Page 36 - 1961-07
P. 36
na« 4 d m mu l m m m sM U L ui Nr. 2034
'U L T IM E L E Ş TIR I * U L T IM E L E ŞTIRI „Primul raid către stele“
¦
¦
¦¦ MOSCOVA 8 (Agerpres). — filmate timp de mai mulţi ani
HDTHRE ¦ TASS transmite :
¦¦ La 9 iulie spectatorii de ci de 26 de operatori sovietici ca
'ULTIMELE ŞTIRI *ULTIMELE ŞTIRl, ¦ nematograf vor vedea pentru re au imprimat pe peliculă nu
¦ meroase pagini din istoria cu
prima oară pe Iuri Gagarin lu- ceririi Cosmosului. Filmul re
<1 crînd în cabina navei cosmice dă, de pildă, zborurile sateliţi
îor artificiali sovietici ai Pă
¦ mîntului.
¦¦¦¦¦¦¦ în timpul zborului ei, alimen-
Consiliul de Securitate al 0. N. U. In urma presiunilor populare Spectatorii vor putea vedea
a încheiat examinarea problemei Kuweitului lîndu-se din tuburi speciale, cum s-au pregătit viitorii cos
La 15 iu lie se v a în tr u n i menţinînd legătura cu Pămîn monauţi şi instalaţiile de an
trenament.
parlam entul congelez tul prin sistemul de radiocomu-
Printre viitorii cosmonaut
¦ nicaţii. Ei îi vor auzi glasul în film apare şi Iuri Gagării
¦¦ venind dintr un spaţiu în care care, ca şi tovarăşii săi, fuge
¦ nu a mai fost nimeni pînă la el înoată, sare de pe trambulină
¦¦ Aceste secvenţe fac parte din în apă, face paraşutism, stu
¦ noul film documentar în culori diază teoria cosmonauticii.
' NEW YORK 8 (Agerpres). — Reprezentantul sovietic, P. D. au arătat discuţiile în Consiliul LEOPOLDVILLE 8 (Ager- poliţia congoleză de la Leopold ¦ „Primul raid către stele", care
TASS transmite : Môrozovj a declarat că prevederile preş). ville vor trebui să-şi lase arme va fi prezentat la 9 iulie, de ziua In film sînt imagini redîrr'
proiectului 'de rezoluţie al R.A.U. de Securitate, aducerea de trupe ¦¦¦¦ Flotei aeriene a U.R.S.S., la asamblarea, precedentă zboru
La şedinţa din după-amiaza zi engleze în Kuweit reprezintă o in Agenţia France Presse anunţă le în depozite. Marionetele de la Festivalul internaţional al Fil lui, a navei cosmice „Vosto!.“
lei de 7 iulie Consiliul de Secu coincid întrutotul cu .punctele de tervenţie colonialistă făţişă. Deşi că, nemaiputînd să se împotri Leopoldville au declarat că „nu ¦ mului de la Moscova. A fost filmat simţul şi asceu
ritate al O.N.U. a încheiat exa vească presiunilor populare, Ka- acceptă această cerere şi că nu
formal proiectul de rezoluţie al savubu a îosţ. în cele din urmă se poate pune problema depune ¦¦¦¦¦ Filmul este consacrat celui
minarea problemei Kuweitului, R.A.U. nu a întrunit majoritatea
¦ mai mare eveniment din Istoria
acest prilej au fost prezentate nevoit să semneze ordinul de rii armelor de către forţele ar
i “două proiecte de rezoluţie. Pro- delegaţia sovietică nu consideră cu necesară de voturi,- trebuie relevat mate şi poliţia din Leopoldville“.; ¦¦ omenirii, primul zbor în Cos sîunea rachetei cu mai rnull-
în momentul de faţă este necesar că pentru acest proiect au votat convocare a parlamentului con- ¦¦O trepte şi cu nava, oamenii caic
I lectul englez prevede ;,să se res- să propună amendamente la pro ţări repre2;entînd regiunea cea mai olez pentru data de 15 iulie. Pe de altă parte, în pofida a- ¦¦ mos al pilotului sovietic.. Iuri l-au echipat pentru zbor pe nri
! pecte independenţa şi integritatea iectul de rezoluţie englez, aşa cum interesată în situaţia creată. Chiar cordului încheiat la 17 aprilie ¦¦¦¦ Gagarin, şi pregătirii sale pen mul cosmonaut.
intenţionase să facă anterior. Con • şi unii delegaţi care s-au abţinut .ceasta nu înseamnă însă că el a. c. de către Kasavubu şi re ¦¦¦ tru acest zber.
