Page 32 - 1961-07

pag. 4
Politica guvernului francez constituie
o piedică i calea stabilirii păcii in AlgeriPa UTERNICĂ
*— Declaraţia Biroului Politic al C. C. al P. C. Francez —
PARIS 7 (Agerpres).
La 6 iulie a avut loc o ,
H Biroului Politic al 6 .6 . al P.C
francez prezidată de Maurice
OThorez, secretarul general al G.G.
al P.C. Francez. D upă şedinţă a pune în primejdie viitorul rela­
fost dată publicităţii o declaraţie ţiilor dintre cele două ţări.
în legătură cu evenimentele tră*
; gice din Algeria. In declaraţie se francez îndeosebi în ceea ce p ri­
spune că politica guvernului fran­
cez îndreptată spre scindarea te­
ritoriului algerian, a dat naştere
ţinor evenimente extrem de grave
i îh Algeria.
D ind ordin să se deschidă Lo-
ţul împotriva algerienilor, în m a­ tratativelor cu reprezentanţii gu­
joritate femei şi copii; se arată
în declaraţie, guvernul gaullist a
m înjit din nou cu sînge păm întul
Algeriei al cărei popor s-a ridicat
prin demonstraţii paşnice îm potri­
va scindării teritoriului său, pen-
=0®@©=
Muncitorii au alungat administraba
belgliiană a fabricii
DJAKARTA 7 (A gerpres).
Muncitorii afiliaţi la Sindica­
tul industriei tu tu n u lu i au în lă ­ c a tu l a trim is o delegaţie în ca-<
tu rat din proprie iniţiativă ad­ pitala Indoneziei pentru a pro­
m inistraţia belgiană a unei m ari
fabrici belgiene de tu tu n din o-
raşul M alanga (Jawai de vest) fului.
Tauganica va deveni independentă
la 9 decembrie 1961
, DAR-ES-SALAM 7 (Ager-
1 preş). — Corespondentul agen­
ţiei Associated Press transmite
că la D ar-es-Salam (capitala
(Tanganicăi); s-a anunţat oficial
ca independenţa Tanganicăi va fi
proclam ată la 9 decembrie 1961
şi nu la 28 decembrie cum se
anunţase anterior. Această hotă-
rîre a fost luată în urma trata"
tivelor între ministrul Coloniilor
al Angliei, Maclejod, prim ul m i­
nistru al Tanganicăi şi alţi m i­
niştri ai acestei ţări care se află
In prezent la Londra.
I Fostă colonie germană, Tanga-
j nica a devenit după primul răz-
| boi mondial teritoriu sub tutelă
! engleză. E a este situată în A fri­ dat publicităţii o declaraţie în
ca răsăriteană. A re o suprafaţă
I de 939.400 km. pătraţi şi o popu-
I laţie de 9 milioane de oameni.
Pe baza acordului din 1 mal
:©©®®=
Scăderea exportului de automobile engleze
în America
LO N D R A 7 (Agerpres).
Ziarul -„Birmrngham Post“ ara­
tă că exportul de autom obile e n ­ 54.396 automobile, în valoare de
gleze în A m erica a scăzut cu
mult.
In primele trei luni ale acestui
ân au fost exportate numai 3.480
automobile engleze, în valoare de constituie o lovitură serioasă pen­
2,3 milioane lire sterline, în timp tru economia engleză.
(Urmare din ziarul
^Drumul socialismului“ nr. 2032)
i nava cosmică in timpul zboru­
O expresie a grijii zilnice pe
care partidul şi guvernul o acor­
dă dezvoltării cosmonauticii so­
vietice a constituit-o cea de-a
1doua navă cosmică sovietică,
\'plasată pe orbită în jurul Pă-
m n tu lu i la 19 august 1960. In
'cabina ei, dotată cu tot ceea ce
este necesar pentru zborul omu-
i lui — adică a unuia dintre vii­
torii cosmonauţi din grupul nos-
j tru, — se aflau cîihii Strelka şi
Belka. După ce a efectuat 18 ro­
taţii în jurul globului pămîntesc,
nava cosmică s-a întors pe Pâ-
\mînt, de\viind de la locul fixat
'pentru aterizare, doar cu apro-
' 1ximativ 10 kilometri. Pentru pri-
1 1ihp oară în istorie nişte fiinţe
1[vii care au efectuat un zbor de
'cîteva rotaţii în jurul plantei,
's-au întors cu bine dr in Cosmos.
