 iulie o.c. p e n t r u p o s t u r i l e de e c o n o m is t j
Danciu Florica 182 puncte;                 propria iniţiativă ei fac diferite          exterioarelor la unele întreprin­
Bendba Emilia 172 puncte.                  lucrări la instalaţiile sanitare şi         deri şi instituţii din oraş. Ast­        (Şj 20 august p e n tr u p o s t u r i l e de s t a t i s t ic i e n i ,  >
                                           electrice, zugrăvesc interioarele
                             S. BĂLOl      blocurilor etc. Un rol; important           fel au fost zugrăvite în exterior ( I n f o r m a ţ i i a s u p r a c o n d i ţ i i l o r de î n s c rie re se p o t ?

                                                                                       cea mai mare parte a clădirilor , j o b ţ i n e de l a D i r e c ţ i e f i d e l a i n s p e c t o r a t e l e s t a t i s t i c e . \

                corespondent în. mobilizarea,' oamenilor la .a- din centrul, oraşului.  .„                                                                                                                *< w i
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36