I teritorială a Kuweitului“, care, siderăm, a subliniat Morozov,- că de la vot şi-au exprimat deza prezentanţii O.N.U. cu privire la In film au fost montate sec
I după cum se ştie, se află în de- probarea faţă de prezenţa trupe este hotărît să-şi lase soarta în plecarea din Congo a persona Filmul este elaborat de Stu venţe din cronica cinematogra
1pendenţă totală de Anglia. Pro- ipţţpducerea trupelor engleze în lor engleze pe teritoriul Kuweitu mîinile organului legal al ţării, lului militar şi paramilitar şî a fică americană, arătînd, printre
Kuweit, concentrarea flotei milita lui. Morozov a declarat că exami tehnicienilor belgieni1 sau de alte dioul central de filme documen altele pregătirile pentru zboru
I !ectul cere de asemenea „să se de- re engleze Jji această regiune cons narea problemei Kuweitului în întrucît esfe convins că îl poate naţionalităţi care nu depind de tare şi Studioul de filme de şti rile rachetelor în S.U.A. şî pe a-
! pună eforturi pentru consolidarea Consiliul de Securitate a avut fă O.N.U., Justin Bomboko, minis vi'aforul Alan Shepard.
tituie acţiuni provocatoare ale pu aştepta p aspră pedeapsă pentru inţă popularizată de la Mos
I păcii şi a liniştei în această regiu nenumăratele crime săvîrşite pî- cova.
ne“, fără să se menţioneze nimic ¦¦¦ Secvenţele filmului au fost
na acum Astfel, el a început
prin a crea toate condiţiile ca
despre necesitatea retragerii trupe terilor colbniale, implicând o pri ră îndoială rezultate pozitive. Ele re să facă cu neputinţă relua trul de Externe al „guvernului“ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦44¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ 444444444444444444444444
mejdie pentru pacea şi securitatea constau în faptul că multe ţări rea lucrărilor. Potrivit agenţiei din Leopoldville, a declarat Joi
lor engleze de pe acest teritoriu. mici şi în primul rînd ţările care France Presse, „autorităţile“ de Intilnirea prietenească romîno-sovietică
Proiectul de revoluţie al R.A.U. din această regiune şi din întrea că „foţi tehnicienii străini, inclu
la Leopoldville nu intenţionează
cere să se rezolve acest conflict ga lume. să respecte una din clauzele siv experţii militari, a căror ac
principale ale acordului încheiat
prin mijloace paşnice. Proiectul Adoptarea de către Consiliul de se află în imediata apropiere a tivitate va fi recunoscută ca u- de la Leningrad
propune rezolvarea pe cale paşnică Securitate a rezoluţiei R.A.U. care regiunii supuse ocupaţiei colonia cu reprezentanţii guvernului le filă pentru bunul mers al Con-
a problemei discutate şi cere Ajn- liste a trupelor engleze, se opun gal, potrivit căreia în timpul lu goului, vor fi menţinuţi în func LENINGRAD 8 (Agerpres). — a unităţii fi prieteniei dintre po
gliei să-şi retragă imediat trupele cere retragerea imediată a trupe categoric prezenţei acestor trupe crărilor parlamentului armata şi ţii“. TASS transmite : porul sovietic fi cel rotriin.
din Kuweit. lor engleze, a spus delegatul so în Kuweit. Guvernul Angliei, a La 7 iulie, la Palatul Muncii a Cei prezenţi au ascultat cu mare
! Prezentînd în mod oficial acest vietic, ar rezolva în mod just a- atenţie cuvîntarea lui Isac Mar
proiect de rezoluţie; reprezentantul declarat delegatul sovietic; trebuie Colonialiştii portughezi continuă avut loc intilnirea prietenească tin, preşedintele C.C.S. din R.P.
ceastă problemă principală care să tragă concluzii serioase, indife între delegaţia C.C.S. din R.P.