Acest eveniment remarcabil a
dovedit deplina siguranţă a na-
! ţipi, pe care noi o studiam şi cu
f ţape ne deprindeam. Toată iu -
; imea vorbea despre Strelka şi
’ IBelka. Iar nouă, aceşti doi cîini
Jde curte ne erau deosebit de
\aragi. Pe bordul navei-satelit a
vmneţionat tocmai acea instala­
bile de televiziune pe care ne-o
ifţatase proiectantul-şef. Cu aju­
torul ei savanţii au urmărit de
pe Pămînt comportarea şi sta­
f i a sufletească a cercetaşilor
'Cosmosului. ; pronunţată tendinţa m arilor mo­ 7 iulie, noi nu pronunţăm o f r i ­
! Ni s-a arătat pelicula de te-
' ieviziune, pe care se vedea clar,
''bum în momentul startului cîi-
îy ii priveau speriaţi spre fundul
dabinei, ascultau cu urechile ciu­
lite zgomotul cu care nu erau
vpbişnuiţi. In primele secunde
Urne zborului dinii erau agitaţi
/ nar pe măsură ce viteza navei
' "creştea, erau apăsaţi de forţa
rde gravitaţie care creştea. Strei-
Redacţia şi adm inistraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 18 9 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 A u g u s t
tru autodeterminare reală; pentru
succesul tratativelor.
Această politică, se arată în de­
claraţie, adînceşte prăpastia dintre
popoarele F ranţei şi Algeriei şi
A rătînd că pretenţiile guvernului
veşte scindarea Algeriei sînt o pie­
dică în calea păcii, Biroul Politic
al C.C. al P.C. Francez cheamă
pe oamenii muncii şi pe toţi par­
tizanii păcii din A lgdria să se
unească şi să ceară guvernului
gaullist reînceperea imediată a
vernului provizoriu al Republicii
Algeria pe baza autodeterminării
poporului algerian, pe baza renun­
ţării la pretenţiile néocolonialiste
şi la am eninţările cu scindarea
Algeriei.
şi au instaurat controlul m un­
citoresc asupra fabricii. Sindi­
pune guvernului să ia această
întreprindere sub controlul ştai­
1961, teritoriului Tanganica i s-a
acordat ;,autoadministrarea inter­
nă deplină“ pînă la proclamarea
independenţei.
Politico colonialista a lui S a la z a r
va fi c a ta s tro fa la
pentru P ortugalia însăşi
CONAKRY 7 (Agerpres). -
Conducerea Partidului african al
independenţei din Guineea Por­
tugheză şi Insulele Capului V er­
de, care se află la Conakry, a
care condamnă vehement afirm a­
ţia pe care a făcut-o Salazar în
Adunarea Naţională a Portuga­
liei potrivit căreia el nu vede
altă soluţie pentru problema an-
ce în aceeaşi perioadă a anului
trecut au fost exportate în S.U.A.
aproape 25 milioane lire sterline.
Intrucit exportul de automo­
bile este cea mai importantă sursă
de dolari a ţării, reducerea lui
UMUL
ka, proptindu-se cu putere în
labe, Ipcerca să se opună for­
ţei ce se lăsa asupra ei. Apoi
animalele au încremenit. Nava
zbura deja cu viteză pe orbita
ei. După suprasolicitările puter­
nice a survenit starea de im ­
ponderabilitate, aşa că anima­
lele se aflau suspendate în ca­
bină. Capetele şi tabele lor
erau aplecate. Clinii păreau mor­
ţi. Treptat, însă, s-au învio­
rat. Strelka s-a înfuriai şi a;
început să latre. In curînd ş-au
obişnuit şi cu imponderabilita-
'Itea şi au, început să : rriănînce
dintr-un vas care s-a deschis
automat în faţa lor.
