Page 34 - 1961-07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr; 2034

D a& tk

Folclor hunedorean

lest Ies d e Son M a r l n e s c u i

Am făcu t \Wuz!c&:Şr KADÜT'*

tractoare-n ţară

Foaie verde de negară —t— f —
Am făcut tractoare-n ţară; • J/k -râ , va-râ. pes-fe fa-rst, Og Iwg u-k,- - i âr- zé-faft-fe
Foicica de răsură
Să le-avem de arătură, 3*
Să lucrăm mecanizat
I n cerdacul cabanei, aşezaţi răm să ne aşezăm bine jos că in­ !ra,i7jspre lac se aude zgomotul e socotit cam la 15 tone kilome­ Ca să scoatem rod bogat.
la masa lungă de brad. in­ ginerul şi maistrul, după ce jLF înăbuşit al căngii ce se în­ trice. Asta înseamnă ca el înghi­
ginerul silvic Miron Staicu şi şi-au lepădat hainele şi şi-au su­ fige in buştean şi vălmăşeala a- te numai pentru transport pe Auzită în satul Băcia
maistrul de exploatare forestieră flecat mînecile cămăşilor, ne-av pei de la jilip. Deodată, din vîr- distanţa respectivă 30 de lei.
Gheorghe Stoica îşi sorbeau in spus: 1ul muntelui se prăvale în jos. Ţransporlîndu-se de la acest lac S trig ă tu ri
linişte ceaiurile fierbinţi. La un întărit de ecouri, un cu vîn t:. de acumulare pină în Petroşani
picior al mesei erau aşezate ruc­ — Mergem să dăm lâcarului o -anual cam 8.000 m.c. răşinoase Badea-l meu de la Călan
sacurile noastre cu de-ale gurii mină de ajutor. Uitaţi-vă ciţî -L Car-gaaa1 socotiţi cit se clieltuie cu trans­ Dă produse peste p lan ;
şi lucruri de schimb, haina groa­ buşteni s-au strlns / Ş-apoi acuşi Lăcarul. cu miinxle pilnie la portul. Cînd mă duc pe la oraş
să de postav a inginerului, pă­ uură a dat, răspuns prelung :¦ Ii văd poza de fruntaş
lăria verde precum şt puşca de auzim carga... var-daaa 1 — 240.000 lei. socotirăm noi
vîhătoare ale maistrului. Asta După cum ne-a explicat ingi­ repede. Auzită de la Mate? Eleo,
Imemna că sint gata de plecare Ce Însemna carga am aflai nerul. „carga" este semnalul nora din Streisăcel
mai tlrzîu. prin care muncitorii din capul — La care se mai adaugă, la
ţi trebuia să ne grăbim şi noi. jilipului uscat anunţă pe lăcari fiecare m.c.. cite 7,80 tei pentru Munca din gospodărie
i Veneam tocmai de la Lonea şi. P e clţiva buşteni masivi, lă să fie atenţi că dau drumul buş­ plata celor ce dau drumul buş­ îmi aduce bogăţie
după această noapte petrecută carul, un.om de statură po­ tenilor. iar aceştia din urmă le tenilor pe jilipurî. şi acum să Eu, din zilele lucrate.
la. cabana Auşehc, intenţionam trivită, cu cămaşa albă de cine- răspund prin chiotul „varda“ facem o altă socoteală: la trans­ Am în casă azi de toate.
să urcăm înspre vîrful lui Pe pa încinsă la brlu şi cu panta­ că-i totul In regulă. Un fel de. portul. auto tona latometrică
tru, să-l ocolim şi s-o tăiem dea- lonii rhfipţi în cîsvfîe largi de telefon fără fir al.I forestierilor. costă aproximativ 1 leu, deci cu Auzită de la Davidoi Ilie
'dreptul spre cabana Şurianul. cauciuc, trăgea către gura jili- Şi. intr-adevăr. peste puţine jumătate mai puţin Aceasta în­
tar de acolo, după un scurt po­ pului buştenii, ajutat de o can­ clipe, în lacul de acumulare au seamnă o economie anuală nu­ — Cfiitid — Haţeg