R.A.U., Lutfi; şi-a exprimat spe constituie prima condiţie absolut Romînă, care se află în Uniunea Romînă, conducătorul delegaţiei.
ranţa că adoptarea lui de către rent de rezultatul votului formal operaţiunile militare împotriva Sovietică, fi activul sindical al L e Noi am venit aici. a spus el-,
Consiliul de Securitate va întări necesară pţejntru reglementarea paş în această problemă, şi să dea as ningradului.
pacea in Orientul Apropiat şi va nică, pentru restabilirea păcii şi li pentru a învăţa din bogata expe
contribui la rezolvarea litigiului cultare vocii popoarelor care cer populaţiei africane din Angola Oaspeţii au fost salutaţi de re rienţă a sindicatelor sovietice fi
niştii în această regiune. retragerea imediată a trupelor en prezentanţi ai Uzinei electro-m e a o folosi în munca noastră. Am
prin mijloace paşnice. S-au pus apoi la vot proiectele canice r,Elektrosila“ fi ai Uzinei avut convorbiri foarte utile la
Reprezentantul Ecuadorului, Be- gleze din Kuweit. BERLIN 8 (Agerpres). — ts" publică un articol în care se y,Kirovl, — unele dintre cele mai Consiliul regional dl sindicatelor
de rezoluţie. Proiectul englez a mari întreprinderi din Leningrad.
nites, şi-a exprimat speranţa că li îptrunit 7 voturi (Anglia, Franţa, După ce reprezentanţii Angliei, Sub titlul',, Barbarie sistemati spune: „Guvernul portughez din Leningrad, la Uzina „Elektro-
tigiul din Orientul Apropiat va fi S.U.A., Turcia, Chile, Liberia şi V. V. Grifin, membru supleant sila", cu activul Palatului de cul
rezolvat prin mijloace paşnice. Re Irakului, Kuweitului şi Ceylonului că. Campania brutală de exter continuă operaţiunile militare al Prezidiului C.C. al P.CXJ.S. fi tură „Vîborg“, am vizitat locuri
prezentantul Kuweitului} Aziz Hu- ciankaişistiil). Delegaţia sovietică a şi-au motivat votul; şedinţa Con împotriva populaţiei africane, o- preşedinte al C.C.S. din U.R.S.S.-,
votat împotriva acestui proiect şi siliului de Securitate a luat sfîr- minare dusă de Portugalia împo peraţiuni care nu pot fi calificate care însoţefte pe oaspeţii romîni istorice legate de revoluţia din oc
sein, a declarat că în principiu el şit. triva pop'ulaţiei de culoare“, săp in călătoria lor la Leningrad, a tombrie.
se pronunţă pentru retragerea tru tijei delegaţii (Ceylon,- Ecuador şi tămânalul vest-german „Vorwa-r- decît ca' o campariie de extermi rostit o amplă cuvîntare.
pelor străine, dar că în condiţiile R.A.U.) s-au abţinut de la vot. nare. ...Amănuntele privitoare la Poporul rornin, a spus Isac Mar
actuale evacuarea trupelor englş- Ihtrucît împotriva proiectului de In numele C.C.S. din U.R.S.S. tin, urmăreşte cu dragoste munca
j ze din Kuweit ar ;,pune în primej această ofensivă militară prin şi lupta poporului sovietic care
die independenţa“ ţării sale. rezoluţie a votat un membru per el a salutat cordial pe prietenii înaintează repede spre un viitor
manent al Consiliului de Securi Revoluţia cubană inaugurează care sute de mii de bărbaţi, fe luminos — comunismul.
Reprezentantul Irakului,^ Pacha- tate, proiectul nu a fost adoptat. mei şi copii au fost măcelăriţi romîni, arătînd că vizita lor în
Pentru proiectul de rezoluţie al Seara delegaţia C.C.S. din R.P.
chi, a declarat din nou că Irakul R.A.U. au votat trei delegaţii era eliberării naţionale depline a ţărilor sau lăsaţi pradă flăcărilor prin U.R.S.S. constituie o nouă expresie
!nu intenţionează să-şi rezolve li- (R.A.U.; U.R.S.S.; şi Ceylon). Nici incendierea pădurilor, sînt prea Romînă a plecat la Moscova.