I Totul era foarte interesant, ne
îtisjjjra motive de linişte şi ne
oferea material serios pentru
tnfdiiăH şi discuţii. Pînă a-
timei toate acestea ni le închi­
puisem doar în ‘mißte, iar a\-
cum în faţa noastră aveam în­
săşi realitatea. Se spune că ex­
perienţa este dascălul dascăli­
lor. Tot ceea ce suportaseră
Strelka şi Belka — fiinţe vii,
însă fără raţiune, — desigur,
bă puteau suporta şi oamenii să­
nătoşi, antrenaţi şi conştienţi
de ţelul urmărit.
Pe toţi ne interesa să cunoaş­
tem senzaţiile provocate de sta­
rea de imponderabilitate. Ne o-
bişnuiam singuri cu această sta­
re. Acest lucru îl făceam în tim ­
pul zborurilor pe avioane reac­
tive foarte rapide. Conducîndu-
le într-o anumită poziţie, ega­
lam forţa centrifugă cu forţa
In întreaga Americă Latină
CU REVOLUŢIA CUBANĂ
B R A SILIA 7 (A gerpres)’.
Paulo de Torso, depu­
tat şi prim ar al oraşului
Brasilia, a declarat că „B razi­
lia va continua să sprijine drep­
tul Cubei de a-şi hotărî singură
soarta“.
P au lo dte Torso, relatează a-
gentia Prensa Latina, a elogiat
reform a agrară din Cuba şi a
subliniat că în această tară „s-a
făcut pentru adevăratul paname-
ricanism mai m ult decît a f ă ­
cut O rganizaţia Statelor Ameri­
cane de cînd există ea“.
ir
HAVANA 7 (Agerpres).
Cetăţenii nord-am ericani ca­
re locuiesc în Cuba, au
organizat la Havana un m iting
la care şi-au exprim at solidari-
ritatea cu poporul cuban. P a rti­
cipanţii la m iting au declarat că
prin agresiunea întreprinsă îm ­
p o triv a Cubei guvernul dfe la
W ashington „a trădat spiritul
D eclaraţiei de indtependenţă a
Statelor Unite“ .
ic
SAN JO SE, C ostă Rica 7 (A-
gerpres).
=«O®0=
Se urzesc noi aventuri imperialiste
împotriva Cubei
HAVANA 7 (Agerpres).
A nalizînd recentele acţiuni
duşm ănoase ale cercurilor g u ­
vernante din S U.A. îm potriva
Cubei, ziarul „N oticias de Hoy“
subliniază că „im perialism ul a-
merican pune Ia cale noi aven­
turi m ilitare îm potriva revoluţiei lui pen tru alocarea sum ei die
cubane“. Ziarul califică noile ac­
te de agresiune economică ale
goleză decît „continuarea luptei“)
adică a războiului colonial.
Această afirm aţie, se spune în
declaraţie, este o dovadă a ires­
ponsabilităţii şi miopiei politicii
colonialiste duse de Portugalia;
căreia îi sînt caracteristice cele
mai josnice crime comise îm po­
triva popoarelor africane şi în­
deosebi împotriva poporului A n-
golei. Politica colonialistă a P or­
tugaliei periclitează pacea gene­
rală.
Politica dusă de Salazar, se
subliniază în declaraţie, va impu­
ne popoarelor din coloniile por­
tugheze noi sacrificii grele, dar
în acelaşi timp va fi catastrofală
pentru Portugalia însăşi.
In declaraţie se subliniază că
la D ak ar urmează să aibă loc
între 11 şi 15 iulie o conferinţă
a reprezentanţilor tuturor organi­
zaţiilor care luptă pentru elibe­
rarea Guineei portugheze şi a in ­
sulelor Capului Verde.
de Iuri Gagarin
pilot-cosmonaut al U.R.S.S.