pas. să coborim pe lingă stine ge, unul cite unul. Cînd ingine­ început să intre buştenii noi ve­ mai la transportul pe distanţa
către Oaşa. niţi din parchetul Ţapul. Lăca­ de care vorbim de aproximativ Poşta redacţiei
rul şi maistrul s-au apropiat cu rul se dădu se deoparte şi, de la. 120.000 lei. Plus laptul că nu se
Cu inginerul şi cu maistrul, căngi. în mină, luate de pe mar­ distanţă, cu ajutorul căngii, fă­ mai plătesc lăcari. nemaifiind VASILE POP (Hunedoara)
ambii din sectorul Lonea al I.F. ginea lacului unde se găsesc to t­ cea loc buştenilor. Intre timp, a nevoie de jilip. Nu mal spun că Din poeziile trimise redacţiei am
Petroşani, ne-am cunoscut pe deauna să fie la nevoie, lăcarul lăsat şi maistrul lucrul şi aşe- şi fagul care in prezent nu poate reţinut „Tinereţea ţării“ şi „Pro­
drum şi cum aveau treabă in cl- şi-a împins pălăria neagră pe circula pe jiitpuri din cauza iecte“ pe care le vom publica
tevn parchete aşezate de-a ceafă şi a rostit rar şi apăsat : zlnău-se Ungă noi, la umoră, a greutăţii specifice, va putea fi într-una din paginile culturale
curmezişul itinerariului nostru, inceput să-şi şteargă cu batista, superior valorificat. Apoi buşte­ viitoare.
s-au prins cu dragă inimă să ne — Noroc bun i Tnns-aţi 'venit ’ incet. sudoarea ce i se prelingea nii. fasonaţi vor ajunge la desti­
din păr pe sub gulerul cămăşiiî: naţie fără degradări, iar mate­ Atît prima, cit şi cea de-a doua
arate potecile cele mai scurte şi rialul lemnos nu se va mai pier­ poezie au multe versuri pline
farmecul acelor locuri. Zoriţi — Curind scăpăm şi de jilipul de. ca In prezent, ta confecţiona-
ăsta. A fost el bun odată, dar tul filipurilor sau prin aluneca­ de căldură, imagini îndrăzneţe,
deci de împrejurare, împreună acum... Nu mai are viaţă lungă. rea de pe jgheab. Ce mai încoa­ frumoase.
cu prietenul meu. Mitru Dr> ce şi în colo. e vorba de o mie
ne-am săltat rucsacurile pe u- — De ce ? — am întrebat noi, şi una de avantaje : cantitatea PETRU ACATRINEI (Hune­ '***$ jf j 10&o-feft vai ! ~ 'v-
curioşi. de lemn transportat mărită, ca­ doara). Aveţi reale posibilităţi ~ .ti ¦ —• «J?
tmeri şi-am pornit in urma ingi- litatea îmbunătăţită, realizare de versificaţie. Aceasta o dove­ jD6Sk)<$. tât. Îâ'VODA' nuwdi
n-ruiui pe poteca ce suie piep­ — Adevărat, interveni în dis­ de economii... Şi-apoi partea cea deşte poezia „Partidului iubit“
tiş alături de şilipul cu apă pe cuţie inginerul. Jilipul cu apă mai importantă : omul va avea care, deşi nu întruneşte calită­ la tbfwnarea refrenul pgnjpd-
care vin de la munte, năpraznic, nu mai are viaţă lungă. In cu­ condiţii mult mai bune de lucru. ţile necesare publicării, conţine
bv "tenii. rind, in locul potecii pe care am Nu va mai fi nevoit să depună e- versuri sincere, calde. Vă sfă­
urcat, chiar in coasta muntelui, fort pentru împingerea buşteni­ tuim să apelaţi la ajutorul cer­
şoaptele pădurii de brad. de­ se vor construi şosele largi pen­ lor pe jilip, nici să stea ore în­ cului literar „Flacăra“ din loca­ * sie fi
seori acoperite de vljîitul apei tru circulaţie auto. tregi in mijlocul apelor reci ale litate pentru a dobîndi claritate