1tigiul în legătură cu Kuweitul prin
folosirea forţei. El a subliniat că o delegaţie nu a yotat împotrivă. iatino-americane ’groaznice pentru a fi descrise.
prezenţa trupelor engleze în apro Misiunile diplomatice, au la dis
Opt delegaţii s-au abţinut de la
piere directă de ţara sa ameninţă vot. Şi acest proiect de rezoluţie Rezoluţia Congresului P. C. din Columbia poziţie suficiente materiale care Bundesiagul vesi-germem ales
să fundamenteze aceste consta
a fost respins întrucît nu a întru
securitatea Irakului. nit majoritatea necesară. BOGOTA 8 (Agerpres). — Rezoluţia scoate de asemenea tări“. în 1 95 7 şi-a încheiat lucrările
Rezoluţia politică a celui de-al în evidenţă dependenţa tot mai Articolul subliniază că aceste
Explicîndu-şi votul; P. D. Mo IX-lea Congres al Partidului Co accentuată a Columbiei „faţă de
munist din Columbia, dată pu imperialismul nord-american".
rozov a subliniat că, după cum blicităţii la Bogota, analizează Se arată'că în interesul econo operaţiuni de exterminare a
sjtuâţia internaţională ţinînd miei naţionale este necesar să populaţiei sînt desfăşurate de
î©o©®= seama de experienţa revoluţiei se stabilească largi relaţii cu trupe portugheze „care formează
cubane, formulează propuneri de piaţa mondială socialistă prin o parte a N.A.T.O. şi care sînt
măsuri pentru rezolvarea crizei desfăşurarea comerţului care va echipate de aliaţii N.A.T.O. cu BONN 8 (Agerpres). — Bun- înarmarea atomică a R.F. Ger
economice şi politice prin care permite procurarea tuturor ar arme şi materiale“. destagul vest-german ales în
Crcşic mişcarea freust® in Italia trece ţara şi examinează unele ticolelor necesare dezvoltării in 1957 şi-a încheiat în mod prac mane. • z
probleme în legătură cu strUG- dustriale a ţării. Articolul avertizează că „da tic lucrările. Deputaţii Bundes-
tura partidului comuniist. că Occidentul vrea să se mai tagului au plecat în concediu, După cum subliniază ziarul,
Congresul consideră necesa aibă încredere în cuvîntul său, urmînd apoi să-şi înceapă cam
ROMA 8 (Agerpres)’. succes greva muncitorilor de la In rezoluţie este relevată im ră „transformarea radicală ă este necesar ca membrii N.A.T.O. pania electorală pentru noul în vara anului 1960, politica gu
Greva de 19 zile a muncitori ţesătoriile din marele centru al portanţa solidarităţii cu Cuba, statului şi a guvernului, forma să se desolidarizeze neîntîrziat Bundestag care va fi ales la 17
ifţdustriei textile, oraşul Biella. sUbliniindu-se că „revoluţia eu- rea unui guvern democratic, pe de aliatul lor portughez“ . Arti septembrie 1961. vernului a fost sprijinită de fapt
lor de la Uzina de caroserii de Cu toată îrfipotriviiea sindicate bamă inaugurează era eliberă ba,za reprezentării largi a po colul cere şi guvernului de la
automobile „Pirelli“ din Torino lor scizioniste, care au refuzat rii naţionale depline a ţărilor la- Bonn să ia atitudine faţă de eve Analizînd activitatea Bun- în mod făţiş de conducerea de
s-a încheiat cu victoria lor de să sprijine revendicarea formu tino-americane, eliberare care porului, care să promoveze o nimentele din Angola şi să re destagului, ziarul „Frankfurter
plină. Greviştii, strîns' uniţi în lată de Confederaţia Generală a va pune capăt înapoierii econo cunoască dreptul la autodetermi Rundschau“ ajunge la concluzia dreapta a Partidului social-de
[jurul revendicărilor formulate de Muncii din Italia cu privire la politică consecventă de progres nare al poporului angolez.
redycerea săptămînii de lucru, mice şi sociale a ţărilor noastre, că rezultatul principal ai activi mocrat din Germania — princi
Confederaţia Generală a Muncii lg grevă au participat 45.000 din ,va pune capăt dominaţiei gru social şi să nu tolereze ameste tăţii lui îl constituie renunţarea
din Italia au lichidat contractul cei 50.000 de ţesători din Biella. purilor exploatatoare“. la' reunificarea Germaniei şi m- palul partid de opoziţie din Bun
cul imperialiştilor în viaţa Co doptarea hotărîrii cm privire la
separat încheiat între administra La Roma au declarat grevă destag.