Erou al Uniunii Sovietice
centripetă. Astfel lua naştere
imponderabilitatea, care dura u-
neori cîteva zeci de secunde.
Acest fenomen, fie şi de scurtă
durată, permitea întreţinerea le­
găturilor prin' radio, cititul, o -
rientarea vizuală în spaţiu şi,
de asemenea, administrarea apei
şi a alimentelor. Aceste expe­
rienţe ne convingeau că puterea
de muncă nu scade în timpul
stării prelungite de impondera­
bilitate. Ascultînd concluziile
noastre, conducătorul antrena­
mentelor ne spunea :
— De presupus poţi presu­
pune ce vrei. ¦Trebuie dovedit,
însă, totul în practică, trebuie
confirmat cu ajutorul experien­
ţei. Iar o astfel de experienţă
poate aveâ loc doar în spaţiul
cosmic.
La diferite antrenamente or­
ganismul nostru şi sistemul ner­
vos erau supuse unor treceri
brusce de ia învlrtiri iuţi în cen­
trifugă, la şedere îndelungată
într-o cameră dotată special cu
izolare sonoră. Această „celulă‘-
determina rezistenţa nervilor şi
psihicului cosmonautului, deoa­
rece şederea în ea dura uneori
zile şi nopţi ta rînd. Erai izolat
de restul lumii. Nici-un sunet,
DRUMUL SOCIALISMULUI
Cei şapte anv de
SOARITATEpace ai populaţiei
din: R. D. V ietnam
La un m iting al Asocia­
ţiei prietenilor costaricani ai
revoluţiei cubane, Franciscal
Gamboa, membru al conducerii
asociaţiei, a făcut o dare de
seam ă asu p ra reform elor reali-1 Vietnam 60.000 de
zate în Cuba şi a chem at po­ m etri p ă tra ţi de lo-
porul costarican să lupte pen­
tru prom ulgarea unei legi sim i­ C L IŞ E U : O biblio­
lare în Costa Rica. A sociaţia a
h o tă rît ca în tre 17 şi 26 iulie să
desfăşoare în principalele oraşe
din ţa ră 0 cam panie de popu­
larizare a cuceririlor revoluţiei
cubane.
ic
MONTEVIDEO 7 (Agerpres)
La U niversitatea din M onte­
video a avut loc un m are m iting
în sprijinul revoluţiei cubane,
o rg a n iz a t de o rg an izaţiile dte fe­
mei din U ruguay. Toate vorbi­
toarele la m iting au înfierat poJ
litica agresivă dusă de S.U.A.
contra Cubei. A fost prezentat
un film despre invazia m ercena­
rilor americani în Cuba.
S.U.A. îm potriva Cubei, drept
„preludiul unei noi agresiuni
arm ate“.
„N oticias de H oy“ atrage a-
tenţia asupra planului propus de
preşedintele Kennedy Congresu­
74.100.000 dolari în vederea aşa-
zisului „ajutor m ilitar“ pentru
America Latină şi subliniază că
21 m ilioane din această sum ă
sînt destinate luptei îm potriva zentantului R.A.U. ca această pro­
Cubei revoluţionare.
A rătînd că în S.U.A sînt pre­
gătite echipe speciale de teron
rişti şi diversionişti, avînd ca
sarcină, după cum recunosc a-
m ericanii înşişi, să comită ac­
ţiu n i tero riste în C uba şi să li1-,
chideze forţele progresiste din
A m erica ,'La^ină, care se pronun-1
ţă în agăţ;areâ revoluţiei cuba­
ne, ziarul su b lin ia z ă : „Aşa dar
pe ordinea de zi apare prim ejdia
unei noi. ag resiu n i a im p erialis­
m ului S.U.A. îm potriva Cubei“ . -
Z iaru l scrie în încheiere că cei)
care se joacă cu focul vor fi ne­
greşit învinşi.