din jilip, trilurile păsărilor de lacului. Lăcarul de azi, va con­ şi conciziune In exprimare şi î. Vară, vară, peste ţară. Holdele pe cîmp s-apleacă„
munte ce ţîşneau copilăroase Prietenul meu a zimbit neîn­ duce mîine o maşină modernă pentru a primi îndrumări referi­ Cu lungi zile arzătoare, Parcă semne vor să facă a
din desişuri, ceţurile albe ale di­ crezător. care va încărca cu repeziciune toare la teoria versificării. Holdele s-au copt tn soare, — Hai colectivişti, veniţi,
mineţii ce rămlneau scămoşute camioanele. Satul tot e-n sărbătoare. Grîu-i copt, nu zăboviţi!
— Şosele in stincăria şi pădu­ Stringeţi rodul muncii notj
în virfurile arborilor, aerul rece rile astea ? Am privit la inginer. In ochi Refren Că-l stringeţi doar pentru
i-am citit pasiunea adîncă şi fi­
şi dens. cu mireasmă de răşină, •vt> tn — — Da. da — răspunse ingine­ rească a celui ce-ţi vorbeşte des­ vot<
te îndemnau să urci tot mai sus. rul — în stincăria a s ta ! La Bi- pre activitatea căreia şi-a consa­
caz n-aru fost stîncărie şi pădu­ crat viaţa, despre preocupările
Nu vorbeam parcă de teamă ca re ? Ba, şi incă cum ! Ai fi cre­ colectivului în care munceşte, des­
nu cumva să se risipească poe­ — Cam mulţi buşteni s-au a- zut că acolo, în numai clţiva ani.
dunat, spunem noi. natura semeaţă o să-şi‘ încline pre perspectivele muncii comune. 2. Dimineaţa, cum dau zorii,
zia muntelui şi a pădurii. fruntea in faţa giganţilor de be­ Şi, deodată, aici la 1.000 m. al­ N im ic nu am mai preţios pe lum e Ies la cîmp secerătorii.
ton şi metal a hidrocentralei, Ir, titudine. ascultînd vorbele ingi­ Şi în lanuri de rod pline.
...Panta creştea. Înaintam din — Cam mulţi, aar nu mă tem. faţa omului, forţei lui creatoarei' nerului, am văzut aevea printre Nimic nu am mai preţios pe lume !... Ei dau drumul la combine
ce in ce mat anevoie. Cărarea Fină la urmă tot ti dovedesc ! crestele împădurite şosele largi Far arzător eşti, paşii să-mi îndrume,
Dintre settoareie forestiere din şi forfota camioanelor: unele Pe calea care urcă spre Comună, — Refren
devenea îngustă şi tot mal bolo ...Inginerul şi maistrul, coco­ ţară puţine mai sint acele in ca încărcate cu buşteni, coborind ; Polară stea, ce veşnic n-o s-apună I 3. Spicul ride şi se-ndoaie
re nu s-au introdus maşinile mo altele, ureînd să-şi primească în­ Tu viitorul mi-l zideşti de aur
vănoasă. Inginerul şi maistrul, ţaţi unul pe un butuc şi altul pe ăerne pentru uşurarea muncii cărcătura. Am văzut maşini, com­ Iar combinele tl taie
obişnuiţi să urce muntele în fle­ rama de lemn de la gura jilipu­ omului. Şi atunci de ce n-am plicate, conduse cu pricepere de Curg in saci boabe-şiroaie
care zi. o luaseră înaintea noas­ lui, au început să agaţe buştenii construi şi aici şosele ? ! E mai om, prăvălind şi fasonînd cu re­ Iar în urmă val de pate.
rentabil să transporţi cu cami­ peziciune materialul lemnos...
tră şi nu dădeau semne de obo­ cu căngile, şi, împreună cu lă­ oanele buştenii. In primul rină
pe jilip tona kilometrică de buş­ Spoarele se ridicase in creşte-