ţie şi reprezentanţii sindicatelor la 6 iulie 100.000 de muncitori lumbiei“.
de diferite categorii — sanitari, Partidele de guvernământ şi
scizioniste. Patronii au fost s'H
liţi să accepte toate revendicările felegrafiştî, muncitori de la U- de opoziţie s-au declarat de a-
muncitorilor referitoare la ma zinele de gaze şi alţii, în spriji cord în Bundestag şi în comi
jorarea salariilor şi -încetarea
practicii trecerii muncitorilor în nul revendicărilor de îmbunată-1 siile lui în diverse probleme,
munci în care îşi pierdeau cali
ţire a situaţiei lor materiale. cum sînt problema Berlinului
ficarea.
S-a încheiat de asemenea cu occidental, a denunţării acordu
-------- - a»«® lui comercial dintre cele două'
state germane, a întreruperii
Apelul Asociaţiei indiene tratativelor comerciale sovieto-
vest-germane. Ziarul citează'
de solidaritate cu ţările Asiei şi Africii drept ultimul exemplu de cola
borare între fracţiunile BUndes-
UM UL tui zbor au fost obţinute date DELIII 8 (Agerpres). oanele Portugaliei, de a boicota tagului, declaraţia făcută la ö
foarte preţioase. Dar nu s-a ter Rameşvari’ Nehru, preşedinta (oate mărfurile portugheze, de a recentă plenară de căitre Ger-
P R ÍE minat totul cu bine. Cind s-a Asociaţiei indiene de solidarita exercita presiuni asupra puteri stenmaier, preşedintele Bundes-
dat semnalul de coborîre, nava- lor N.A.T.O. pentru ca acestea să tagului, care, în numele tuturor,
(Urmare din ziarul de la ri Qagariti M satelit a luat 6 traiectorie nepre te cu ţările Asiei şi Africii, lau înceteze livrările de arme şi mu fracţiunilor, a respins propune-,
văzută şi şi-a încetat existenţa. reată a Premiului internaţional niţii Portugaliei. rile sovietice paşnice în proble
)Drumul socialismului“ nr. 2033 p\lol-cosmonaut al U.R.S.S. Năzuinţa poporului nostru Unii dintre specialişti se te Lemn „Pentru întărirea păcii în ma germană1şi problema Berit-'
Erou al Uniunii Sovietice spre construcţia paşnică era do meau că ştirea despre insuccesul tre popoare“, a dat publicităţii „Sîntem convinşi, se arată în nulul occidental.
Antrenamentele pe care le fă; vedită prin fapte. Giganţii sep- coborîrii navei-satelit va produ o declaraţie în care adresează apel, că eforturile unite ale gu-.
ijeeam în „celulă“, 'în cţtmerd mu/iiştii văd în misiunea lor is • tenalului intrau în construcţie ce asupra noastră o impresie ne guvernelor ţărilor Asiei şi Afri vernelcr ţărilor Asiei şi Africii Demonstraţii de protest
termică, la centrifugă si în stan? lorică nu numai înlăturarea ex unul după altul. La Combinatul plăcută. Dar noi înţelegeam că cii chemarea de a aplica de ur vor putea juca un rol hotărîtor împotriva trupelor
\dul vibrator nu erau suportate ploatării şi sărăciei pe plan rpetalurgie din Magnitogorsk se aceasta rm constituia o regulă, genţă toate rezoluţiile referitoa în lupta poporului Angolei pen
mondial, a oricărui război din terminase construirea puterni ci o înţîmplare, că viaţa este cu re la lichidarea ccdcnialismului, franceze din Tunisia
cu acelaşi calm de către toţi viaţa societăţii omeneşti, ci şi cului laminor „2.500“ ; a înce mult mai complicată de cit îţi de a rupe relaţiile diplomatice şi tru drepturi omeneşti şi liber
membrii grupei, aşa că riridu- izbăvirea omenirii încă în epo put încărcarea furnalului de ta închipui. Ne părea rău de navă, economice cu Portugalia, de a
1file candidaţilor pentru primul ca contemporană, 'de incendiul Kpivoi Rog, cel mai mare din pentru care fuseseră cheltuite închide toate porturile şi aero- tate şi vor uşura lichidarea cîf
zbor se răreau din zi în zi. La unui nou război mondial. lu m e; s-a terminat construcţia mari sume de bani. Totuşi, în-
( urma urmei, trebuia să fie ales primei baterii de cocs la uzina tr-o astfel de operă grandioasă, droamele pentru navele şi avi-! mai grabnică a colonialismului
unul dintre noi. Verificările prin Citind acest document mi-am metalurgică din Temir-Tau ¦ <a pierderile'sînt inevitabile.
care treceam noi erau cu mult dat seama că viaţa mea perso Combinatul metalurgic de la portughez“.
mai complicate de cit examenele nală are sens doar în măsura în Balhaş, primul furnal ciclonic Pregătirile noastre continuau
de admitere la Universitatea de care ea va fi îndreptată spre din lume dădea prima şarjă. In într-un ritm accelerat. Ne antre =o»©®- BIZERTA 8 (Agerpres).