L0600=
Mari inundaţii în sudul Indiei de acţiune cu organizaţiile m un­
DELHI 7 (Agerpres). TASS
transm ite:
Marile inundaţii care s-au
produs în; statele d in su dul In ­
diei — Kerala, M adras şi My-
sore — au provocat m oartea a
peste 100 de oam eni. Ini aceste dienc.
regiuni num ărul sinistraţilor se
ridică la peste 80.000. In m ulte
locuri circulaţia trenurilor şi
transportul auto au fost parali­
zate, şoselele au fost inundate, tăţi.
nici-un zgomot. Nici-un fel de
adiere a aerului. Nimic. N-ai cu
cine vorbi. Din cind în cînd, la
ore fixate dinainte, trebuie să
transmiţi prin radio. Dar legă­
tura prin radio este unilaterală.
Transmiţi radiograma dar nu
şti dacă e primită sau nu. Ni­
meni nu-ţi răspunde nici-un cu-
vînt măcar. Şi orice ţi- s-ar în-
tîmpla, nu-ţi vine nimeni în aju­
tor. Eşti singur-singurel, şi tre­
buie să te bizui doar pe tine în­
suţi.
Uneori era al naibii de greu
în această „celulă“. Aceasta cu
atît mai mult, cu cit, intrînd în
ea, nu ştii cit timp vei sta sin­
gur cu gîndurile tale. Cîteva
ceasuri ? O zi şi o noapte ? Cî­
teva zile şi nopţi la rînd ? Dar
ştiai că trebuie să faci acest lu­
cru, deoarece în spaţiul cosmic
se poate întîmpla la un moment
dat ca, dint'r-o cauză neprevă­
zută, să pierzi orice legătură cu
oamenii şi să rămîi singur. S is­
temul nervos şi psihicul cosmo­
nautului trebuie să fie pregătite
pentru orice' întimplări ce pot
surveni pe neaşteptate.
Rămas în singurătate deplină,
omul se gîndeşte deobicei la
trecui, îşi răscoleşte viaţa trăi­
tă. Dar eu mă gîndeam Io. vii­
tor, la faptul că voi zbura, dacă
mi se va încredinţa această mi­
siune. De mic copil am fost în­
zestrat cu imaginaţie bogată şi
Din viaţa
culturală
a R. D.
Vietnam
au însem nat nume­
roase succese îm con­
struirea socialismu­
lui, în îm bunătăţirea
vieţii oamen'iior m u n ­
cii. Numai în cursul
an ului 1980 s-a
co n stru it în R. D.
cuinţe pen tru ei. IN;
tecă pentru m inori-1
tarii din zona auto-,
nomă Th nan-Ch au.
DEZBATERILE D i CONSILIUL DE SECURITATE
IN LE6ATURÁ CU SITUAŢIA DM KUWEIT
N EW Y ORK 7 (Agerpres). -
TASS transm ite: In după-amiaza
zilei de 6 iulie, Consiliul de
Securitate a continuat să discute
situaţia din Kuweit. Reprezen­
tantul Angliei a prezentat mem­
brilor Consiliului de Securitate
un proiect de rezoluţie în care
toţi membrii Organizaţiei N aţiu­ a căutat să dovedească din nou luţie prezentat de delegatul en­
nilor Unite sînt chemaţi „să res­
pecte independenţa şi integritatea
teritorială a K uw eitului“ şi să
contribuie la menţinerea păcii în
Orientul Apropiat.
N. Burns, reprezentantul Liberiei
care a luat primul cuvîntul, a de­
clarat că guvernul său este pro­
fund îngrijorat din cauza litigiu­
lui care s-a ivit între K uw eit şi
Irak. E l a salutat declaraţia gu­
vernului irakian că acesta inten­
ţionează să-şi restabilească pe
cale paşnică drepturile în Kuweit,
şi a sprijinit propunerea repre­
blemă să fie transmisă spre exa­
minare Ligii ţărilor arabe. Burns
şi-a exprimat speranţa că A n­
glia nu va abuza de forţa sa
şi îşi v a retrage trupele, „im ediat
ce autorităţile Kuweitului vor cere
acest lucru“.