seai? Pe an d noi.. carul, să-i împingă vîrtos pe teni costă aproximativ 2 lei iar * tul cerului. De la munte se
uneori şi mai mult. Dar să fa­ auzi un nou ch iot: băuu, băuu!
B upă o oră bună de drum. că­ jilip la vale. In scurt timp, după cem o socoteală sim plă: un mic. — Auziţi, tresări maistrul, fo­ Şi eşti al bucuriei mele faur Refren
rarea, mascată plnă atunci o muncă încordată, buştenii din de ruşinoase, transportat de aici restierii de la Ţapul dau sem­ Şi nicăieri eu nu mă simt mai bine,
de perdeaua brazilor şi terase lac s-au împuţinat binişor. Ingi­ pină în gara mică din Petroşani, nal de oprire. Nu mai coboară Ueclt In frontul tău, Parîid, cu tine. 4. Vin pe rlnd, in lungi coloane,
nerul Staicu a coborit de pe bu­ buşteni pe jilip. Tovarăşe, se Care grele, camioane
stincoase, se pierdu intr-un lumi­ adresă de data aceasta lâcarului, 1. 1. DRĂGĂNESCU Aducină fără-ncetare
niş larg. După spusele tovarăşi­ tuc. s-a aşezat lingă noi şi şi-a dă semnalul de răspuns că de Noul rod de pe ogoare.
sus nu mai vin bu şteni; trage-i tehnician — cercul literar „Flacăra“
pe ăştia din lac către gura jili-
lor noştri de drum, ajunseserăm aprins o mărăşească. Maistrul pului să-ţi rina mai uşor cînd îi 6. S. Hunedoara Refren
laşi la vale
la î .000 m. altitudine. Aici, la­ continua să tragă spre jilip neo­
bosit buştenii, arălînd lâcarului Inginerul, adunindu-şi cu sprin­
cul de acumulare Auşelu işi in­ prin vorbe şi gesturi pline de e- teneală haina ce şi-o aşternuse „Pe drumul belşugului
unde oglinda apelor albastre şi nergie cum să muncească mai. sub el, se ridică.
reci din marginea potecii pină repede şi mai bine.
tn coasta muntelui, fumicinău- — Să mergem ! zise el.
şi. reflexele pe poalele brazilor După ce a risipit o gură de — Să mergem ! adăugă mais­
fum sus către cetini, inginerul trul.
seculari. Pe apele lui odihnesc s-a intors spre noi rostind cu. GÎNDFA: Aurică! Na, să vezi. Nici GlNDEA : Ei, asta-i Gum o să Ud
zeci de buşteni fasonaţi, cobo- mulţumire şi parcă cu puţină in­ ¦yAm luat-o pe potecă mai de­ ăsta rtu-i de găsit. Aurică t Măi, Au­
rîţi pe jlllpul uscat Tocmai din vidie : parte, in sus, către culmile mun­ rică ! Brigada artistică de agita- 1 griul vinovat?
parchetul Ţapul spre care se în­ ţilor... Maistrul cu inginerul îna­
dreptau cu treburi inginerul şi — Al dracului om Stoica ăsta ! inte, iar noi după ei... PERA: (în spatele Iui): Aici îs. ţie a căminului cultural din J PERA: Aşa-i I Cum o să fie griul
maistrul şi pină la care mai era De fier, nu alta... GlNDEA: In sfîrşit, de cînd te caut.
VASiLE CHIŞ Unde te-ai ascuns ? . Geoagiu este o formaţie tină- vinovat ? ! Vinovaţi .sîntem noi. N-am
PERA: Nicăieri. Sînt aici Ia cîmp
cu brigada. Dar ce-i ou tine, te văd ră. Deşi activează numai de un botărît noi în adunarea generală să
supărat.
încă destul de lungă cale. Şi fără să aştepte răspunsul GlNDEA: Supărat?! Sînt foc, mă, an, acest colectiv harnic şi facem arăturile adînoi, să însămînţăm
foc. (Ii întinde ziarul). Priveşte aici!
Buştenii odihnesc în lac puţină nostru continuă: PERA: (a luat ziarul, citeşte): entuziast a intrat adine in via­ Ia timp, să selecţionăm sămînţa, să