Stat din Moscova, unde, după slujirea intereselor poporului, aceste zile am primit scrisori de nam tot mai des în macheta ca
cum auzisem, pentru un loc con- Pentru noi, viitorii cosmonauţi, la cîţiua foşti colegi la aviaţia binei navei cosmice, o amenajam : Populaţia Bizertei continuă să
'curau zeci-de tineri. erau foarte importante următoa militară. Printre alţii, mi-a scris ca pe o locuinţă nouă. Ne obiş protesteze cu mînie împotriva
rele cuvinte din Declaraţie: şi Boris Fedo'rovici Vdovin,. Ei nuisem cu fiecare buton, ne per faptului că pe teritoriul tunisian
Ocupaţi cu lecţiile teoretice „Ştiinţa sovietică a deschis o e- îmi scriau că, conform cu nouă fecţionam fiecare mişcare nece
irşi cu antrenamentele, nici n-am pocă nouă în dezvoltarea civi lege referitoare la reducerea sară în timpul zborului. De la se află o bază militară navală
observat cum a trecut toamna şi lizaţiei mondiale, a pus bazele Forţelor noastre armate, au tre un timp, mîihile ştiau singure şi aeriană franceză. Coresport-
'pu sosit zilele de iarnă. In aceas cut în rezervă, îşi împărtăşeau ce au de făcut în orice situaţie.
cuceririi Cosmosului, demon- impresiile de ta noile lor locuri dentul agenţiei Reuter transmite
tă vreme la Moscova avea strînd în mod grăitor forţa eco ele muncă — uzine, fabrici, agri Ne exersam deprinderea de a
''loc Consfătuirea reprezentanţi- cultură. Soţii Vdovin locuiau a- lucra cu sistemele de conducere LONDRA 8 (Agerpres). TAS5 LONDRA 8 (Agerpres). din Bizerta că peste 1.000 de
[for partidelor comuniste şi mun- nomică şi tehnică a lagărului so cum la Kăluga, oraşul unde îşi manuală a navei cosmice, 'de o- După cum anunţă agenţia
. pitoreşti. La lucrările ei luau cialist“. Citind aceste cuvinte rientare şi aterizare, de reglare transmite: Reuter mişcarea engleză împo persoane nu participat la demon
¦'parte delegaţii, reprezentind 81 însufleţitoare, simţeam cu toţii crease opera sa K. E. Ţiolkov- a temperaturii şi presiunii, de La 7 iulie s-au încheiat lucră triva politicii de apartheid în
' cţe partide. In Declaraţia dată marea noastră răspundere nu ski; Ambii lucrau în învăţămînt. aer condiţionat. Lucram cu apa- Republica Sud-Africană a adre straţia de protest împotriva fap
ipublicităţii de Consfătuire se numai faţă de Patrie ci şi faţă îm i scriau şi despre Irinka lor, rile celui de-al Vf-lea Congres sat Fondului monetar interria-i tului' că în Tunisia se află trupe
'spunea : „Trăsătura principală o de întregul lagăr socialist, faţă care se făcuse mărişoară şi îşi ratajuL, de control şi conducere al Uniunii internaţionale a ar ţional, precum şi secretarului franceze.