Acelaşi punct de vedere în pro­
blema ocupării Kuweitului de că­
tre trupele engleze a fost adop­
tat de reprezentanţii statului Chi­
le, Turciei şi Kuweitului.
Delegatul Franţei, A. Berard,
s-a erijat în rolul de apărător
al poziţiei Angliei. E l a aprobat
zeci de poduri au fost avariate.
Legăturile telefonice şi telegrafi­
ce cu localităţile situate la sud
de oraşul K alikut sînt întrerupte.
La operaţiunile de salvare p ar­
ticipă unităţi ale arm atei im-
Prim ul m inistru al Indiei,
Nehru, a cerut naţiunii să dea
ajutor victimelor acestei calam i­
de aceea, şezînd în această ca­
meră despărţită de restul lumii,
îmi închipuiam că mă aflu în
lui. închideam ochii şi vedeam
prin întuneric cum se perindă pe
sub mine continentele şi ocea­
nele, cum alternează ziua cu
noaptea, iar undeva, departe în
jos, scapără puzderiile de licu­
rici ai oraşelor în timpul nopţii.
Şi, cu toate că niciodată nu fu­
sesem în străinătate, în închi­
puirea mea zburam deasupra
Pekin-ului, Londrei, Romei, Pa­
risului, deasupra Gjatskului na­
tal... Toate acestea îmi ajutau să
suport mai bine povara singu­
rătăţii.
Mă gîndeam la faptul că, pro­
babil, poeţii au încercat să dez­
lege tainele Universului înaintea
savanţilor. Mi-am amintit ver­
surile lui Lermontov. Regizorul
de filme Alexandr Dovjenko
spunea la cel de-al doilea Con­
gres unional al scriitorilor so­
vietici : „Cred în triumful prie­
teniei între popoare, cred în co­
munism, dar dacă în cursul pri­
mului zbor spre Marte un frate
sau un fiu iubit va pieri undeva
în spaţiul interplanetar, nu voi
spune nimănui că voi învinge
toate greutăţile provocate de
pierderea lui“.
Acestea au fost spuse înain­
tea naşterii primului satelit ar­
tificial al Pămîntutui.
Uneori mă cufundam eu to ­
tul într-o linişte, pe care e greu
să ţi-o închipui, dar mie. îmi
plăcea întotdeauna liniştea mun­
cii şi a cugetărilor. Iar cind
ieşeam din camera unde îm i pe­
trecusem cine ştie cită vreme,
medicii erau uimiţi de calmul
meu, de rezistenţa psihicului şi
de tăria nervilor mei. .
(Va urma)
Nr. 2033
ib 'l Ite*’?nr-
hotărîrea guvernului englez de a-şi din K uw eit şi legalizează în' fe­
introduce trupele în Kuweit. Â. lul acesta ocupaţia militară a a-
B erard şi-a exprimat speranţa că cestei ţări pe timp nelimitat.
trupele engleze vor fi evacuate Reprezentantul Uniunii Sovieti­
din K uweit numai după ce va ce şi-a rezervat dreptul, ca în
dispare „primejdia la adresa in­ interesul menţinerii păcii, să pro­
dependenţei“ acestui principat. pună ulterior amendamente sau
P. Dean, reprezentantul Angliei, completări la proiectul de rezo­
că Irakul ar tinde să cotro­ glez.