ziarul de azi. ţa satului, a devenit îndrăgit îngrăşăm pănuntul, să plivim de două
vreme. De aici stnt împinşi pe — Priceput in meserie, pune GlNDEA : Mai jos. şi apreciat de ţăranii colecti­ ori griul ?
PERA: „Belşug în gospodăria „Dru­ vişti.
jilipul cu apă de către lăcari umărul la toate. 11 vedeţi ? Nici mul lui Lenin" din Geoagiu GlNDEA : Am hotărit şl aşa am şl
GlNDEA: Mai jos puţin. Redăm mai jos un fragment făcut.
spre gura de exploatare Auşelu, nu se cunoaşte că a urcat preţ PERA: Aştia-s ziariştii care ne-au din programul acestei brigăzi
vizitat acum o săptămînă.
de imde, pe linie îngustă C.F.F.. dc un ceas muntele, li place să GlNDEA: Lasă asta. Uită-te mai intitulat „Pe drumul belşugu­ PERA: Ei, şi atunci, cum? Vrei o
jos.
coooarâ. mai departe pină la Pe- meargă treaba strună. Şi, să ştiţi PERA: (citeşte): „...recoltă mare de lui“ prezentat la faza intere- poză cu griul pînă la genunchi ? Să
grîu. S-au însămînţat 200 ha. Iar re­
trcşa .it. de la mine, unde e Stoica, merg colta medie la hectar este de 2.300 kg.
In îngrijirea culturilor s-au erviden-
’Am hotărit sa uăut rucsacurile toate ca pe roate... ţiat în mod deosebit colectiviştii: Ni- gională a celui de al Vl-lea fie mulţumite că au ieşit şi bust. Ia
coară Vasile, Gărăguţ Ioan, Manea
jos si, la umbra deasă a brazilor Apoi, după o pauză scurtă, in­ Ana, Bulbucan Maria şi brigadierul concurs, la Braşov. priveşte! (scoate şi el un ziar).
Ioan Gîndea". Te felicit, Ioanei
şi la răcoreala ce venea din a- ' ginerul a adăugat mai mult pen­ GlNDEA : Mulţumesc, dar ar fi fost CINDEA: (Ia ziarul, citeşte). Un
mai nimerit să n-ai prilejul. alt ziar... de azi.
dineul tacului., să facem o scurtă tru sine, cu mindrie în g la s: PERA: Ei, a®ta-I...
GlNDEA : Priveşte mai jo s !
oprire de odihnă. Dar nu apuca­ — E comunist doar ! PERA: Fnumoasă fotografie, (s* GlNDEA: Frumosul tor costum na­ PERA : Mai jos.
uită atent). „Mlndri de recolta lor”. ţional care a fost dus şi Ia expoziţie? GlNDEA: „La colectiviştii din Geoa­
wiiHiiiiiiiin!!!'.— --------------------- --------1------ 1------- GlNDEA: Mîrtdri, mândri. Dar fără giu“.
poză nu s-ar fi putut ? Gă de la poza PERA: Asta nu se mai vede. Şi PERA: Mai jos puţin.
asta vine tot necazul.
La cinematograful a t deep PERA : Gum aşa ? GlNDEA: Grîu. O poză ou grîu I
„Film a Sfrbu“ din Oeva GlNDEA: Uită-te bine. Nu observi
nimic ? Fragm ent din textul (citeşte) „In sectorul brigăzii lui Pera
V \/> A-A PERA: (cu ziarul în mină): Păi... brigăzii artistice Aure!“. ...Bravo, Aurică! Nu puteam
Zîmbiţl toţi cînd. să-i pun pe ziarişti să fotografieze
GlNDEA: (arţăgos). Doar no-1 fi
Filmul în culori „Steaua tâ- \ vroit să plîng. de agitaţie a căminului numai griul ? (citeşte mai departe)
PERA: Ana şl Maria se ţin de după cultural din Geoagiu „Brigada şi rodul muncii ei”. Dar nu
cerii1' — o coproducţie a stu- ) umeri. văd nici o brigadă 1?
GlNDEA: Da ? Ei uite asta n-am
diourilor din R. D. Germană observat. Dar undfe-i costumul lor ? PERA: Parcă eu văd. Şi oum o s-o
PERA: (fără să înţeleagă). Cos­
şi R.P. Polonă — este o cap­ tumul lor ?