'[epocii noastre constă în aceea de toţi comuniştii 'din lume. A- amintea de mine. Eu cu Valea a navei Savanţii chibzuiau fie general al O.N.U., telegrame îu
că sistemul socialist mondial se propiatul zbor al omului urma le-am răspuns că .şi Lenocika care mişcare a noastră. Mult hitecţilor care a avut loc la Lon In semn de protest în oraş a
'transformă în factorul hotărîtor rea exclusiv scopuri paşnice. De noastră deja merge în picioare timp era dedicat antrenamente dra. In decurs de cinci zile, pes care' protestează împotriva acor
al dezvoltării societăţii ome acest¦lucru ne convingea însăşi lor referitoare la legătura cos- te 1.700 de delegaţi din 40 de dării de ajutor firlaiiclar R.S.A. avut loc o grevă de şase ore
neşti. Unirea ţârilor socialiste în. construcţia navei cosmice, care pe sub masă şi aşteaptă un fră indnăutului cu Pămîntul, prin ţări printre care şi o delegaţie In telegrame se spune că orice organizată de secţia locală a
nu avea nici-un dispozitiv mi diferite canale şi cu ajutorul d i
ir-uti singur lagăr, puternica u- litar, precum şi caracterul între ţior sau o surioară. feritelor procedee. Trebuia să din R.P.R. au discutat probleme ajutor acordat de către Fondul partidului! de guvernămînt Neo-
nitate şi forţa lui crescîndă asi gii noastre pregătiri pentru zbo gîridtm logic şi să notăm obser care se pun arhitecturii moderne monetar Internaţional guvernu Desfur. Au fost închise instifu-i
gură victoria deplină a sociătis- rul ce urma să-l efectuăm. Rea La 1 decembrie 1960 spre vaţiileun jurnalul de bord, fote în urma industrializării con lui R.S.A. este în contradicţie
ifnutui în ansamblul întregului lizarea cu succes a acestui zbor Cosmos s-a îndreptat cea de-a sind cel mai mic număr de cr strucţiei şi apariţiei diverselor cu spiritul rezoluţiilor Adunării ţiile şi magazinele. O delegaţia
sistem“. Consfătuirea a subliniat constituia un triumf al politicii treia navă cosmică sovietică. La materiale noi de construcţie. Generale a O.N.U., care au con
că realizarea programului de paşnice a poporului nostru, o bordul ei se aflau dinii Pciolka ' vitite şi cifre exacte. Aveam cu damnat politica de apartheid. formată din reprezentanţi aî
\dezarmare generală şi totală victorie a tuturor oamenilor iu şi Muşka, împreună cu alte ani HANOI 8 fAgerpres). — A-
[propus de Uniunea Sovietică, ar bitori de pace de pe pămînt. male mai mici, preoum şi insec .toţii imaginaţie bogată, aşa că genţia Vietnameză de informaţii populaţiei a înmînat guvernato
iavea o importanţă istorică pen te şi plante. Programul de cer transmite: După cum se anun
tru soarta întregii omeniri. A- cetări. premergător zborului o- ne transpLineăm în situaţia diii ţă din Laos, tratativele tripar rului un mesaj în care se cere
'cestă era un document de o for inului, era îndeplinit după un tite de la Na Mon n-au putut fi
ţă uriaşă. In el se arăta că co- nlan riguros. Cu ajutorul aces- timpul unui zbor adevărat în reluate la 7 iulie. Deşi reprezen evacuarea bazei franceze de la
tanţii grupului de la Savannakei
jurul Pămîntului. Aceasta dădea s-au prezentat la tratative, ei au Bizerta. ¦
continuat să aplice vechea lor
sens antrenamentelor noastre. tactică obstrucţionistă. Şeful =e«o®=
delegaţiei grupului de la Sa-
(Va urma) vannaket a refuzat să discute Programul Consiliului General
problema formării unui guvern
de coaliţie. al Sindicatelor din japonia
TEL ¦AVIV 8 (Agerpres). — TOKIO 8 (Agerpres)'. riilor, împotriva planurilor mo
nopolurilor japoneze de a orgftj
TASS transmite La 7 iulie a avut loc Ia To niza „raţionalizarea“ capitalistă
La 7 iulie, în Izrael a fost re
kio o şedinţă a conducerii Con a producţiei prin înrăutăţirea
luată circulaţia pe căile ferate, siliului General al Sindicatelor condiţiilor de trai a oamenilor
întreruptă la 8 iulie în urma
grevei feroviarilor. Muncitorii de d'in Japonia, la care a fost dis muncii. Consiliul general cere
la căile ferate au încetat greva de asemenea majorarea salarii-!
după ce- o mare parte din re cutat proiectul programului de lor şi stabilirea minimului ga-'
vendicările lor au fost satisfă luptă a acestei mari organizaţii rantat al salariilor.
cute. sindicale din Japonia în apăra
rea drepturilor fundamentale şi Acest program va fi prezentat
intereselor vitale ale oamenilor spre aprobare Congresului Con-:
muncii.
silii'.lui General al Sindicatelor
Programul Consiliului general din Japonia care trebuie să aibă
prevede intensificarea continuă a
luptei împotriva micşorării sala loc în Aiisust.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: L89 ; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August- Petroşani