pească Kuweitul. E l a asigurat Ultimul a luat cuvîntul în şe­
pe membrii Consiliului de Secu­ dinţa Consiliului de Securitate;
ritate că prezenţa trupelor engle­ reprezentantul Irakului, A. Pa-
ze în K uw eit nu ar ameninţa nici chachi, care a respins afirmaţia
un stat arab, şi deci nici Irakul. delegatului Kuweitului că Irakul
In încheiere, D ean a declarat că ar continua să-şi concentreze tru­
trupele engleze vor fi retrase im e­ pe la frontiera cu Kuweitul. E l
d iat ce autorităţile Kuweitului a repetat din nou că guvernul
vor cere acest lucru, deşi este său intenţionează să soluţioneze
cit se poate de evident că au­ exclusiv pe cale paşnică proble­
torităţile Kuweitului ocupat pot ma creată. Pachachi a subliniat
„cere“ retragerea trupelor engleze că prezenţa trupelor engleze în
numai atunci cînd însăşi Anglia Kuweit constituie o ameninţate
va dori aceasta. pentru ţara sa. Nu există motive,
Reprezentantul Uniunii Sovie­ a declarat el, ca trupele engleze
tice, P. M orozov, a subliniat că să rămînă în Kuweit, intrucit ni­
proiectul englez de rezoluţie tre­ meni nu am eninţă această ţară.
ce cu totul sub tăcere necesi­ Pachachi a cerut retragerea ime­
tatea retragerii trupelor engleze diată a trupelor engleze.
Lupta ţărănim ii italiene
pentru păm înt
La 7 iulie au început în în ­ Italia are loc un proces conţi-*
treag a Italie cele două zile de nuu de pauperizare a dijm aşilor.
luptă ale ţăranilor pentru înfăp­ D atorită contractelor de tip feu­
tuirea unei reforme agrare ge­ dal impuse de m arii proprietari
nerale. Această iniţiativă a fost dijm aşii trebuie să dea nu nu­
luată de organizaţiile sindicale mai o cantitate de cereale şi pro­
ale ţăranilor în strînsă unitate duse agricole care depăşeşte mai
bine de jum ătate din recoltă, ci
citorilor agricoli (braccianti), şi num eroase plocoane — (pă-:
dijm aşi, mici agricultori. In mii sări, lină, ouă, miere de albină
de sate şi comune, în aceste zile etc.) — cu ocazia diferitelor săr-<
au loc m itinguri şi m anifestaţii bători religioase (şi în Italia
sub lozinca „A sosit ceasul re­ prin grija V aticanului asemenea
formei a g r a r e !“ — lozincă la n ­ sărbători sînt aproape în fieca­
sată de Alianţa naţională a ţă ­ re săptăm înă). Un alt fenomen
ranilor, Liga naţională a coo­ tot mai frecvent în agricultura
perativelor, A lianţa comunelor Italiei de astăzi este acela at
dem ocrate şi a tuturor organi­ creării de întreprinderi agricole
zaţiilor care fac parte din Co­ de tip capitalist, întreprinderi
m itetul naţional pentru reforma care concurează pe piaţa internă
agrară. produsele dijm aşilor şi micilor
Acţiunea m aselor muncitoare a g ricu lto ri. In ultim ii zece anS
de la sate este susţin u tă activ su p rafaţa de păm înt trecută în
de clasa m uncitoare şi dfe p ă tu ri p ro p rie ta te a în tre p rin d e rilo r a-i
larg i ale populaţiei. In sprijinul gricole capitaliste a crescut de
luptei ţăranilor la 16 la su tă la
în întreaga Ita ­ CORESPONDENŢA 28 la sută, în
lie a fost declara­ tim p ce suprafe-*
tă la 7 iulie o DIN ROMA ţele lucrate de
grevă generală micii agricultorii
a muncitorilor şi d ijm a şi aui
şi sa la ria ţilo r din in dustrie şi scăzu t cu peste 2.000.000 de hec-i
comerţ. In diferite oraşe şl co­ tare.
mune au loc adunări ale munci­ îm p o triv a acestei s tă ri de lu j.