tivantă previziune ştiinţifico- cum să se vadă costumul dacă griul văd dacă griul a trecut de înălţimea
vă vine pină Ia piept ?! omului.
fantastică a pirmei călătorii
GlNDEA : Şi... ai tăi au văzut poza?
întreprinse de oameni pe pla­

neta Venus. Opt savanţi, fii a GlNDEA: (uşurat). Asta-1, mă, PERA: Au văzut-o. Rîd şi cîntâ.

opt popoare — decolează in Aurică. Aşa am zis şi eu. Dar am pu­ GlNDEA: Gum ? Şi nu zic nimic

anuí 1970 pe uriaşa navă cos­ tut să mă înţeleg ou ele? Gă de azi că nu li se vede costumul naţional ?

mică „Kosmokrator 1“ de dimineaţă de cînd au citit ziarul mă PERA : Ba da. Zic c-o să-i cheme

construcţie sovietică, spre Ve­ tot cîriie ta cap. Gă de ce n-a ieşit pe ziarişti la treieriş. Atunci se fao

nus, pentru a verifica acolo, in poză şi costumul ? Gă numai eu cele mai frumoase fotografii.

pe solul acestei planete în­ le-am pus să se fotografieze în griul! GlNDEA : Bravo 1 E o idee groza­

depărtate, un mesaj primit pe Gă, Ia urma urmei, era mai bine dacă vă. Mă duc să-i potolesc şi pe ai mei

Pămînt. Acest mesaj preves­

tea o agresiune pusă la cale se fotografia grîu! separat şi ele se­ (Dă să plece, dar revine). Insă să

împotriva Pămîntului nostru. parat ?! Gă eu şi numai eu sînt vi­ ştii că de data asta îmi aşez brigadă

Acolo, pe Venus, bravii călă­ novat. în faţa griului. (Vrea să iasă) Eu o

tori ai spaţiilor interastrale PERA: Ei, tu. Vinovaţi slut zia­ apuc prin pădurea asta.

constată că imensele energii riştii. PERA : Ge pădure, măi ? I Asta-i

acumulate în vederea agresiu­ GlNDEA : Păi, nu ? porumb.

nii nernaiputînd fi stăpînite, PERA: Şi, la urma urmei, nici el. GlNDEA: Aşa-i, ai dreptate, dar

s-au abătut asupra agresorilor, Vinovate sînt ele. pe unde s-o apuc ?
GlNDEA: Nu? PERA: După mine, Ioane. (Ies a-,
nimicinău-i. $

Filmul rulează in zilele de

10—12 iulie a. c. PERA: Şi, dacă ie gindeşti bine, mîndoi in direcţia săgeţii care indică

1V W V V V W W W ' O SCENĂ DIN FILM nici ele. Vinovat e griul. „Drumul belşugului“). (