torilor şi ţă ra n ilo r a căror ordi­ cruri s-au ridicat' la luptă hotă-
ne de zi cuprinde revendicarea rîtă m ilioanele de braccianti,
de bază a ţă ră n im ii: înfăptuirea dijm aşi şi mici agricultori, care
reformei agrare generale menită printr-o serie de greve generale
să pună capăt nu num ai re la ­ şi u riaşe m anifestaţii au ceruţi
ţiilor feudale existente încă în a- efectuarea de urgenţă a reform ai
g ric u ltu ra Italiei, cum a r fi' dte a g ra re radicale. A ceastă lu p tă
pildă dijm a, ci şi lich id ării p u ­ devine şi m ai a p rig ă cu c ît a u ­
terii latifu n d iarilo r şi m onopo­ torităţile guvernam entale încear­
lurilor, a relaţiilor capitaliste că să amîne realizarea reform ei
din agricultură. agrare recurgînd la diferite sub-,
Schim barea rad icală cerută de terfugii cum este de pildă fain
masele largi ale poporului ita ­ moşul „plan verde“ al guvernu­
lia n im pune o nouă orientare în lui p rin care sta tu l pune la disi-
viaţa politică şi socială a ţării ppziţia întreprinderilor agricole
care să fie conform ă cu cerin ­ c a p ita liste o sum ă de 500 m ili-
ţele şi exigenţele actu alu lu i r a ­ ardte de Ijre.
port de forţe din Italia. Această P artidul Comunist Italian, cea
schim bare se impune cu atît mai mai' puternică forţă dem ocratică
mult cu cît agricultura Italiei, din Italia, a dus şi duce în mod
unui din principalele sectoare de susţin u t o luptă activă pentru!
activ itate a ţă rii, trece p rin tr-o în fă p tu ire a reform ei ag rare. Mo-*
g rav ă criză, rezu ltat al lipsei de bilizînd m asele ţă ră n e ş ti la lu p ­
p ăm în t pentru cei ce-1 muncesc, tă, diicînd o acţiune v ig u ro a să
a concentrării a m ai bine dfe 60 în p a rla m e n t p en tru înfăptuirea)
la su tă din su p ra fa ţa ara b ilă a reform ei a g ra re , P.C. Ita lia n sei
ţă rii în mîinilc cîtorva mii de situează în fruntea luptei pen­
latifundiari, a existenţei unui nu­ tru , traducerea în v iaţă a prin-:
m ăr im presionant dte m uncitori cipalei cerinţe a ţă r ă n im ii.— pă-*
agricoli şomeri, a lipsei orică­ m întul trebuie să aparţină celor
ro r îm b u n ă tă ţiri fu nciare în re ­ ce'-l m uncesc; „C înd noi spunem;
giunile- în ap o iate din sudul Iţa;- că a sosit ceasul reform ei a g ra ­
Iiei — C alabria, Sicilia, S a rd i­ re — scrie ziarul „U n ita“ , o rg an
nia. In ultim ii ani a fost tot m ai al P.C. Italian în editorialul din'
şieri, sp rijin iţi de au to rita te a de ză de p u ră p ro p a g a n d ă , ci ve-i
sfat, de a tran sfo rm a p rin tr-o dem în aceasta, un m are .adevăr,
politică de impozite excesive şl care trebuie să prindă v iaţă cît
dte reducere a p reţu rilo r la p ro ­ m ai. repede.; De aceea n e ; unim)
dusele agricole pe micii ag ric u l­ toate forţele şi to a tă energia pen')'
to ri î n . p ro letari agricoli. P a r a ­ tru triu m fu l acestei idei“ .;
lel .cu ru in area m icilor go sp o ­ Luptă ţărănim ii pentrui refor­
d ării ţă ră n e şti — al cărei rezul­ m a a g ra ră s e ; încad rează în lup-i
tat direct este îngroşarea rîndu- ta generală a m aselor muncîtoa-i
rilo r b raccian tilo r şi exodul ţi­ re italiene p entru reînnoirea so,J
nui m are n u m ăr de ţă ra n i spre cială, politică şi econom ică ai
centrele industriale din nordul Italiei.
Italiei în căutare de lucru în GIORGIO PASTORE
Petroşani